Page 31 - 1962-12

N r. ?477 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. S

n fabrică, acasă, pe strada Comorile ,,celui de~al

unde tesisim — să dovedim să sîntem şaptelea continent“

buni gospodari Sint multe ştiinţe care studiază ocea­ rină, dar algele şi alte cîteva vietăţi

nele. Dintre acestea, oceanología, a captează în mod liber iodul şi aseme­

La îngrijirea şi păstrarea fondu­ taţi şi delegaţi din partea sfatului pentru lămurirea „primit botezul" in septembrie 1959, nea unor capcane vii, îl menţin în ele.

lui de locuinţe din oraşul Cugir, la popular orăşenesc precum şi dele­ locatarilor de a-şi la primul Congres internaţional al Microbiologii consideră că concreţiu-

înfrumuseţarea şi buna gospodărire gaţi de la I.G.O. pentru a cunoaşte achita la timp o- oceanografilor de la New York. Iar nile de fier şi magneziu, aşternute pe

a blocurilor şi străzilor, la achita­ problemele ce se ridică. Aşa de pil­ bligaţiile fată de chimia fi electronica marină de abia fundul aproape al tuturor oceanelor

rea la timp a îndatoririlor faţă de dă, în luna iulie, la şedinţa ce a stat. Locatarii Ioan fac primii paşi, ¦abia se formează. şi mărilor, sînt rezultatul activităţii
stat, la respectarea regulilor de con­ avut loc la comitetul orăşenesc de Nicola de la blo­ Ce bogaţii ascund adincurile ocea­ bacteriilor.
vieţuire socialistă, o mare contribu­ partid, organizatorii grupelor de cul I.G.O., Cornel
ţie şi-o aduc grupele de partid pe partid, tov. Stanciu Clement, de la nelor ? Răspunzînd la această întreba­ Sr
re, probabil că toţi se vor referi la „Electronica marină" — într-adevăr,

blocuri şi străzi. blocul E 3, tov. Emil Mărginean de Ivanovici de la resursele de peşte, la vînătoarea de ba­ numele acestei ştiinţe sună deocamdată

Comitetul orăşenesc de partid Cu­ la blocul E 4 şi Gheorghe Gliga de blocul B, Iosif Flo- lene fi de foci, vidre fi urşi de mare. cam straniu. “Totuşi, ea a şi fost in­

gir a acordat în acest an o atenţie Ia blocul E 3, au făcut propunerea rinea din strada Ifi vor aminti apoi de sarea fi algele clusă oficial în denumirea laboratoru­
mai mare problemelor de interes să se fixeze un itinprariu şi un orar folosite în alimentaţie. Dar nici pe lui Institutului de oceanologie al Aca­
obştesc, sprijinindu-se în rezolvarea stabil pentru maşina care adună gu­ I. L. Caragiale, departe nu toată lumea ftie că în demiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Laborato­

lor pe grupele de partid create pe noiul menajer, întrucît, ridicarea gu­ Cornel Haneş de la apa rfiarină sînt dizolvate sute de mi­ rul este condus de N. V. Verşinski.

blocuri şi străzi. In ultimii ani au noaielor se făcea cu multă întîr- blocul E 1 etc„ o- lioane de tone de aur fi de cîtcva zeci Oamenii de ştiinţă au dovedit că

fost date în folosinţă în oraşul nos­ Dîn activitatea bişnuiau să nu a- Tov. Mihuţ Traían,, organizatorul grupei de partid din blocul nr. 7, discută de ori mai mult argint, loriu, molib­ principalele zăcăminte de minereuri
tru numeroase blocuri. Aceasta a grupelor de perfid chite luni de-avîn- cu locatarii rezolvarea unor proble,me obşteşti. den, potasiu, mangan, magneziu, iod, se află sub stratul de apă şi că prin
făcut ca numărul grupelor de partid pe blocuri şi slfrăsi dul plata chiriei şi fundul oceanului se poate ajunge mai
să crească. In fruntea acestora, au a luminel. Mat colbăit... uşor Ta ele decît de pe uscat. Există
fost numiţi de către comitetul oră­ întîl s-a stat de Cum se pot obţine din ocean toate deja două proiecte de extragere a pc-
şenesc, membri de partid, oameni trolului: un proiect sovietic şi unul
aceste bogăţii imense ?
La această întrebare răspunde în-

care se bucură de simpatia şi încre­ vorbă cu fiecare din ei în parte tr-o mare măsură ştiinţa, care se for­ american.

derea celor care-i înconjoară şi care apoi, au fost criticaţi în şedinţele mează literalmente sub ochii noştri fi 'Americanii au instalat o sondă de

prin exemplul lor personal dau do­ ziere, Totodată, s-a propus ca bară­ care au avut loc pe bloc. Acum si­ căreia încă nici nu i s-a găsit o de­ mare adîncime în Oceanul Pacific şi

vadă de buni gospodari. cile din jurul blocurilor respective tuaţia s-a schimbat în bine. Majo­ numire precisă. S-o numim convenfial forează fundul oceanului de pe o sta­

încă de la organizarea grupelor de să fie demolate. Delegaţii sfatului ritatea restanţierilor şi-au achitat chimia marină. Primii paşi ai aces­ ţiune plutitoare pe care au instalat o

partid, comitetul orăşenesc, prin in­ popular şi ai I.G.O., care au parti­ obligaţiile avute. tei ştiinţe au şi fost făcuţi. Chimişlii turlă de foraj.

struirile ce le face, prin activitatea cipat la această şedinţă, au luat mă­ împreună cu comitetele de bloc şi F r u n t a ş i la c a lit a t e şi tehnologii au învăţat să obţină din Proiectul oamenilor de ştiinţă sovie­

ce o desfăşoară, a vegheat ca fie­ suri. operative pentru înfăptuirea cu deputaţii orăşeneşti, grupele de întrecerea socialistă Ia secţia dus rebutul cu 0,41 la sută sub algele marine îngrăşăminte, acid ace­ tici este mai simplu şi mai îndrăzneţ:
care grupă de partid să-şi întocmeas­ acestor propuneri. Aceasta a permis partid întreprind acţiuni de înfrumu­ cifra admisă, iar la postamente- tic, spirt, o făină specială care înlo­ el prevede forarea unei sonde de mare
grupelor de partid să mobilizeze pe seţare a blocurilor şi străzilor. Aşa turnătoria veche a Uzinei „Vic­ cuieşte amidonul în industria textilă. adîncime direct de pe fund, cu ajuto­
că un plan de muncă în care să toţi locatarii la acţiuni de muncă a fost organizată în a doua jumă­ toria“ Călan este bine organi­ băi echipa lui Ludovic Cojan, ca­ rul unor maşini automate speciale de
cuprindă şi sarcinile concrete ce sint Experienţele au arătat că algele us­

încredinţate membrilor şi candidaţi­ patriotică. Intr-un timp scurt, în locu­ tate a lunii octombrie „Săptămîna zată. Ca urmare şi rezultatele re a reuşit să cîştige întrecerea cate constituie un excelent îngrăşămînt forat. Inginerii şi proiectanţii sovietici
lor de partid din grupa respectivă. rile altădată pline cu mărăcini şi curăţeniei“, cînd locatarii blocurilor sînt dintre cele mai bune. Pe complex. O tonă dintr-un asemenea au şi început să lucreze la realizarea
Aşa de exemplu, o parte din mem­ gunoaie, au fost amenajate spaţii au făcut curăţenie la subsoluri, în luna noiembrie, planul de pro­ pentru a cincea oară. Echipa lui concentrat conţine aproape două chin­ unor asemenea instalaţii.
brii de partid de la grupa nr. 6 al verzi, rondouri cu flori. poduri, au strîns frunzele căzute de ducţie a fost depăşit Ia toate a lucrat fără rebut în luna no­ tale de săruri de potasiu şi cile 10
cărei organizator este tov. Romolus la pomii ornamentali, In total, nu­ sortimentele de bază iar rebu­ iembrie şi a dat peste plan 38 hg. de fosfor, azot, iod. Iar la aceas­ O dezvoltare tot mai mare va cu­
Faur (blocul 1 FI), răspund de buna Multe propuneri, sesizări din mărul orelor de muncă patriotică tul a fost redus cu mult sub bucăţi postamente băi. ta trebuie încă adăugat fi un ames­ noaşte şi televiziunea submarină. In la­
întreţinere a blocului, a instalaţii­ partea organizatorilor de grupe sau efectuate de locatarii blocurilor, în cifra admisă. tec considerabil de microelcmente, foar­ boratorul lui N. V. Verşinski se rea­
lor de apă, iar alţii se îngrijesc ca a membrilor de partid sînt aduse acest an, este de peste 99.000, O contribuţie de seamă la ob­ te utile plantelor. lizează instalaţii de cele mai diferite,
toţi locatarii să-şi achite datoriile la cunoştinţa comitetului orăşenesc. Pentru cele mai bune rezulta­ ţinerea acestor rezultate şi-au a- care pot fi folosite la studierea fundu­
faţă de stat, să-i mobilizeze la dife­ De curînd, tov. Nicolae Lungu care Fată de anul trecut, activitatea te obţinute, schimbul III de la dus-o topitorii de la cubilouri Folosirea algelor constituie însă nu­ lui marin, la explorarea bancurilor da
rite acţiuni de muncă patriotică etc. răspunde de activitatea unei grupe grupelor de partid pe blocuri şi care, împreună cu încărcătorii, mai începutul drumului pe care ur­ peşte, la căutarea navelor scufundate
Rezultatele obţinute sînt bune. Prin de partid, precum şi alţi membri ai străzi s-a îmbunătăţit. Trebuie să radiatoare a fost declarat frun­ au dat turnătorilor numai fontă mează să-l parcurgă chimia marină. In şi a monumentelor vechi.
munca permanentă de educaţie cetă­ comitetului orăşenesc, au fost sesi­ arătăm însă că în ceea ce priveşte taş al întrecerii socialiste pe lu­ de bună calitate. S-a evidenţiat faţa acestei ştiinţe stă sarcina impor­
ţenească desfăşurată de comunişti, zaţi de faptul că lemnele de la de­ activitatea ce o desfăşoară grupele na noiembrie. Muncitorii de la tantă de a învăţa să se obţină sub­ In prezent, oamenii de ştiinţă din
prin puterea exemplului lor perso­ pozit erau vîndute netăiate, fapt ce de partid în rîndul locatarilor, nu schimbul condus de comunistul stanţe utile nemijlocit din apa mări­ lume lucrează la realizarea unei ase­
nal, ei au contribuit la dezvoltarea făcea să fie aduse acasă şi depozi­ este totdeauna la nivelul cerinţelor acest sortiment au redus rebu­ Vasile Bordeanu, care a obţinut menea camere de televiziune subma­
spiritului de bun gospodar aproape tate în jurul blocurilor. Acest lucru acluale. Mai avem grupe de partid tul cu 1,84 la sută faţă de anga­ cei mai înalţi indici de utiliza­ lor fi oceanelor. rine care să se poată deplasa singură
la fiecare locatar. Pentru o mai bună dădea un aspect neplăcut cartierelor, care nu desfăşoară o susţinută mun­ re ai cubilourilor, reducînd în a- Pe ce căi vor păşi chimişlii ? Posibil la orice adîncime sub apă şi care să
îndrumare a grupelor de partid, co­ strica zonele verzi, iar prin stivuirea că de educaţie de la om la om, nu jament şi cu 3,34 la sută faţă celaşi timp procentul de rebut fie dirijată de un operator din cabina
mitetul orăşenesc a repartizat să răs­ lemnelor, pereţii erau deterioraţi. mobilizează pe toţi locatarii la ac­ de norma admisă. că în obţinerea bogăţiilor dizolvate unei nave.
pundă de activitatea unei grupe de Tov. Nicolae Lungu şi alţi membri ţiuni de muncă patriotică. Slab au cu 0,2 la sută. in apa marină ei vor fi ajutaţi de ră-
partid, un membru al său care de- al comitetului au informat despre muncit în această privinţă grupele La sortimentul articole sani­ D. MUNTEANU si şinele miraculoase — ionii. De fapt, Nu de mult inginerul sovietic A.
obicei locuieşte în acelaşi bloa sau această stare de lucruri comitetul de partid de la blocul 118—119 — tare întrecerea a fost cîştîgată omul de ştiinţă sovietic A. B. Davan- Trebelev a proiectat un aparat auto­
în apropiere. orăşenesc de partid care a cerut sfa­ organizator tov. Şchiopii Beniamin, de tov. Ionel Vasile, care a re­ y . TATARUŞ ’ kov a şi realizat acest lucru. Cu aju­ mat pentru călătorii în adincurile pă-
tului popular să ia măsuri de rezol­ grupa de partid de la blocul cu 12 r< turnători torul ioniţilor el a reuşit să extragă mîntului. Iar cercetătorul polonez ZVla-
O înrîurire puternică în activita­ vare a cererilor îndreptăţite ale lo­ apartamente — organizator Leon din apa marină aur. Deşi a obţinut dislaw Zinkiewicz a construit o insta­
tea grupelor de partid o au şedin­ catarilor, să organizeze mai bine de­ Faur etc. Munca de educaţie cetăţe­ Lucrări de interes o b ştesc numai un grăunte mic care abia de­ laţie automată, cu ajutorul căreia pot
ţele de analiză cu organizatorii gra­ servirea acestora cu lemne de foc nească nu se desfăşoară la nivelul păşea un bob de mac, pentru el, aşa fi scoase la suprafaţă navele scufun­
pelor de partid pe blocuri şi străzi tăiate. cerinţelor în toate grupele de partid. Cetăţenii din circumscripţia e_ patriotică — efectuînd lucrări de cum îşi amintea mai tîrziu, acest date. Aparatul sapă automat sub navă
organizate de comitetul orăşenesc de Acest luciu ni-1 dovedeşte şi faptul lectorală nr. 14 Petreşti, raionul amenajare a străzilor „Brută­ grăunte a fost mai preţios decît cea un tunel şi trage acolo un cablu.
partid. La aceste şedinţe sînt invi­ In activitatea lor, grupele de că mai sînt locatari ca Drăguşan Sebeş, participă cu multă însu­ riei“ şi „Simion Bărnuţiu“. Din mai mare pepită pe care ar fi desco­
partid au o permanentă preocupare Costică şi Ştefan Mintie de la blo­ fleţire la muncile patriotice or­ materialele procurate pe plan perit-o într-un filon aurifer de pe pă- Automatica şi electronica vor cerceta
cul nr. 8, Antal Augustin de la blo­ ganizate pentru înfrumuseţarea local a mai fost construit un mînt. fundul mărilor şi vor deveni pentru
comunei lor. Zilele trecute ei au pod situat în punctul „Buha“. cercetătorii oceanologi tot alît de ne­
prestat peste 150 de ore muncă Prin hărnicia lor s-au evidenţiat In oceane trăiesc animale şi plante cesare cum sînt ele în fabrici şi uzine.
Traian Mihai, Ioan Marta, Ke- care au însuşirea uimitoare de a con­ Studierea vieţii „celui de-al şaptelea

cul nr. 4, Cornel Gabor de la blocul Unităţi comerciale linger Martin, Clintea Dumitru centra în organismul lor anumite sub­ continent" continuă şi acesta este un
stanţe chimice. Să luăm, de pildă, io­ lucru foarte important pentru întrea­
nr. 7, care vin seara tîrziu, uneori fruntaşe I, Nicolae Şerbănescu şi alţii.

§ în stare de ebrietate şi conturbă li­ D. CRINTEA dul. Chiar printr-o analiză chimică ga omenire,a

niştea celorlalţi locatari. Căutînd de la o zi la alta noi muncitor ar fi greu să-l descoperi în apa ma- (După „Ogoniok“)

Pentru viitor, comitetul orăşenesc forme de prezentare a mărfu­ ;o a # * « c i* r

de partid va pregăti şi mai bine şe­ rilor, avind o atitudine atentă
dinţele lunare de analiză cu orga­
nizatorii grupelor de partid pe faţă de cumpărători, lucrătorii O p e r a t i v i t a t e it
blocuri şi străzi, instruindu-i cu sar­ unităţilor comerciale din cadrul (5
cinile ce le au de rezolvat în perioa­ cooperativei de consum „Brădea- Sîntem la oficiul de preve­ Şi, după cîteva secunde: siilor, ajutoare de deces, aloca- ţ>
da respectivă. Prin membrii comite­ na“ din Brad, obţin noi succese. deri sociale al oraşului regional — Adriana, vorbeşte cu...
tului orăşenesc care răspund de acti­ Petroşani. In birouri — multe Stăm de vorbă. Ne interesăm ţie pentru copii, ajutoare oca- j
vitatea grupelor de partid vom ur­ Merită a fi evidenţiat magazi­ funcţionare, majoritatea ti­ zionale şi multe altele. Multe t
nul „Textila" (responsabil Nico­ nere. de felul cum sînt rezolvate ce­ din cereri însă nu sînt rezol- \
mări mai îndeaproape cum grupele lae Ştefan) unde se organizează rerile şi reclamaţiile oamenilor vate la timp, iar unii cetăţeni !J
de partid desfăşoară munca de edu­ periodic expoziţii şi care şi-a — Bună ziua. muncii. Nu putem discuta prea
caţie cetăţenească în rîndurile loca­ depăşit planul la desfacere pe lu­ O funcţionară se adresă pe sînt purtaţi pe drumuri. Să a
tarilor, problemele legate de buna na (noiembrie cu 16.000 lei. La mult, căci uşa este deschisă de dăm un exemplu. Cetăţeanul }
întreţinere a fondului de locuinţe şi această realizare au contribuit

respectarea normelor de convieţuire vînzătearele Leontina Roşea şi un ton im punător: Paul Fekezău, ajutor de miner Ioan Noian a solicitat oficiului
socialistă. Cech Iudita. — Dumneata, ce doreşti ? de prevederi sociale un triciclu
la mina Lonea.
— Vin pentru a treia oară, cu motor. Cererea a fost în­
Sîntem convinşi că în acest fel Rezultate frumoase au mai — Să vorbesc cu şeful. spune el. Ştiţi despre ce este registrată în ziua de 13 sep­

vom obţine rezultate şi mai bune obţinut magazinele „încălţă­ — Lipseşte. tembrie a.c. Abia la 1 noiem­
brie i s-a trimis un răspuns
In sectorul III al minei Petrila lucrează şi brigada condu­ în vederea gospodăririi şi înfrumu­ mintea" (responsabil Nemeş An­ — Cu adjunctul,.. vorba: în anul 1961 am fost prin care Ioan Noian este in­
să de minerul Petru Vătafu, care a dat peste plan în pri­ seţării tînărului nostru oraş, vom în­ pensionat gradul II. Acum vitat la Oficiu pentru a primi...
mele 23 de zile ale lunii noiembrie 387 tone cărbune. treţine şi păstra locuinţele în cele drei) care şi-a depăşit planul — Lipseşte. m-am. făcut bine, lucrez din lămuriri. Omul nu s-a mai pre­
mai bune condiţii, nou In subteran. Dar este ne­
IN FOTOGRAFIE: Şeful de brigadă, împreună cu cîţiva to­ cu 58.000 lei precum şi magazi­ — Cu locţiitorul adjunctu­ voie să-mi completez cartea de zentat...
varăşi de muncă discuiînă despre !măsurile ce trebuie luate NICOLAE ROŞU muncă cu anul 1961. Din luna septembrie există
pentru îndeplinirea integrală a angajamentelor. secretar al Comitetului nul alimentar cu autoservire lui...
Orăşenesc al P.M.R. Cugir — Doar ţi-am mai spus că peste 30 de cereri, care, aşa
(responsabil Avram Aron) cu o I ţ — N-are, dar poţi discuta cu acest lucru trebuie să-l facă

depăşire de 20.000 lei. ^ Adriana, jurist-consult.

R. MIHAIESCU

tov. Traşcă Nicolae, de la mina după cum rezultă din caietul
Lonea, care se ocupă de com­ de evidenţă, nu sint rezolvate.
PE TEME TEHNICE pregăteşte utilajul pentru perfo­ oră, ceea ce înseamnă că circa pletarea cărţilor de muncă — Cam la fel stau lucrurile şi în

rarea găurilor, iar restul mem­ 90 Ia sută din lopătare, una din îl lămuri Adriana Coman, ju ­ lunile octombrie şi noiembrie.
brilor brigăzii pregătesc mate­ operaţiunile cele mai grele din rist-consult la oficiul de pre­ Comentariile sînt de prisos.
Creşterea vitezelor de avansare rialul necesar pentru armare. De abataj, nu se mai execută acum Sînt exemple care arată că la
la ora 6 şi 45 minute pînă la de către mineri. Aşadar numai vederi sociale.
— Lasă cartea de muncă la oficiul din Petroşani nu se
noi şi o să discutăm cu tov. acordă atenţia cuvenită rezol­
în abataje 7 şi 45 minute, cei doi mineri aici s-au creat două ore dispo­ Traşcă, să ştie ce are de făcut vării operative a cerinţelor oa­
execută perforarea găurilor de nibile. La operaţia de montare
mină, iar restul ridică şi armea- a armăturii şi jugului prin utili­ pe viitor. menilor muncii.

Exploatarea straiului 3 cu abataje cameră, {©Sosind transportorul blindai scurt ză un jug. De la 7 şi 45 minute zarea stîlpilor metalici, timpul Deci, ajutorul de miner din N-ar fi rău dacă Comitetul
pînă Ia ora 8 şi 45 minute se de lucru s-a redus simţitor (du­ Lonea trebuie să mai vină cel executiv al Sfatului popular al
rata de procurare, pregătire şi puţin o dată la oficiul din Pe­ oraşului regional Petroşani ar
şi s u s ţin e re a mixtă cu sffîJpi metalici tabulari execută puşcarea şi aerisirea a- montare a patru stîlpi), deoare­ analiza „stilul“ şi „metodele“
ce aceştia se găsesc în abataj. troşani. de muncă ale lucrătorilor de la
Prin luna iulie a anului în rului, modificarea plaselor de la zi la zi. In prima lună de lu­ batajului-. In acest timp un mi­ Consultăm caietul de înre­ oficiul de prevederi sociale.
curs, în abatajul unde lucrează reţinere a materialului puşcat şi cru după acest sistem a sporit ner (şeful de schimb) îl ajută Susţinerea mixtă (lernn şi
brigada pe care o conduc, a fost altele. După ce toate aceste de­ şi cîştigu! brigăzii. De altfel, ia­ pe artificier la încărcarea gău­ fier) a abatajului cameră se exe­ gistrare a scrisorilor şi sesi­ Poate s-ar pune la punct mul­
introdus un transportor blindat ficienţe au fost remediate, lucrul tă rezultatele obţinute înainte cută după următoarea monogra­ zărilor sosite la oficiul de pre­ te lucruri, iar „cazuri“ de felul
scurt, utilaj nou, care comple­ a început să meargă bine, pro­ şi după aplicarea noului sistem rilor de mină cu exploziv, iar fie : fiecare grindă la tavan e vederi sociale. Numărul lor este celor relatate mai sus nu s-ar
tează mecanizarea abatajelor ductivitatea muncii creseînd de de lucru restul oamenilor din brigadă e- susţinută cu patru stîlpi, dintre mare. In acest an au fost în­
cameră din Valea Jiului. După fectuează paza locului de mun­ care unul metalic. Stâlpii me­ registrate peste 4,300. Aici se mai întimpla.
calculele teoretice, transporto- că, iau masa şi pregătesc bura- talici se pun sub grindă numai fac forme pentru plata pen-
rul avea să reducă volumul de ca mijlocaşi. Dacă la prima ALBU
lopătare cu 90 la sută şi să spo­ grindă s-a pus stîlpul metalic
rească mult productivitatea fi­ ! jul pentru următoarea puşcare.
zică. O dată cu acest transpor­ in dreapta, la grinda următoare
De la ora 8 şi 45 minute pînă la

Avansare Producţia Productivi­ Cîştig I ora 9 şi 45 minute, se evacuează
(m. I.)
Luna realizată tate miner cărbunele puşcat de către patru

(tone) (tone/post) (lei-post) J oameni din brigadă, un vagone­

tor, în abataj a fost introdusă tar fiind plasat la încercarea se pune în stingă, şi aşa mai

susţinerea mixtă, cu stîlpi me­ cărbunelui din rostogol. De la departe, formînd astfel o linie

talici tubulari. Iată de ce mi- Aprilie 92,6 1,816 6,06 91,30 ora 9 şi 45 minute la ora 10 şi de zig-zag. întrebuinţarea aces­ Primele întreceri în cadru! spartachiadei
nerii din brigada mea au primit Mal 142,5 2.703 7,30 I 15 minute se execută de către un tor stîlpi metalici, a adus o im­
cu satisfacţie noul sistem de lu-
99,00 miner, un ajutor de miner şi un portantă economie de material
cru. vagonetar, armarea cîmpului ex­ lemnos. Astfel, în luna septem­
Iunie 100,0 1,955 5,70 71,00 tras, iar al doilea miner, ajută brie, cînd această metodă s-a de iarnă
In primele zile ale experlmen- Iulie 158,0 3.096 7,72 107,70 la prelungirea transportului di­ extins la maximum, s-a reali­
tării acestor utilaje rezultatele August 120,0 2.339 6,15 89,28 recţional. De la ora 10 şi 15 mi­ De curînd asociaţia sportivă participat la un concurs de ori­
obţinute nu s-au ridicat la ni- Septembrie 155,0 3.025 7,25 100,03 nute pînă la ora 10 şi 30 minute zat un consum specific de 28 „Retezatul“ Uricani a organizat entare turistică. Cei mai buni
velul aşteptat. Şi aceasta din Octombrie 170,0 3.21« 7,74 113,64 se împinge transportorul blin­ m.c. pe 1.000 tone de cărbune, primele întreceri din cadrul s-au dovedit a fi tinerii Ilie
cauza unor defecţiuni. Organi- Noiembrie 156,0 3.065 7,56 121,79 dat lingă noul front de abataj, cu 8 m.c. pe 1.000 tone mai pu­ spartachiadei de iarnă a tine­ Frunză, Ilie CoandraşI şi Ioan
zaţia de partid din sector şi înoheindu-se astfel un ciolu de retului. La tir s-au întrecut 48 loşca. Paralel cu aceste între­
conducerea tehnică a sectorului, operaţii. Pînă la ora 14 se exe­ ţin decît prin vechiul procedeu. de tineri. Cel mai bun rezultat
ne-au încurajat însă şi ne-au cută, exact după aceeaşi regulă, După terminarea abatajului, a fost obţinut de Ioan Diatcu ceri la clubul miner din locali­
dat un sprijin eficient, ceea ce a al doilea ciclu, adică se extrage care a totalizat 48 puncte din
făcut ca oamenii să privească al doilea cimp în aripă. In stîlpii metalici se răpesc, fiind 50 posibile. Pe locurile urmă­ tate s-a desfăşurat concursul de
în continuare cu încredere noul schimburile doi şi trei, munca depozitaţi în preabataj. toare s-au clasat tinerii Matei
sistem de lucru. Cu contribuţia este organizată după acelaşi Schuster şi Emil Florea. şah cîştigat de Gheorghe Iva-
grafic, putîndu-se astfel realiza Considerăm că printr-o mun­
tehnicieni, au fost făcute unele 6 cicluri complete pe zi. că susţinută, atît din partea bri­ Alţi 20 tineri din Uricani au nov.
îmbunătăţiri transportorului ca : găzii, cit şi a personalului teh-
Munca organizată astfel a dus nico-ingineresc, vom putea îm­ S. B&LOI
modificarea sistemului de cu­ la eliminarea tuturor timpilor bunătăţi această metodă nouă corespondent
plare la angrenaj, înlocuirea pa­ morţi şi deci la folosirea la ma­
Se observă deci o creştere de mineri, 6 vagonetari, împăr­ ximum a zilei de muncă. Impor­ de lucru, în vederea realizării BASC HET
letelor dintre cuplung-motor şi simţitoare a avansării medii a ţiţi pe trei schimburi. Iată cum sarcinilor trasate de cel de-al
cap de acţionare cu bolţuri din productivităţii şi a cîştigului. este organizată munca fiecărui tante economii de timp am ob­ III-lea Congres al partidului, de Echipele de baschet, două de schimb prima echipă de fete din
Dar aceste rezultate sînt şi ur­ schimb, pentru ca să se extragă a scoate la suprafaţă cărbune fete şi una de băieţi, ale Şcolii Deva a realizat două victorii cu
lemn, adaptarea unor plăci aco­ marea unei organizări superioa­ două cîmpuri într-o aripă. ţinut la evacuarea materialului mai mult, mai bun şi cu un preţ sportive de elevi din Deva s-au o echipă de senioare din Sibiu.
re a muncii, fără de care înzes­ de cost scăzut. Echipa a doua de fete din Deva
peritoare pentru a evita înfun- trarea tehnică nu poate da re­ In schimbul I, între orele 6 şl puşcat. Noi am redus acest timp deplasat la Sibiu unde au susţi­ a fost învinsă de echipa Ş.S.E.
zultate bune. Brigada noastră 6 şi 15 minute se preia abata­ ŞTEFAN LAS55LO nut mai multe întîlniri amicale. Sibiu cu scorul de 69-29.
este alcătuită din 15 oameni, jul de la schimbul precedent. miner şef de brigadă la mina Echipa de băieţi a pierdut am­
De la 6 şi 15 minute plnă la ora bele partide susţinute în compa­ D. PU1CAN
D. CISMAŞU

darea cu cărbune a transporto- dintre pare § mineri, 3 ajutori 6 şl 45 unul din cei doi mineri de la 2,5 — 3 ore, la numai o Petrila nia formaţiei C.S.M. Sibiu. In corespondente