Page 30 - 1962-12
P. 30
PAW. 8 sociramuizcaasffias^^63^ă^xD^jLMssIzfnfsl\. ^^r^T:p7:bL~v7\:crCitrKX->?-p.LŢ^ga^^^gvcamaB1?¦grxssr N r. 2477
Lecţ>ii instructive fa cercul  flllll Im porianf penfru întreprinderi şi populate
de învăţămînt agricol
im th 1i :! întreprinderea de industrie locală „U lai“ Deva,
fü |$ P
Ne aflăm la sediul gospodăriei noastre personale. Dacă în anul má E x e c u tă Itserăa0!
agricole colective din Pianul de viitor vom lucra mai bine, dacă WMmmB
Jos, raionul Sebeş. Intr-una din vom iriga o suprafaţă mai mare, MM;xííM:m-:;íwím:;:m:»<mízS&vmí:>ţ-v. ' ' '.".W.'•m' yíí,S de bob ina j de m o io a re e le c îrtc e p e n iru curersî
încăperi se desfăşoară a şasea dacă vom extinde culturile du ’ !É!! a lfe rn a fsv şi continuu, generator?, d in a m u ri auîo,
lecţie la cercul de Invăţămînt ble vom putea obţine — aşa cum d ife rite a p a ra te e le c tric e de uz casnic ca: re şo u ri,
agricol cu durata de 3 ani. In spunea tovarăşul Inginer — ve íü fia re de c ă lc a t, p e rn e e le c tric e , m aşini de spălat
ginerul agronom Ioan Lascu, În nituri totale în valoare de aproa e le c tric e , frig id e re de o ric e tip , ra d ia to a re etc.
soţeşte expunerea sa cu nume pe un milion lei. In acest fel m m m3. B !S ||!
roase calcule şl grafice compa se va dubla atît suma reparti P lata p rin v ira m e n t şi n u m e ra r la se d iu l secţie!
rative. Cel peste 60 de colecti zată la fondul de bază, cit şl Wm® d in s îr. 2 3 A u g u s t N r. 11 D e va .
vişti notează esenţialul, ori, la cea care se va împărţi la zlua-
întrebările lectorului, completea muncă. hvHvXw ? » L u c ră rile s e e x e c u tă p ro m p t şi în c e le
ză cu unele amănunte — din ex m ai b u n e co n d iţiu n i te h n ic e , g a ra n tîn d u -
perienţa anilor trecuţi — lecţia Colectiviştii continuă să co m §w m &S 1 |! ! 1 ! s e o fu n c ţio n a re irep ro şab ilă.
,,însemnătatea economică şi ali menteze şl alte probleme, lega
mentară a legumelor“. te de lecţia predată. Producţiile I'-'. ” ?
obţinute in acest an (cîte 30.000
După terminarea expunerii ur leg. roşii la ha., 16.000 kg. varză ‘tt w Mil'llf i^ ,i*
mează întrebările, discuţiile care la ha„ 17.000 kg. ceapă la ha.,
mai durează aproape o oră. Co 13.000 kg. ardei la ha. etc.) nu-1 lílfeil
lectiviştii sînt curioşi să afle şi mulţumesc. Ei vor să sporească
mai multe amănunte legate de fertilitatea solului, să folosească Lecţiile predate de tov. Constanţa Popescu sînt întotdeauna atractive, bogate în con CALENDARE
hotărîrea recentă a conducerii mai bine fiecare bucăţică de ţinut. Ele trezesc interesul celor mici.
gospodăriei de a se extinde su pămînt. De aceea, 11 „descos" pe m Bwm m
prafaţa grădinii de legume şi lector, caută să afle-de la el noi IN FOTOGRAFIE : Tov. Constanţa Popescu la o oră la clasa a V-a a Şcolii medii din
zarzavaturi de la 30 la 40 de lia. taine ale ştiinţei agrotehnice. Ca Zlatna, PE
In anul viitor. şi anul trecut, colectiviştii din
gospodăria noastră sînt foarte A IN
La multe din întrebări, răs curioşi, interesaţi în a cunoaşte
pund colectiviştii înşişi. tot ce-i nou în agrotehnică, ne CRED IN TI NE LA AGENŢIILE
lămureşte inginerul Ton Lascu
— Pot răspunde şi eu de ce şi preşedintele gospodăriei, Matei 99 iLQ TnE B
este nevoie să extindem supra Bimell. Cînd au aflat despre Ho-
faţa grădinii ? — intervine co tărlreaC.C. alP.M.R. şl a ' Consi In interpretarea Teatrului muncitoresc „Oonstruotorui“ din Hunedoara PRONOSPORT
lectivista Elena Ilea. Anul acesta liului de Miniştri al R.P.R. cu pri
noi ăm realizat de pe cele 30 ha. Piesa de teatru „Cred în tine“ a asigurat spectacolului o pre vitat graba in interpretarea unor PREŢUL
de grădină venituri băneşti In vire la organizarea cursurilor a- de Korostîliov aduce în discu zentare deosebit de convingă scene.
valoare de 500.000 lei, adică a- ţie atitudinea unor oameni ne toare şi emotivă. üfrewv
proape 17.000 lei la fiecare hec grozootehnice cu durata de 3 ani, încrezători In forţele tovarăşi Personajul care apare mal pu-
tar. Dacă vom mări suprafaţa lor lor de viaţă. Eroii piesei In ceea ce priveşte interpre ţir în scenă, dar care creează si m
la 40 h'ectare, şi dacă vom apli ne-au asaltat cu întrebările. Toţi sînt tr e i: Irina, Vladimir şi tarea personajelor, s-a remarcat tuaţii favorabile rezolvării con
ca în practică cu stricteţe cele Serghei, trei oameni sovietici. in mod deosebit Florentina Ni- flictului, este contabilul Ser m 7 myif s Q a r â i
colectiviştii tineri au venit cu Irina este soţia lui Vladimir, iar colau (Irina), care a ştiut să ghei. Emil Perţa, care a dat via
învăţate aici, la cursuri, înseam Serghei un prieten al acestuia. creeze tipul unei femei nedrep ţă personajului, s-a străduit să UNITATÍLE
cereri pentru a-1 încadra în- tăţite de soţul ei. Ea a rezolvat facă faţă greutăţilor acestui rol.
nă că vom obţine producţii mal Vladimir, tînăr inginer arhi cu siguranţă artistică momen COM ATU LU I DE STAT S! COOPERATIST d
tr-una din cele două cercuri de tect, S-a căsătorit cu Irina, de tele de ceartă cu soţul ca şi ce Spectacolul, In general, are
mari, Iar veniturile băneşti vor profesie tot inginer arhitect. Ia le în care apare doctă şi pli calităţi şi alături de alte piese re</. ?Zum & T& arei/
BţpOri şl ele. Invăţămînt organizate la noi. tă însă că, după căsătorie, Vla nă de lirism, a scos bine în reli ca „Oameni care tac“ de Al.
dimir alunecă pe panta înfumu ef ideea că dobîndirea încrede Voitin şi cele trei tablouri din
Colectivista L’ucreţla Popes A trebuit ca biroul organizaţiei rării, nu-şi mai preţuieşte so rii este un drept, o necesitate „Orologiul Kremlinului“ de N.
ţia, refuză să mai creadă în ca Pogodin, interpretate de acelaşi
cu oere să explice mai departe de partid şl consiliul de con pacitatea profesională a tovară @fiOnieă fa a tm lă colectiv, se înscrie ca o reali
şei sale de viaţă. Drarna fami zare. El putea fi şi mai bun da
cum pot îi sporite veniturile bă ducere al G.A.C. să selecţioneze liară creşte în intensitate: Vla vitală. Foloseşte insă uneori e- că regia s-ar fi preocupat de
dimir se închide in sine, Îşi con xagerat gesturile şi mimica, cu crearea unei atmosfere tinereşti.
neşti, atît pentru gospodărie, cu multă răbdare pe solicitanţi, sideră soţia bună numai de me ostentaţie chiar, pentru cîştiga-
naj. Mai mult decît atît, Vladi rea rîsului în sală: Pentru viitor trebuie rezolva
olt şi pentru colectivişti. să-i lămurească pe cei „rămaşi mir consideră că ea nu-1 poate te mai bine problemele de sce
ajuta cu nimic în munca de ar Vladimir, în interpretarea lui nografie şi luminile. Decorurile
— Să presupunem că din cel pe dinafară“ că şi expunerile ce hitect. Realitatea, desfăşurarea Ion Văran, a adus în scenă un trebuie modificate în unele ta
tip plin de sine, dar care poate blouri (strada, vitrina), pentru
600.000 lei obţinuţi de la gră se fac la căminul cultural sînt ulterioară a evenimentelor In a fi readus pe un drum bun. Prin- a reda mai veridic şi mai artis
tr-o aprofundare a personajului, tic intenţiile autorului. Nici mo
dină1, repartizăm la fondul de tot atît de instructive şl intere căror rezolvare joacă un rol în interpretul a reuşit să prezinte bilierul din birou nu poate fi a-
un soţ îndepărtat de ceilalţi oa celaşl cu cel din cameră. E ne
bază 75.000 lei, Iar restul se Îm sante. De altfel, de acest ade semnat cel de.al treilea perso meni, adică a particularizat a- cesar, de asemenea, o mal mare
cest tip, nu i-a dat o notă de grijă faţă de machiaj.
part la zlua-muncă. Din cei pes văr s-au şi convins deoarece la naj, Serghei, duc la răsturna generalizare. Era şi mai bine
dacă interpretul ar fi acordat Piesa „Cred în tine“ dă. răs
te 400.000 lei rămaşi, ar reveni căminul cultural s-au şi ţinut rea acestor convingeri greşite, mai multă atenţie clarităţii In puns unor probleme de viaţă
rostirea replicilor, dacă ar fi e-
colectiviştilor clte 4 lei la zlua- primele expuneri în faţa colec la redobîndirea Încrederii în so actuale. De aceea ea trebuie pro.
muncă. In acest fel creşte şl tiviştilor neîncadraţi la învăţă- ţie, la regăsirea deplinei armonii gramată în mai multe localităţi
în familie. din regiunea Hunedoara.
avuţia obştească, şi veniturile mîntul agrozootehnic cu durata
de 3 ani. Mesajul bogat al piesei „Cred ERNEST USKAU
metodist principal la Casa
A. DAVID în tine" a fost pus în valoare de regională a creaţiei populare
O datorie a fiecărui cursant — să parficipe colectivul dramatic al Teatrului {/..(co'zzZCZ Q Â ta O i
cu regularitate la mvăfămînf muncitoresc „Constructorul“ din
Unul din cercurile învătămîntulul şl tovarăşii din consiliul de condu , ker
agrozootehnic de masă deschise la cere al gospodăriei şi din biroul or
gospodăria colectivă din Ohaba, ra ganizaţiei da partid care n-au stat P IÉ ! m rm mmm C em ^thta^ /VewafclA-
ionul Sebeş, este eondus de ingine de vorbă cu ei şi nu s-au ocupat în fe l 1
ra Şala Virginia. Dacă din partea deajuns de mobilizarea tuturor ^ aas;
lectorului există preocupare faţă de cursanţilor.
pregătirea lecţiilor şi prezentarea lor H .nedoara. Spectacolul con EXPLOATAREA MINIERA
la data şi ora stabilită, nu acelaşi Cum în Ohaba sînt mulţi aceia ca
lucru se poate spune despre unii din re dau atenţia cuvenită invăţămîn- structorilor mai are meritul de ZLATNA
tre cursanţii eercului pe care-1 con tului agrozootehnic printre care Ştef
duce. Astfel, mal sînt cursanţi ca Nicolae, Drăgoi Ilarie şi Mureşanu a fi plin de un ritm interior Versîîajri din zoofeh n se raionul Alba, regiunea Hunedoara, telefon 27.
Ştef Ismailă, Arion Gheorghe, Dră- Simion, consiliul de conducere al
goi Ioan şi alţii care nu participă G.A.C., Sfatul popular comunal şi or dozat cu pricepere pînă la de Membrii gospodăriei agricole atenţie şi creşterii productivită — H im csflorâ m ircen ;
cu regularitate la predări şi semlna- ganizaţia de partid trebuie să facă — Ajutori de mâneri şi muncifforă
rii. Vinovaţi sînt desigur în primul totul pentru ca exemplul acestora să plina rezolvare a conflictului. colective „Drumul lui Lenin“ din ţii animalelor. Acest lucru a per necaIHicafi pentru subteran;
rind colectiviştii în sauză că negli fie urmat şi de ceilalţi. Regia, semnată de Ion Vâran, lila au dat o mare dezvoltare mis gospodăriei să livreze sta — Conducători auto; .
jează pregătirea lor profesională, dar — Tehnicieni m ineri şi topograffî ;
... ŞTEF EMIL — ingineri irriners şi electrom ecanici,
brigadier Solicitanţii vor prezenta la anga
creşterii animalelor. In acest an, tului însemnate cantităţi de jare actele necesare.
ei âu sporit efectivul bovinelor carne, lapte, lină şi alte produ
1
Sărbătoarea colectivişfruntaşicu 156 capete, al ovinelor cu se agricole.
196 capete şl au înfiinţat o fer Din vlnzarea lor, gospodăria
M>c> 0 0 0 0 0 0 0 0 0 agricolă colectivă a realizat ve
mă de păsări.
Concomitent ou sporirea efec nituri băneşti care se ridică la
xxxxxxx>ooo tivelor, ei au acordat o mare peste 240.000 lei.
In ziua aceea de decembrie, In martie 1959, gospodăria albe, luminate fiecăruia din cel
sala căminului cultural din To colectivă din Toteşti făcea pri sărbătoriţi de către membrii
teşti era plină pînă La refuz. Se mul pas in viaţă. Ce avuţie de delegaţiei pioniereşti. A <G>IE N D A
strinsese aici mai tot satul. Ti ţinea ? O avuţie modestă, aşa
neri şi vîrstnici, veniseră de ca pentru început. Astăzi însă, Au cuvînfisS oaspeţii
cum. se lăsase seara să sârbă- la capitolul fond de bază, figu-
torească împreună un eveni- rează o cifră care depăşeşte un La o sărbătoare mare, oaspe (iRadio- Contele de Monte Cristo seria 1 —
ţii sint mai întotdeauna nelip cinematograful „Victoria“ ; SEBEŞ :
ment, primul de acest fel de milion de lei. Celebrul 702 — cinematograful
cină muncesc în marea familie Ss poate aminti apoi media siţi. Colectiviştilor din Toteşti
13 DECEMBRIE 1962 „Progresul“; Libelula — cinemato
a colectiviştilor. de J .640 leg. grîu cit au obţinut le' a} 1 venit in ospeţie brigada PROGRAMUL Ii 5,07 Piese dis graful „M. Sadoveanu"; PETRO
la ha. în anul acesta colecti artistică de agitaţie şi soliştii tractive interpretate de orchestre ŞANI : Revista de la miezul nop
C e i «fin p r im e le d o u ă viştii, efectivul de animale pro Casei raionale de cultură din de mandoline; 6,07 Muzică uşoară; ţii — cinematografid „7 Noiem
prietate obştească care numără Haţeg. „In cinstea colectivişti 6,20 Emisiunea pentru sate; 6,30 brie" ; Tintin fi misterul linei de
rm duri acum 357 bovine (154 sînt vaci lor fruntaşi, sărbătoriţi astăzi, Jocuri populare romîneşti; 6,45 aur — cinematografid „Al. Sahia" ;
Salut voios de pionier; 7,30 Sfa ALBA IUL IA : Oameni fi fiare —
Sărbătoarea colectiviştilor şi juninci), 700 de ovine din se va cinta acum,..'1 — şi rină tul medicului i Odihna activă a seria l-li — cinematograful „Victo
fruntaşi trezise interesul tutu care mai bine de trei sferturi pe rină Elena Murgoi, Ana Ra- şcolarului; 8,08 Din prelucrările ria“; Post-restant — cinematogra
rora. Treisprezece familii pri sînt oi mame, 137 porcine din hoveanu, Lenuţa Moraru şi Ele de foclor ale compozitorilor noş ful „23 August"; ORĂŞTlE: La
miseră invitaţii bătute la ma care 80 sînt porci puşi la în na Făţan, soliste de muzică tri; 9,25 Muzică uşoară; 13,10 Mu 30 de ani — cinematograful „V. d»
populară şi uşoară, se perindă zică din operete; 14,00 Program Roaită“ ; Bătălie în marf seria 1-11
şină şi ajcum se aflau aşezate grăşat, şi 853 de păsări. emis de studioul de radio Craio — cinematograful „Flacăra"; SI
pe locurile rezervate, in prime La Toteşti şi la brigăzile prin faţa colectiviştilor. va ; 14,30 Muzică uşoară romî- MBRIA : Fantomele din Spessart —
le două rlnduri. aparţinătoare din satele Reia Brigada artistică de agitaţie, nească ; 15,00 Melodii populare cinematograful „1 Pintilie"; HA
romîneşti şl ale minorităţilor na ŢEG : Cînd comedia era rege —
Cine sînt sărbătoriţii ? Ienă- şi Păclişa, sint ¦ridicate trei in programul intitulat „Prin ţionale ; 16,15 Vorbeşte Moscova; cinematografid „Popular" ; BRAD :
şel Munteanu, un neîntrecut grajduri pentru 400 capete vite Tara Haţegului'1, vorbeşte des- 17,10 Cîntece de Anatol Vieru şi Pompierul atomic — cinematograful
meşter în ale rotăriei, briga mari, o maternitate pentru pre viaţa nouă a satelor haţe- Doru Popovici; 17,30 Fragmente „St. rofie“; LONEA : Şoferii iadu
dierul Trandafir Lăzăroni, un scroafe, 3 magazii de cereale, gane. In cuplete, versuri şi d u lui — cinematograful „Minerul“;
bim organizator al producţiei, 3 coteţe pentru păsări şi tot tec este înfăţişată şi munca co- 0
C/N jla, ra Lr ad7a_ şi Eleonora- m __________ _ Mti/ icr lo-n aftâitteo an or*emavj iî zr-eirt, a6 silozuri şn ii 3O l7?eicn tf iimvii şv tf ii ll orvrr* rdl ii ano TTnoftneoşft'if , Ovii; an fţ/al Y
şoni, cele mai pricepute colec pătule. nouă a acestui sat colectivizat
tiviste în rosturile grădiîiei de in urmă cu trei ani. din opera „Nevestele vesele din TE1UŞ: Tom degeţel — cinema
zarzavaturi, Aurora Heljoni şi Pătrunderea luminii electrice
Să ne frăsţîj drag? Windsor“ de Otto Nicolai; 19,15 tograful „V. Roaită“; ZLA1 NA :
Mihai Păleanu, îngrijitori frun pănnp S in casele oamenilor prin ra Program muzical pentru fruntaşi Circul fără cupolă — cinematogra
taşi la ferma de porci şi lene cordul la linia de înaltă ten în producţie din industrie; 22,55 ful „Muncitorul“; 1LIA : Alba ca
Muzică de dans. zăpada — cinematografid „Gli.
şei Cozac, brigadierul zooteh Aplauzele cu care fusese răs siune, Şcoala de 8 ani unde în Doja“; APOLDUL DE SUS: La-
PROGRAMUL II: 12,45 Muzică
nic. ’Alături de ei se află con plătit tov. Heneric Drumer, di vaţă sute de copii ai colectiviş uşoară; 13,15 Ce e nou tn librării;
ducătorii de atelaje Petru Co rectorul căminului cultural, tilor, căminul cultural şi biblio- 13,25 Muzică populară sovietică ; zarillo de Tarmes — cinematograful
zac, Anton Balica, Anton Flo- pentru expunerea „Ţăranul co- teca comunală cu miile-i de vo-
roni şt Lăscuţ Babeş, veniţi lectivist — omul de astăzi al lume, noul autocamion cum 15.30 Pagini din operetele Iui Du- „23 August“.
satului nostru", continuau încă părat de gospodărie acum
împreună cu familiile. naevski; 16,10 Cîntece revoluţio
La capăful a frei arti atunci cînd la uşă s-a auzit un cîteva săptămîni — sînt doar nare ; 16,30 Orchestre de muzică Ginielin ? viA a g cU t
freamăt. populară romînească din diferite
o parte din realizările gazde IIHIUHH REG10HALE A C00PE-
De la masă, Ionel Zeiconi, Au răpăit cîteva tobe, au ră lor, pe care brigada casei de oraşe ale tării; 18,05 Orchestre în mete&î(al&q,i(i U RATIVCLOR DE C O H S U M .
preşedintele sfatului popular sunat trompetele şi, frumos ali cultură din Haţeg le-a cintat fiinţate în anii puterii populare;
comunal le vorbeşte celor pre niată, delegaţia unităţii pionie in programul său. 19.30 Tinereţea ne e dragă; 19,50
zenţi despre scopul pentru care reşti a şcolii de 8 ani din lo
calitate şi-a făcut intrarea în Minunata sărbătoare a colec Muzică de dans; 20,30 Noapte bu PENTRU 24 ORE Revelionul — în staţiuni climaterice
şi-au dat cu toţii întîlnire in sală. nă, copii: „De ce se spală pisica
seara aceea la căminul cultu tiviştilor fruntaşi din G.A.C. după masă ?“, basm italian ; 20,40 Vreme schimbătoare cu cerul
ral. Pavel Turcu, preşedintele „Să ne trăiţi, dragi părinţi, Toteşti s-a sfîrşit abia atunci Cîntă Aurelia Fătu-Rădutu ,• 21,15 mai mult noros. Vor cădea pre
gospodăriei colective, care a şi să fiţi mereu fru n ta şi!... şi-a cînd arătătoarele ceasului ves Melodii romîneşti de muzică uşoa cipitaţii sub formă de lapoviţă şi
ră îndrăgite de ascultător!; 21,45 ninsoare. Temperatura staţionară,
urmat la cuvînt, a prezentat început salutul său, in numele teau miezul nopţii. Pînă atunci, va fi cuprinsă ziua între —1 şi
colectiviştilor un succint bilanţ delegaţiei, pionierul Ioan Turcu ţn acordurile line sau săltăre- staţiunile Sinaia, Predeal, Buşteni,
privind realizările ăobîndite de din clasa a VII-a. părinţi şl copii; 22,00 Ascultaţi 3 grade iar noaptea între —2 şi A devenit o tradiţie ca revelionul Timiş, Călimăneşti, Govora, Tuşnad, !
să fie petrecut de tot mai mulţi oa precum şi la numeroase cabane.
...Treispreze familii de colec ţe ale orchestrei, gazde şi oas interpretul şi melodia preferată; —6 grade. Vînt moderat din vest meni ai muncii în minunatele sla-
tivişti fruntaşi, treisprezece pa tiuni climaterice din ţară, în excursii In acelaşi timp, O.N.T.-„Carpali"
colectivişti în cei trei ani care chete cu cadouri oferite din peţi se prinseseră in vîrtejul şi nord-vest. Dimineaţa şi seara în ţările prietene.
au trecut de la întemeierea partea consiliului de conduce dansului, aşa cum se cuvine organizează excursii peste hotare în
gospodăriei lor. Lectura aces intr-un astfel de prilej. nem a ceaţă. Pentru revelionul anului 1963, Ofi oraşele Moscova, Leningrad, Odesa,
ciul Naţional de Turism „Carpaţi“ or
PENTRU URMĂTOARELE ganizează excursii la Braşov, Poiana Sofia, Ruse, Budapesta şi Praga.
Braşov, Hotelul de la Cola 1400, In
tuia nu-i necesară. Sînt sem re al gospodăriei şi tot atitea PETRE FĂRCAŞIU 13 DECEMBRIE 1962 3 ZILE
nificative şi numai cîteva cifre. buchete de crizanteme, mari, corespondent DEVA : Cartouche — cinemato Vreme schimbătoare eu cerul
graful „Patria"; HUNEDOARA: noros, favorabilă precipitaţiilor.
©OOOOOOOOCOOOO^OOOOOOO^^OOOOOO^^OOOOOO^OOOOOOOOOO CK>00000'0000'000000000'©<>0'0