Page 3 - 1962-12
P. 3
Nr. ?468 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. S
acllvifafea cercului nostru ţM
il LA 1 DECEM BRIE
: .piAŞi . is# ,;.w;ţssş;^ • ¦-
Í'• ••:':i':íi:'". Í É;:5fÍ:ÍÍ ŞţiŞiil .
de economie concretă ¦:': w'J'' “ '' iai
$pa. r sac» asia. a a
Cercurile ele economie con „Lupta de clasă“, „Munca de de vint şi a penelor de răcire sie ia rană a
cretă. au un rol important In partid“, „Carnetul agitatorului“, la furnalele noastre.
De regulă discuţiile se soldea
îmbogăţirea cunoştinţelor poli „Scinteia", „Tehnica, nouă“ şi ui
altele. De asemenea am orga ză cu propuneri concrete pentru
tice şi economice ale membrilor nizat o bibliotecă în care avem Penttu tinerelul sportiv din
şi candidaţilor de partid, ale numeroase cărţi. Km hotărlt îmbunătăţirea activităţii econo ţar<r noastră a devenit o tradiţie
cursanţilor din rîndul activu apoi să ne completăm fiecare ca o dată cu începerea iernii să
lui fără de partid, ele contri bibliotecă personală cu publica mice a secţiei. Astfel, tov. Wol- participe la una din cele inai
buie la înţelegerea mai pro ţii de specialitate. De asemenea, largi şi mai populare competiţii
fundă a politicii partidului nos am procurat pentru cursanţi u- ner Emil a semnalat funcţiona de masă „Spartachiada de iarna
tru. nele manuale cum s in t: Proble a tinerelului“. Ca şi in anii tre
me de economie industrială (Cu rea defectuoasă a debimetrului cuţi această populară competiţie
Cercul nostru de economie legere de lecţii în ajutorul ce sportivă îşi propune încă de la
concretă contribuie la legarea lor care studiază la cercurile Ia furnalul 2. Tov. Ştefan Gheor început să atragă în cadrul în
de economie concretă), Manua trecerilor diieritelor discipline un
strînsâ a propagandei de partid lul popular de economie poli ghe, a propus rezidlrea căptu număr mare de tineri şi tinere
cu practica construcţiei socia tică etc., cărţi care sînt plătite din oraşele şi satele regiunii noa
liste, cu problemele economice. în rate. In studiul nostru folo şelii camerei de ardere a pre-
sim literatura politică şi cea de stre.
Din cercul de economie con specialitate; apoi facem multe înoălzitoarelor de aer de la In cadrul spartachiadei de iarnă
cretă pe care-l conduc fac par referiri la problemele economi
te furnalişti fruntaşi în produc ce, tehnice din secţia noastră furnale cu noile cărămizi ou tinerii au posibilitatea să-şi ve
ţie, ingineri şi tehnicieni cu po de furnale. rifice calităţile fizice participînd
sibilităţi de însuşire a materia proprietăţi superioare fabricate la întrecerile de gimnastică, pa
lului din program. Pentru tema „Progresul teh- tinaj, şah, săniuţe, schi, tenis de
în prezent în ţara noastră; el masă, tir, cros, concurs de orien
încă înainte de deschiderea TR IB U N Á tare turistică, probe rezervate a-
noului an de învăţămînt, cu cir a arătat că depăşirea consumu tît băieţilor cit şi fetelor pre
ca o lună, am completat pro propagandistului cum şi Ia trîntă, haltere, rezer
gramul cercului. Aceasta pe ba lui de cocs tehnic cu un kg./tona vate numai băieţilor. Spre deose
za indicaţiilor conducerii parti nlc“ am studiat în mod deo bire de ediţiile anterioare, în ve
dului, a concluziilor biroului or sebit Directivele Congresului al de fontă pe primele 10 luni ale derea cuprinderii unui număr mai
ganizaţiei de bază în urma ana m -lea al P.M.R., Hotărlrea C.C. maro de tineri în cadrul actualei
lizei activităţii secţiei furnale, al P.M.R. şi a Consiliului de acestui an se datorează utiliză ediţii s-au inclus o serie de dis
a propunerilor făcute de unii Miniştri cu privire Ia ridicarea cipline noi cum sînt tir, cros şi
tovarăşi competenţi cu care am nivelului tehnic al producţiei, rii aerului insuficient preîncăl- concurs de orientare turistică.
discutat şi a cerinţelor procesu Rezoluţia Congresului al XXII-
lui nostru de producţie. Am pre Iea al P.C.U.S., revistele „Lupta zit, înfundării camerei de arde Organizaţiilor de U.T.M. şi a-
văzut 15 lecţii printre care: de clasă“, „Oţelul“, „Metalur sociaţilior sportive le revin sar
gia şi construcţia de maşini“ re cu cărămizi de slabă cali cini deosebite. Ele sînt chemate
„Cointeresarea materială pîr- etc. să mobilizeze tinerii pentru a
ghie importantă pentru desăvîr- tate. participa la aceste întreceri şi
şlrea construcţiei socialismului Pe baza unei ample documen să se îngrijească de crearea con
în ţara noastră“, „Rolul Indus tări a fost întocmită lecţia „Sis S-ar părea după cele arătate diţiilor materiale. De aceea va
trializării socialiste în ridicarea temul mondial socialist“. trebui desfăşurată o susţinută
şi dezvoltarea bazei tehnico-ma- mai sus, că seminarul se tran muncă de popularizare a întrece
teriale a socialismului în R.P.R.“, Discuţiile de obicei sînt vil, rii. Totodată este necesar să se
„Sistemul mondial socialist“ interesante. La ele participă sformă spre sfîrşit Intr-un fel ţină o evidenţă clară a partici
„îmbunătăţirea continuă a Cali toţi cursanţii chiar şi acei care panţilor. Pentru asigurarea unui
tăţii fontei sarcină de seamă a la început aveau reţineri în a- de şedinţă de producţie. Dar nu înalt nivel tehnic al întrecerilor
furnaiiştilor“, „Utilizarea com cest sens. Acestora din urmă le- este necesar ca antrenorii, in
pletă a’furnalelor, important in am recomandat să facă conspec e aşa. Seminarul a fost în aşa loan Nişa este şofer la autobaza I.R.T.A, Deva. întreţinând In bune condiţiuni maşina, structorii voluntari, tehnicienii şi
dice tehnico-econom ic“, „Fon te mai largi ou date mai amă fel condus Incit tovarăşii care au profesorii de educaţio fizică, pre
durile fixe şi capacităţile de nunţite şi la discuţii să se ori exploatînd-o raţional, a parcurs cu ea pînă in prezent peste 111.000 km. fără reparaţie capitală. cum şi sportivii fruntaşi să-şi a-
producţie ale întreprinderii in enteze după notiţe. Sînt convins luat cuvînitul au discu/tat pro ducă un aport sporit la pregăti
dustriale“, „Inovaţiile şi progre că în acest fel se vor învăţa mai rea concurenţilor, la mobilizarea
sul tehnic în procesul de pro bine să vorbească liber,’ să-şi blemele principale în lumina do lor şl la buna desfăşurare a con
ducţie“, „Căile de reducere a formuleze ideile, frazele. cursurilor.
consumului de cocs la furnale“, cumentelor partidului nostru,
„Preţul de cost al producţiei in Antrenarea la discuţii a ce Conform regulamentului de de
dustriale“, „Descoperirea şi fo lor care urmează cursurile nu a învăţăturii marxist-Ieniniste, C O N S T R U C T O R I Şl C O N S T R U C Ţ II sfăşurare, startul In cadrul actua
losirea rezervelor interne In mai este acum o problemă. Ast apoi le-au exemplificat cu pro lei ediţii a spartachiadei de iar
vederea reducerii preţului de fel, la lecţia „Sistemul mondial nă a tineretului se va da la 1
cost“ etc. socialist“ tov. Semciuc Mar bleme concrete din secţie. Zile de iarnă pe şantierul decombrio a.c. întrecerile se vor
cel a vorbit despre unele pro Lecţiile se ţin din două în do desfăşura în patru etape. Etapa
Dacă pe parcurs se ivesc pro bleme ale comerţului exterior, I, pe asociaţii sportive se va de
bleme noi, importante ele vor fi iar tov. Renk Rudolf şi Ioan uă săptămîni. înainte de pre sfăşura între 1 decembrie 1962
introduse In program şi studia Stolcol despre ajutorul reciproc şi 10 februarie 1963, etapa Il-a,
te, Fiecare cursant cunoaşte între ţările lagărului socialist darea lecţiei următoare se des pe grupe de asociaţii, se va de
programul stabilit, însă eu to etc. sfăşura între 10 februarie şi 10
tuşi anunţ cu două săptămlni făşoară seminarul la lecţia pre in H unedoara marlie, elapa IH-a pe raioane are
înainte tema lecţiei ce urmea In legătură cu colaborarea cedentă. Ioc între 10—25 marfie, iar ulti
ză a fi discutată. tehnico-ştiinţifică au discutat ma etapă, cea regională are ioc
tov. Ştefan Gheorghe şi Tipter După seminar, obişnuiesc să între 25—31 martie 1963.
Unele lecţii sint întocmite de R. Tovarăşii au arătat cum se
generalizează experienţa bună trag unele concluzii şi să fac Prima zăpadă a lnveşmlntat menite să asigure condiţii opti ne să se facă cu rumeguşul re In ce priveşte întrecerile Ia să
cursanţii înşişi, îndeosebi de a- a unor colective fruntaşe şi cum o apreciere asupra desfăşurării totul, in ciuda faptului că mercu me pe şantiere, în vederea des zultat de la atelierele de ttm- niuţe, regulamentul precizează că
cei care au cunoştinţe mai te ne-au venit în ajutor prie discuţiilor. In acest fel, cred că rul din termometru a coborît sub făşurării muncii şi în perioada plărle ale I.C.S.H. In felul aces pot participa tineri de la 10 ani,
meinice, specialişti în domeniul tenii noştri în direcţia îm cursanţii sint ajutaţi să-şi în zero grade, constructorii de pe următoare. ta se realizează economii- de cir la patinaj de la 13 ani, la trîntă
economiei. Această practică s-a bunătăţirii situaţiei existente suşească mal bine problemele şantierele de locuinţe lucrează ca 80.000 lei prin înlocuirea lem şi haltere de la 16 ani, iar la
dbvbdit bună în anul trecut de Ia furnalele din Căian. Tov. esenţiale care au făcut obiec fără întrerupere. Mai mult, a- A.vînd în vedere că pe şantierul nelor de foc şl a cocsului. celelalte ramuri de la 14 ani. Ti
învăţămim. De aceea am relua- Renk Rudolf a arătat cum se tul discuţiilor. proape peste tot ritmul de lucru de locuinţe din Hunedoara se gă nerii cu clasificare sportivă nu
t-o şi în acest an. Lecţiile pri folosesc unele date orientati este la fel de susţinut ca în zile sesc lucrări în diferite stadii con Aceste măsuri au făcut ca o sînt admişi Ia întreceri, numai
mesc forma definitivă după ce ve în legătură cu durata de Comitetul de partid contro de vară. ducerea grupului 4 construcţii a serie de lucrări să se desfăşoa şahiştii pot participa, în afară de
sint verificate şl eventual com schimbare a elementelor de ră lează activitatea cercului nostru re in bune condiţiuni şi în zi şah, Ia toate celelalte discipline.
pletate în scopul asigurării u- cire la furnale, cum a scăzut de economie concretă in perma La Hunedoara de pildă, con luai măsuri pentru încălzirea lele mal friguroase. De aceea, o
nui Înalt conţinut de idei. durata de schimbare a gurilor nenţă şi ne ajută îndeaproape. structorii noului oraş lucrează in serie do echipe au obţinut indici IOAN TOROlC
Un ajutor preţios în munca mea tens la cele 284 apartamente ca blocurilor. Astfel, la blocul E3 Ia nivelul celor din lunile ante activist al Comitetului
Pentru a ajuta pe cursanţi în de propagandist primesc în ca re urmează să-şî primească pînă rioare.
pregătirea lecţiilor şi în întoc drul cursului de pregătire, din unde se execută tehcuielile s-au regional U.T.M.'
mirea conspectelor am organi partea cabinetului de partid. la sfîrşitul anului noii locatari, Vizitînd însă punctele de lu
zat colecţii de reviste şi ziare. montat în camere sobe, care a- cru constaţi că sînt locuri unde Laborator
Ne vom strădui şi în viitor cit şi la alte cîteva sute care voi
Printre aceste colecţii s in t: să ridicăm nivelul cercului nos siguvă căldura necesară uscării
tru, să ne însuşim mai multe ţi date în folosinţă la începutul
mortarului pe pereţi. Ca munca
anului 1963. Faptul că pe şantier
să fie desfăşurată în cele mai
bune condiţiuni au fost luate mă
cunoştinţe politice şi ideologice munca se desfăşoară în bune suri de închiderea golurilor de nu s-au luat cele mai corespun
pentru a ne spori şi pe această condiţiuni se datoreşte măsuri la uşi, ferestre şi casele scărilor zătoare măsuri. Aşa de pildă,
lor luate în vederea întîmpină- fie cu geamuri, fie cu panouri stau lucrurile la blocurile Q5 şl
cale contribuţia la rezolvarea rll Iernii. încă la începutul de rogojini. De asemenea, la 06. Aici se execută zugrăveli şi
multiplelor sarcini ce ne stau In
vopsitorii. Firesc este ca aici să
faţă în perioada actuală. fie căldură mai ales că, aşa cum
spuneau unii din muncitori, se
N. PILLY lunii octombrie în cadrul I.C.S.H. tcate blocurile s-au construit lucrează cu multă apă, Ori toc
cuptoare pentru încălzitul agre
propagandist Uzina „Victoria“ a fost întocmit un plan în care gatelor şi a apel. In felul aces
ta se asigură mortar la o tem
Călan s-au stabilit o serie de măsuri
peratură normală. Importante mai la blocurile respective nu
i e serio corespondenţii voluntari măsuri s-au luat şi la staţia cen este căldură. Caloriferele sînt
tralizată de preparare a betonu montate, dar nu s-au luat măsuri
lui şi mortarului. Aici conduc pentru punerea lor în funcţiune
O nouă şcoală punătorilor a ajuns în prezent tele au fost izolate, panourile cu toate că reţeaua de termo-
la peste 22.000. Astfel, în raion, care închid staţia au fost revi îicare este la oiţiva metri de
Una din propunerile făcute In bloc. Cam în aceeaşi situaţie se
tot al treilea cetăţean este de zuite şi completate. La fel s-a
discuţiile cu deputaţii de către punător la C.E.C. La aceasta a făcut şl la staţia de betoane de prezintă lucrurile la blocurile H6
cetăţenii din satul Petreşti,
comuna Burjuc, raionul Ilia, contribuit pe lîngă agenţia ra la blocurile turn. şl H7. Nici aici, deşi s-au înce
a fost în legătură cu con ionala şi agenţiile C.E.C. — O măsură deosebit de impor put zugrăvelile nu s-a asigurat
strucţia unui local de şcoa căldura necesară pentru a se pu
lă. Cu banii strînşi din contribu P.T.T.R., cele 7 ghişee cu ges tantă se prevede a se lua şi la tea executa lucrări de calitate.
ţie voluntară şi prin muncă pa blocurile turn care se construiesc De altfel conducerea şantierului
tiune din marile unităţi şi cel în cofraj glisant, din beton.
4 mandatori comunali cu gestiu
ne.
triotică, şcoala de 4 ani a fost A. TfMPEANU Pentru a feri betonul în timpul nu a studiat posibilitatea pune
terminată în acest an. funcţionar turnării de îngheţ se preconizea rii în funcţiune a încălzirii cen
Aşa cum doresc cumpărătorii O muncă deosebită la această Lucrări de renovare ză instalarea unui sistem de ra trale prin calorifere, mai ales la penfru analiza solului
construcţie au depus-o deputaţii diatoare în interiorul blocului, blocurile intrate în finisaj. Fie
Şeful sectorului timplărie de muncii, colectivul sectorului Adam Moisii şi Silviu Drăgoi. Pentru o deservire cit mai bu agăţate de platforma de turna rarii betoniştl au semnalat fap Baza de cercetări ştiinţifice din Ti
la întreprinderea de industrie timplărie a ajuns la concluzia că nă a populaţiei, de curind, s-au re. Astfel temperatura va fi con tul că la lotul 1 şopronul nu are mişoara a Asademiei R. P. Romîne
locală „1 Mai“ Deva este un om poate executa mobilă şi mai bu EMIL FURDUI terminat lucrările de renovare a stantă în tot timpul turnării be pereţi. Din această cauză mun şi Institutul Agronomie din Timişoa
tăcut. Nu-1 place să discute chiar nă. Aşa că în vară au început preşedintele Comitetului executiv băii populare din oraşul Orăştie. tonului. ca se desfăşoară anevoios. ra au organizat reeent la Lugoj un
al Sfatului popular comunal Burjuo Tot aici funcţionează şi o fri laborator pentru analiza solului.
dacă este vorba de realizările să execute garnituri de bucătă zerie. In atenţia colectivului de aici Deficienţele semnalate trebuie
muncitorilor pe care-i conduce. rie şl cameră combinată de tip Cresc rîndurâle a stat şi executarea pregătirilor urgent remediate. Aceasta pen Specialiştii fac analiza diferitelor
Iar cinci îi aminteşti de garni „I.L.H.-l“ mult apreciate. Dar depyimăJoriîor C.E.C. Aici au muncit cu mult spor de iarnă cu cit mal puţine chel tru că de ele depinde atît rit tipuri de sol din zona de deal pen
cel mai îmbucurător lucru este echipele conduse de tov. Ioan tuieli. Ca urmare, un colectiv de mul de lucru de pe şantiere d t tru a orienta mai bine unităţile a-
turile de mobilă care au fost acela ca toate garniturile exe In urma activităţii desfăşura Trifu, zidar, Iosif Herţa, insta ingineri şi tehnicieni a propus şl calitatea lucrărilor, grlcolo socialiste in folosirea cores
respinse în primăvară cu ocazia cutate au primit calificative bu te de lucrătorii unităţilor C.E.C. lator din cadrul I.G.O. Orăştie. ca încălzirea centralei de betoa punzătoare a îngrăşămintelor natu-
recepţiei făcute, îşi îndreaptă ne iar cumpărătorii au fost mul din raionul Orăştie, numărul de- V. FUR IR ralo şl chimice.
privire în jos. A fost atunci o ţumiţi. Cele 550 garnituri de mo T. LAZĂKESCU
situaţie care a pus pe gînduri muncitor
întregul colectiv. Garniturile, bilă de bucătărie şi 157 garni
nouă la număr, nu întruneau ca turi de cameră combinată reali
lităţile cerute, motiv pentru care zate în acest an de sectorul tim
au fost respinse. Atunci s-au a-
pi arie, s-au bucurat de aprecie ZIUA AFRICII din Africa de sud, in timp ce După cum se ştie, urnele sta Primejdia neocolonialismului
nalizat cauzele slabei activităţi rea cetăţenilor. Echipe ca cele te africane noi sînt conduse de este cu atît mai mare cu cit
şi s-a ajuns la concluzia că o Ziua Africii, care se sărbăto dezbaterile de la O.N.U. în alte in posesiunile engleze au con guverne pregătite în acest scop metodele sale se diversifică şi
parte din echipe au lucrat su conduse de Nicolae Stoica, Iri- reşte la 1 decembrie, constituie probleme cum ar fi problema tinuat în special manevrele po de însăşi puterea colonială care devin mai subtile. Profitind de
perficial. Echipele care s-au fă mie Lazăr şi altele şi-au adus o anul acesta un prilej de apre Angolei şi a celorlalte colonii litice pentru scindarea forţelor le-a stăpinit. Este in special lipsa de experienţă politică a
contribuţie însemnată la execu patriotice şi pentru asigurarea cazul fostelor colonii franceze unora dintre guvernele africa
cut vinovate de calitatea nesa tarea unor lucrări de bună ca dominaţiei britanice sub forme din care guvernul Franţei a ne, neocolonialiştii americani,
tisfăcătoare a mobilei au fost litate şl realizarea ritmică a pla noi, mai meşteşugite.
puse în situaţia să refacă garni nului de producţie. Bine a mun
turile în timpul lor liber. S-a cit ş! Francisc .Toc din echipa de ciere a raportului de forţe în portugheze, problema Africii de In faţa Africii s-au ridicat format, încă in 1956, 16 ţări englezi, francezi, vest-germani
constatat de asemenea că con asamblare aparţinînd secţiei de suă-vest, problema Riioăesiei de unele probleme noi. O deose etc. folosesc căile cele mai ne
trolul calităţii nu se făcea cu timplărie mobilă aibă. In plus interiorul continentului celui relativ mici care ulterior şi-nu
toată exigenţa iar urmărirea pe mai oropsit de colonialism. Ma sud şt indirect problema, dis bită primejdie prezintă tendin dobindit independenţa. Nu toate aşteptate, Inceplnd de la bise
fruntaşul în producţie Francisc rile victorii ale luptei anticolo criminărilor rasiale în Repu ţele expansioniste ale rasişti rică şi mergînd pînă la utili
faze nici nu exista. Toate aces .Toc a realizat o maşină de con nialiste, pentru independenţa blica suă-africană. Faptul că lor din Uniunea sud-africană aceste state au evoluat insă la
te deficienţe au dus la realiza fecţionat lipluri care a contri naţională, a numeroaselor ţări toate aceste chestiuni au trebuit aliaţi cu cei din Federaţia Riio- fel, şt unirea lor in două gru zarea unor arme ideologice ca
rea unor garnituri de slabă ca buit Ia creşterea calităţii lucră subjugate secole de-a rîndul, desiilor şi Nyassalandului. Do pări deferite aa orientare, anticomunismul şi chiar agi
litate, la obiecţiuni din partea rilor. să fie ridicate din nou în ac rind să preia locul vechilor ex tarea demagogică a lozincilor
beneficiarului. Aceasta nu a lă sînt incontestabile. Ele au ca tuala sesiune, că in junii lor ploatatori ai populaţiei negre, gnipul de la Brazzaville şi
sat indiferent colectivul secţiei. Acestea sint doar citeva aspec racterizat în special amil 1960, s-au purtat discuţii furtunoase aceşti noi pretendenţi la supre grupul de ta Casablanca mar anticolonialismului, pentru a
Deficienţele au fost dezbătute cu te din care reiese preocuparea care va rămine în istorie ca maţie năzuiesc să-şi extindă obţine concesii economice şi,
răspundere In consfătuirile de colectivului de la sectorul tîm- „anul Africii“. Dar, lupta anti şi că puterile coloniale şi alia regimul terorist dincolo de li chează tocmai această deose mai mult chiar, subordonarea ,
producţie şi s-au luat măsuri plărie pentru îmbunătăţirea con colonialistă continuă să fie ţii lor s-au opus continuu, pe mitele actuale ale ţărilor lor. bire. Grupul de la Brazzaville politică a acestor guverne. Fe- ^
pentru remedierea lor. Măsurile tinuă a calităţii lucrărilor. Şi căi directe sau ocolite, adoptă Se vorbeşte despre intenţia pri
mai trebuie adăugat faptul că complexă şi dificilă. Declara rii unor hotăriri dictate de cel format din 11 foste colonii nomenul cunoscut sub numele >
luate au avut darul să contribuie ţia cu privire la acordarea in mai elementar bun simţ şi de mului ministru suă-african franceze s-a făcut cunoscut de „colonialism colectiv“ este v
la îmbunătăţirea muncii. Garni sectorul de timplărie al I.I.L. „1 dependenţei ţărilor şi popoa Verwoerd de a cotropi protecto prin adaptarea politicii sale de dată relativ recentă şi ex- >
relor coloniale adoptată de principiile dreptului interna externe după politica externă
ţional, arată încă o dată cit de a Franţei, constituind totodată primă încercarea puterilor co- i
loniale de a-şi uni eforturile in }
un fief de predilecţie al neo-
turile de bucătărie tip ,.C“ şi Mai“ Deva şi-a îndeplinit pia 'Adunarea Generală a O.N.U. greu se desparte colonialismul ratele britanice aflate in ime colonialismului francez. Grupul ciuda divergenţelor de intere- J
nul valoric anual cu mult îna din iniţiativa Uniunii Sovietice de prada sa. diata apropiere a ţării sale de la Casablanca, a cănii cartă
camerele combinate tip „1 Mai" inte de termen. nu a fost încă tradusă in viaţă (Bechuanaland, Swazilană etc.) se dintre ele, pentru a lupta }
erau din ce în ce mai bune. pe ăe-a-ntregul. Anul acesta la Să nu uităm că cele mai şi chiar de a-şi asuma misiu adoptată în 1961 este cu atit
V. A. o.N.u. se discută raportul Co asuprite şi exploatate colonii, nea de a Innăbuşi lupta de eli mai importantă cu cit primul mai eficient împotriva unei a- j
Studiind cerinţele oamenilor mitetului Special format din 17 coloniile portugheze nu s-au berare a poporului angolez in ei punct constă in definirea
ţări în problema traducerii hi eliberat încă. Portugalia refu cazul In care se vă dovedi că devărate independenţe afri- %
viaţă a acestei declaraţii şi din ză şi acum să prezinte cel pu Portugalia nu mai este in stare neocolonialismului, considerat
dezbaterile de pînă acum reiese ţin informaţii despre teritoriile să facă acest lucru. ca duşmanul principal al ţă cane. \
clar că puterile coloniale caută aflate sub administraţia sa, in-
Cupa ,,30 D ecem brie" la fofba! să amine cit mai mult ziua cină v ocină din nou pretextul de Nici popoarele africane care rilor eliberate, are o atitudine Esenţial este că în Africa \
vor trebui să renunţe la u lti atîta vreme dezminţit şi atît şi-au dobindit independenţa de anticolonialistă. Din acest grup
mele lor posesiuni de peste de ridicol al apartenenţei na stat, nu au rezolvat încă defi fac parte Guineea, Mali, Ma creşte înţelegerea faptului că '
mări. S-a propus (iniţiativa a- turale a acestor teritorii la me nitiv problema eliberării lor rocul, şi totodată Ghana, şi
parţine . Guineei) ca toamna tropolă. din cătuşele colonialismului. Republica Arabă Unită. proclamarea independenţei este J
Independenţa politică nu a fost
Din Iniţiativa Consiliului re Minerul Deva şl Minerul Vulcan. anului viitor, cină Organizaţia Ziarele au publicat şi. in ul urmată pentru majoritatea a- Un element nou este in mo numai începutul, că trebuie să
gional U.C.F.S. s-au organizat După un joc frumos, gazdele au timul au, zi de zi, ştiri despre cestor ţări de independenţa mentul de faţă încercarea de
clştigat cu scorul de 5-3. Naţiunilor Unite îşi va sărbă desfăşurarea luptei popoarelor economică şi, de aceea, pe pla apropiere intre aceste două urmeze o luptă înverşunată
întreceri la fotbal dotate cu cu nul întregii Africi, este acum
pa .,30 Decembrie“. Prima întâl I. SîMION tori cea de-a XVIII-a aniver africane împotriva colonialiş la ordinea zilei lupta împotriva grupuri. Dacă regruparea va pentru independenţa deplină.
nire a avut Ioc joi între echipele neocolonialismului, cum se nu avea ca bază un program net
corespondent sare, să constituie termenul tilor. ş i anul acesta, represiu Exemplul congolcz, atît de trist
meşte politica de înrobire a anticolonialist, eai ar putea
limită al desfiinţării colonialis nile au făcut nenumărate vic constitui un pas înainte pe ca în sine, a fost o lecţie utilă
ţărilor noi. pe calea dictatului lea decolonializării Africii. E-
mului. Despre dificultăţile in- time. Aceasta se referă in spe pentru mulţi africani care au
economic. xistă insă şi riscul ca puterile
P r o g r a m e a le elev iio r la s ta ţia tlmplnate de cauza eliberării cial la teritoriile stâpinite de înţeles ce scopuri urmăresc co
d e rad ioficare cu veleităţi néocolonialiste să
popoarelor coloniale vorbesc şi portughezi sau de colonialiştii profite de această regrupare lonialiştii prin dezbinarea po
pentru a-şi intensifica infiltra poarelor de pe continentul ne
rea in Africa.
gru.
Elevii şcolii de 8 ani clin Călan dă care a reflectat preocuparea ele In Algeria şi in Congo, în
prezintă în fiecare vineri după-masă vilor pentru însuşirea cunoştinţelor.
cile un program artislic ia slaţia de Kenya şi in Angola. în Mtili. şi
radioficare din localitate. In pregătirea programului elevii au
fost ajutaţi de diriguiţii claselor! în Guineea lupta continuă în
Intre ultimele programe prezen Şerbănescu Alexandru şi BenkO Sil
tate a fost şi cel al elevilor din cla via. etape diferite, cu obiective ime
sa Vl-a A şi B, care a cuprins re
DAVID CAROI. diate diferite, dar cu acelaşi,
obiectiv final.
FELICTA1 ANTIP
citări, cintece şi un text de briga- corespondent ¦' -- WN_-w-—S
