Page 35 - 1962-12
P. 35
PAG. 2 jaagaattfigagBS^^ SRUMIÎl .L!2S^í33CS?L^(^^vr.-:•; Nr. 2478
ano ii^^rauotaiansan
¦"¦-^ a a gas.
In S.M.1r. —reínarai ..S A \ c1 R 18 1 M Ciclu d simpozionul, seara de calcul, că
JZ R 3 I B S K U V (CUCÜl-'M’riW W -la * is o a s B W l lătoria pe hartă şi altele.
metodic de la căminul cultural
de calitate la maşini | i i a sprient eôfe.et“ din Brănişca, Comitetul pentru La aceste expuneri au parti
cultură şi artă al Sfatului popu cipat directorii căminelor cultu
şS tractoare lar raional lila a organizat un rale din Buruiene şl satele apar
ciclu de expuneri. Acestea con ţinătoare comunei Brănişca. Pe
îmbunătăţirea continuă a calităţii lipseasoă tractoristul eora are In pri F # E i l ©ÜBLE ţineau îndrumări privitoare la marginea celor discutate, parti
reparaţiilor de iarnă executate în ca mire tractorul «e se repară. In felul cipanţii au purtat discuţii şi şi-
acesta, s-a asigurat şi creşterea răs nă : „'ascultător", „liniştit" (o modul In care trebuie organiza
drul staţiunii de maşini şi tractoare punderii personale pentru calitatea Unii cititori, întîlnind forme termen tehnic provine însă din fetiţă cuminte, fii cum inte): au împărtăşit din experienţa
din Miercurea, a contribuit an de lucrărilor ce se execută. !deosebite la unele cuvinte, cer fr. laminoir. te diferite manifestări cultural-
an lntr-o măsură tot mai mare la lămuriri asupra sensului acesto „Căci amîndoi vom fi cuminţi, muncii lor.
Cel de-al doilea termen para educative c a : jurnalul vorbit,
Vom fi voioşi şl teferi
obţinerea unor însemnate economii, După alcătuirea echipelor, potrivit ra. lel (laminorist) este un derivat s ua s Ef i SEBnus "A G fh
atît prin reducerea numărului repa graficului de reparaţii întocmit, s-a Situaţiile In care se prezintă de la numele m aşin ii: lami <72a dio
raţiilor generale, eît şi prin prelun trecut la efectuarea reparaţiilor. îna nor + sufixul — ist. Şi acest su sBVîsssyrsar
girea perioadelor de lucru a tractoa inte de a fi introduse tractoarele în astfel de cuvinte sînt diferite. fix derivă nume de ocupaţii, (Eminescu : „Euceaîărul“ ) 14 DECEM BRIE 1962 ND
relor şi maşinilor agricole. Efectua atelier, se execută spălarea lor ex Iată citeva dar de la alte substantive care Programul I: 5,07 Melodii popu
ÎMPRUMUTURI DIFERITE lare romîneşti; 5,40 Muzică uşoa
rea unor reparaţii de bună calitate terioară şi interioară. Apoi se trece ră ; 6,07 Cintece colhoznice; 6,20
la întreg utilajul agricol cu care este la demontarea tractoarelor şi la con SUFIXE DIFERITE — ACEEAŞI denumesc obiectul sau unealta In cronicile sportive se întîl- Emisiunea pentru 6a te ; 6,45 Sa DOARA : Contele de Monte
dotat S.M.T.-ul, ne-a dat posibilita statarea uzurii pieselor. (automobilist, furnallst, maşi nesc deseori cuvintele: specta lut voios de pionier; 7,10 Cîntă
tea ca pînă la 1 decembrie să rea ÎNŢELES culară şi spectaculoasă... „De a orchestra de muzică populară a Cristo — seria I — cinemato
lizăm planul anual de producţie în Trierea pieselor se face de către nist etc.) demonstra nesfîrşita gamă de uzinei „1 Mai“ din Ploieşti ,• 7,30
proporţie de 105 la sută. Totodată, o comisie de constatare formată din In presă, în articolele oare Faptul că mal des se între calităţi spectaculare ale acestui Sfatul medicului: Igiena şi regi graful „Victoria“ ; SEBEŞ.:
am obtinut importante economii, din cei mai buni mecanici. După gradul dezbat probleme legate de in mul alimentar al femeii care alăp
care 180.000 lei provin numai de la lor de uzură, piesele sînt împărţite dustria metalurgică, apar des buinţează termenul: laminorist, sport atît de frumos“... (fotba tează ,- 7,45 Cintece de excursie ; Celebrul 702 — cinematogra
în trei categorii: piese bune care cuvintele : laminator şi lami.no- şi nu laminator, s-ar putea ex lul)... „o combinaţie spectacu 8,00 Sumarul presei centrale; 9,34
reparaţii. pot fi folosite fără nici o prelucra rist. Ca sens, ambele cuvinte sînt plica prin aceea că sufixul — ist loasă“... Fragmente din opera „Răscoala“ ful „Progresul“ ; Libelula —
re, piese care pot fi folosite după re- identice : „muncitor care lucrea este astăzi un sufix productiv, iar de Gheorghe Dumitrescu; 11,31
Cunoscînd faptul că în perioada conditionare şi piese rebutate. Pie ză la laminare“. derivatele lui par mai recente. Intre cele două adjective nu Arii din operete; 12,00 Muzică cinematograful „M. Sadovea-
de iarnă trebuie executat cel mai sele ce trebuie recondiţionate sînt există deosebire de sens. Ambele interpretată de formaţii de suflă
mare volum de reparaţii, atenţia şi aduse la dimensiunile iniţiale prin Intre aceste două cuvinte e- In concluzie, ambii termeni înseamnă „ceea ce atrage“, tori; 14,00 Concert de prînz; nu“ : PETROŞANI: Fetele -
eforturile colectivului de conducere sudură sau bueşare. Trierea pieselor xistă doar deosebirea de ordin sînt corecţi, între ei existînd o „ceea ce merită să fie privit“, 15,21 Muzică uşoară; 16,15 Vor
al S.M.T.-ului şi ale mecanizatorilor, se face eu mare grijă, deoarece de form al: laminator este un de sinonimie perfectă. In privinţa „care impresionează“. beşte Moscova; 16,45 Muzică cinematograful „7 Noiem
felul cum este executată această lu rivat de la verbul laminari- su folosirii unuia sau a celuilalt nu populară romîneaseă interpretată
sprijiniţi şi îndrumaţi în permanen crare depinde în mare măsură rea fixul — tor (pentru feminin: se poate stabili o normă, rămî- Existenţa celor două forme de Lili Creangă; 18,00 Selecţiuni brie“ ; Tintin şi misterul linei
tă de către organizaţia de partid, lizarea de economii la reparaţii. — toare ; laminator, laminatGia- nînd să decidă (ca în cazul tu (de la aceeaşi rădăcină) se ex din opereta „Liliacul“ de Johann
sînt îndreptate spre punerea în stare re, laminatori, laminatoare), şi turor dubletelor) uzul limbii. plică prin faptul că sînt neolo Stranss; 19,00 Jurnalul satelor ; de aur — cinematograful „Al.
de funcţionare la termenul stabilit La montaj se folosesc piese bune desemnează pe cel care face ac gisme împrumutate din limbi 20.15 Formaţii artistice de amatori
a întregului parc de tractoare şi ma provenite de la demontare, piese re ţiunea ; este, cu alte cuvinte, un GRAFII DEOSEBITE — diferite : de la sate; 20,30 Noapte bună, Sahia“ ; ALBA IULIA : Oa
şini agricole planificate pentru re condiţionate şi piese noi de la ma nume de agent. Verbul lamina ÎNŢELESURI DEOSEBITE copii :„Pinul singuratic“ de Al.
gazie. După montaj se face rodajul a fost împrumutat de limba Faptele ce le luăm acum în Spectacular (-ă) este împru Mitru; 21,30 Muzică populară ro- meni şi fiare — seria I-II —
paraţii. la rece şi la cald al motorului. Apoi, noastră din franceză (laminer), discuţie, au făcut pe un cititor mutat din limba franceză (spec- mînească cerută de ascultători.
comisia de recepţie formată din in dar numele de agent (lamina să le considere inconsecvenţă în taculaire). Se întrebuinţează rar, cinematograful „Victoria“ ;
In vederea alcătuirii planului pen ginerul mecanic-şef, inginerul me- tor) a fost derivat în romîneş- scriere. Este vorba de cu minte neavînd mare circulaţie în lim Programul II: 12,45 Estrada me
tru campania de reparaţii, s-a for canic-principal. mecanicul controlor, (scris în două cuvinte şi de cu ba noastră. lodiilor ; 14,30 Melodii de estra Post-restant — cinematogra
mat o comisie de constatare care, şeful de atelier, şeful brigăzii de te, corespondentul franţuzesc minte (intr-un Cuvînt). dă ; 15,00 Muzică populară romî-
înainte cu 10—15 zile de retragerea tractoare şi tractoristul care are în fiin d : laanineur. In limba romî- De fapt avem în faţă două Spectaculos(-oasă), după pă nească şi a minorităţilor naţiona ful „23 August“ : ORĂŞTIE:
tractoarelor şi a maşinilor agricole primire tractorul, fac recepţia repa nă, cuvîntul franţuzesc lamineur rerea unor lingvişti este împru le; 16,10 Muzică uşoară de com
în staţiune, a stabilit în funcţie de raţiei, operaţiune după care tracto (cel care îndeplineşte munca de formaţii deosebite nu numai ca mutat din italiană (spettacolo- pozitori romîni; 19,30 Teatru la La 30 de ani — cinematogra
realizări şi starea tehnică a utilaje rul este stocat în parcul rece. a lamina) a d a t : laminor (ca şi formă, ci şi ca sens. so). Alţii cred că s-a format în microfon: „Ultima rădăcină“ ;
lor, gradul reparaţiilor ce trebuie soudeur — sudor)1. Dar, deoare romîneşte din spectacol + su 20,13 Muzică de dans; 21,15 Jocuri ful „V. Roaită“ ; Bătălie In
efectuate la fiecare maşină în parte. In scopul ridicării nivelului tehnic ce cuvîntul în această formă da Cuvintele semnalate pot fi fixul — os (ca şi gustos din populare romîneşti din Ardeal;
Retragerea utilajelor din Gîmp s-a al reparaţiilor şi al creşterii produG- naştere unei omonimii (asemă scrise în ambele feluri, grafia gust +os). Dar fiindcă şi spec 22.15 Muzisă vocală; 22,30 Mo marş — seria I-II — cinema
făcut treptat, după 15 noiembrie. nare din punctul de vedere tacol e mai probabil să fie din ment poetic: versuri despre con
După ce maşinile au fost aduse în tivitătii muncii, conducerea staţiunii al formei), cu termenul care depinzînd de sensul cuvîntului. it. spettacolo decît din fr. spec- strucţii şi constructori; 22,35 Mu tograful „Flacăra“ ; S1ME-
staţiune, la locul de parcare, comi a pus un accent deosebit pe asigu denumeşte maşina de laminat, In primul caz (substantiv cu tacle, ajungem tot la împrumu zică uşoară interpretată de or
sia de constatare, în baza înregis rarea unor condiţii cît mai bune de tul din italiană. chestre de coarde; 23,10 Concert RIA: Fantomele din Spessart
trărilor făcute pe teren, a revizuit prepoziţie) : cu m inte înseam de noapte.
nă „cu judecată“, „deştept“ Rădăcina comună îşi găseşte — cinematograful Pinii-
( ....te ştiu insă om destul de Buletine de ştiri şl radiojur
cu minte, pentru ca să simţi ce- lie“ ; HAŢEG : Cînd comedia
era rege — cinematograful
„Popular“ ; BRAD : Pompie
rul atomic — cinematograful
„St. roşie“ ; LONEA : Şoferii
iadului — cinematograful
„Minerul“ ; TEIUŞ : Planeta
furtunilor — cinematograful
„V. Roaită“ ; ZLATNA : Cir
cul fără cupolă — cinemato
graful „Muncitorul“ ; ILIA :
Rase pe gheaţă — cinemato
graful „Gh. Doja“ ; APOLDUL
din nou starea tehnică a fiecărui uti lucru pentru mecanizatori. Astfel, n-a fost acceptat de limba ar urma de acolo pentru tine“, originea în latinescul’: specta- DE SU S: Vizita preşedintelui
laj. In felul acesta, s-a stabilit că prin punerea în funcţiune şi a celei noastră cu acest sens. Avem în ion Slavici : „Moara cu noroc“, culum. — cinematograful „23 fAu-
'din cele 173 tractoare planificate pentru de a doua loromobile, s-a asigurat să cuvîntul laminor (plural : B. şc. p. 196). V. ŞEREAN gust“.
reparaţii, 152 au nevoie de revizii, încălzirea cu abur a tuturor atelie laminoare) care denumeşte ma 1j In unele cazuri sufixul fr.-eur
iar 21 de reparaţii generale. De ase relor. De asemenea, maşinile-unelte, şina de transformat diferite ma In al doilea caz, scris 7 cu a dat: -er: boxer (fr. boxeur), (Buletin
menea, în afară de maşinile agri sculele şi dispozitivele folosite la teriale în lame, în fire etc. Acest minte, cuvîntul compus este şofer (fr. chaufeur) ele. meteo#alo q.ia
cole ce necesită revizii şi care se adjectiv (şi adverb) şi înseam
reparaţii au fost revizuite şi repa PENTRU 24 ORE
repară la sediile brigăzilor, s-a con rate din timp. O contribuţie însem
statat că la un număr de 225 plu nată la urgentarea ritmurilor repa
guri, 101 semănători pentru păioase, raţiilor şi la îmbunătăţirea calităţii îndrumare competentă Vreme schimbătoare cu cerul
40 semănători pentru porumb, 22 acestora a adus-o şi munca creatoare noros. Vor cădea precipitaţii sla
be. Temperatura staţionară, ziua
grape cu discuri şi 12 cultivatoare a inovatorilor din cadrul staţiunii. organizată industriei locale nale: 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; va fi cuprinsă între —1 şl 3
trebuie efectuate reparaţii generale. In această diiectie putem arăta că 13,00; 17,00; 20,00; 22,00; 23,50 grade iar noaptea între —6 şi —1
(programul I) ; 12,00; 14,00; 16,00; grad. Vînt potrivit din vest şi
In funcţie de numărul acestor uti prin construirea unui cuptor electric 18,00; 21,30; 23,00 (programul sud-vest.
II).
laje, s-a întocmit planul de încăr la atelierul de fierărie, în prezent Bilanţul activităţii întreprinderii serie de măsuri, care să asigure rea prin membrii săi a vegheat la respec PENTRU URMĂTOARELE
care al atelierului pe decade. se ascut zilnic peste 500 brâzdare „Economica“ din Sebeş, la sfîrşitul lizarea planului la desfacerea produ tarea tuturor sarcinilor stabilite. De C in e m a 3 ZILE
pentru plug în loc de 80 cîte se as anului 1961, a constituit obiectul unei selor pe 1962. Măsurile au constat în asemenea, comitetul executiv al sfa
In scopul asigurării executării tu cuţeau pînă la construirea cupto analize in cadrul Comitetului execu prelucrarea cifrelor de plan în aşa tului popular raional, a urmărit în 14 DECEMBRIE 1962 Vreme schimbătoare cu cerul
turor reparaţiilor la termenul sta rului. In acest cuptor putem încălzi tiv al Sfatului popular raional Sebeş. fel, îneît fiecare muncitor să-şi deaproape felul în care conducerea DEVA : Cartouche — cine noros şi temperatura variabilă.
bilit, am luat măsuri pentru mări totodată piesele mari care au nevoie In urma discuţiilor purtate pe mar cunoască bine sarcinile ce-i revin. întreprinderii asigură îndeplinirea matograful „Patria“ ; HUNE-
rea capacităţii de încărcare a atelie de prelucrări. De asemenea, pentru ginea raportului prezentat de condu Asigurarea unei aprovizionări ritmi planului. Cîte un membru al comite
rului cu încă 6 tractoare, prin ame rodajul motoarelor de la tractoarele cerea întreprinderii, concluzia şedin ce a locurilor de muncă cu materia tului executiv participă eu regulari r>oo o o o o o o o o o o o o o o o o ooooc
najarea unul nou atelier. Acest lu U.T.O.S. a fost modificat un banc de ţei a fost că rezultatele nu au fost le, s-a făcut prin urmărirea livrării tate la consfătuirile de producţie pe
cru ne-a permis ea în campania ac rodaj destinat iniţial pentru tractoa pe măsura posibilităţilor. De ase materialelor conform contractelor în secţii, urmărind aplicarea în practică S A P T Â M IN A L ,
tuală să reparăm în cadrul staţiunii rele K.D. menea s-a considerat că nici comi cheiate cu furnizorii. Cînd s-au ivit a celor mai valoroase propuneri fă PAEMJI MAR! LA
un număr mult mai mare de trac tetul executiv nu a acordat suficien situaţii privind nerespectarea obli
toare fată de anii trecuţi. La uzine Prin introducerea şi aplicarea pro tă atentie bunului mers al întreprin gaţiilor contractuale, nejustificate, cute de muncitori. Una dintre acestea L O TO
le de reparaţii din Sibiu vor fi re cedeelor avansate de reparaţii, co derii. Concluzia avea la bază faptul conducerea Întreprinderii a solicitat este cea cu privire la confecţionarea
parate 12 motoare, din care 4 au lectivul nostru de lucrători a reuşit că deşi întreprinderea şl-a realizat de mobilier cu schelete din metal,
şi fost aduse în staţiune. Tot în ve ca în prima decadă a lunii decem sarcinile de plan în proporţie de sprijinul comitetului executiv care a din plăci fibrolemnoase, aglomerate
derea sporirii capacităţii de repara brie să execute 26 revizii şi 9 re 101,02 la sută la producţia globală şi intervenit, rezolvînd în cele mal mul sau din alte esenţe. Prin aplicarea
ţii s-au construit şi amenajat ate paraţii generale la tractoare, 60 re 102,85 la sută la producţia marfă, pe te cazuri problemele ivite. O altă acestor propuneri şi a altora, s-a reu
lierele pentru fierărie, sudură şi ti- vizii şi reparaţii generale la pluguri, ramuri de producţie planul nu fusese măsură a constat în urmărirea reali şit ca faţă de anul 1961 cînd a exis
realizat. Aşa stăteau lucrurile la ra zării unor produse de cea mai bună tat o nerealizare la ramura lemn în
nichigerie. 6 reparaţii generale la grapele cu mura industrială unde producţia glo calitate respectîndu-se în acelaşi timp valoare de 537.000 lei, în acest an, C E N T RAL
discuri şi 5 revizii la semănători. Fe bală s-a realizat în proporţie de 97,72 cu rigurozitate graficele de livrare după 11 luni s-a realizat o depăşire
Pentru buna desfăşurare a campa prima decadă, fată de planul de în la sută iar la producţia marfă 99,8 la către beneficiari. S-a pus un accent Nu uifafi !
niei de reparaţii am acordat o aten cărcare al atelierului s-a reuşit să se sută. deosebit pe încheierea de contracte faţă de plan în valoare de 131.000 lei. A Z I ULTIMA ZI
ţie deosebită organizării muncii. Ast repare mai mult cu 9 tractoare, 10 cu beneficiarii şi numai în funcţie de Ca urmare a efortului întregului
fel, am stabilit din timp cele 16 echi pluguri şi 4 grape cu discuri. Nerealizarea la ramura industrială asigurarea desfacerii, s-a trecut la în care vă mai puieţi
pe, dintre care 9 se ocupă de repa a fost cauzată din lipsa unui plan producerea mărfurilor. colectiv de muncitori, ingineri, tehni procura biletele
rarea tractoarelor iar 7 de repara Colectivul nostru de mecanizatori de măsuri bine întocmit. Planul a cieni din întreprindere, şi a spriji
cuprins lucruri generale. La această Toate aceste măsuri au fost stabi nului permanent acordat de către co 3 pentru această tragere
rea maşinilor agricole. Dintre echi este hotărît să depună eforturi sus stare de lucruri a mai contribuit şi lite prin decizii ale comitetului exe mitetul executiv, s-a reuşit ca pla
pele care lucrează la tractoare, 5 ţinute pentru a termina înainte de lipsa de concordantă între planul de cutiv al sfatului popular raional. Pe
producţie şi cel de aprovizionare, baza acestora, conducerea întreprin nul producţiei globale pe 11 luni să
repară transmisiile, 2 motoarele, una termen reparaţiile planificate, să îm derii şl-a Înscris măsurile în planul fie realizat în proporţie de 106,3 la sută,
Ţinînd cont de lipsurile manifes telmico-organizatoric, menite să asi Iar la producţia marfă 106 la sută.
pompele de injecţie, iar alta siste bunătăţească continuu calitatea re tate comitetul executiv, a stabilit o gure realizarea sarcinilor de plan. La ramura industrială (deficitară In
Pe prim plan a fost repartizarea sar 1961), planul producţiei globale pe 11
mul hidraulic. La alcătuirea echipe paraţiilor şi să reducă preţul de cinilor pe secţii, ateliere şi om, în
aşa fel îneît fiecare să ştie ce are luni s-a realizat în proporţie de
lor s-a avut în vedere ca ele să cost al acestora. de făcut. Au fost găsiţi din timp 103,53 la sută şl 103,10 la sută la OOOOOOoOOOOOOOOOOOOOOOOO
beneficiarii cu care s-au încheiat producţia marfă. S-au mai obţinut
fia conduse de cel mai buni me- CORNEL POPESCU contracte şi grafice de livrare, reu- economii la preţul de cost în valoare
«anlcl, iar din componenta lor să nu directorul S.M.T. Miercurea şindu-se ca în tot cursul acestui an de 129.000 lei şi beneficii peste plan
întreprinderea să aibă asigurată des în valoare de 200.000 lei.
facerea la întreaga producţie chiar EXPLOATAREA MiNSERA
şi la sortimentele la care nu a avut-o Ţinînd cont de rezultatele obţinute
La clubul sindicatelor din Deva în 1961. Numai la nisip şi piatră s-a pînă în prezent, comitetul executiv
realizat planul pe II luni în propor al sfatului popular raional a îndru
O susţinută aitvc— — ~t».-*, -><5.-¦a»^ ţie de 106,7 la sută. O altă măsură a mat conducerea întreprinderii în ve ~ ZLATNA
constat în îmbunătăţirea fluxului derea încheierii de contracte cu be
tehnologic la ramura lemn. Au fost neficiarii, iar cu o serie de furni raionul Alba, regiunea Hunedoara, telefon 27.
amenajate două săli, una pentru în zori au fost stabilite termene de li
—-------------- cultural-educativa cheiat mobilă, iar a doua pentru vrare a diferitelor materiale. Prin A ^ G 4JE 4Z i:
lustruit, munca desfăşurîndu-se in aceste măsuri şi altele care vor mai
La clubul sindicatelor din Deva, mărul mare de volume al bibliote- petă bucali noi. „Cîntec popular prezent după sistemul bandă rulan fi luate, avem convingerea că în a- — Muncitori mineri;
tă. nul 1963 întreprinderea „Economica"
activitatea cultural-educalivă de masă cii, combina muzicală cumpărată dc ucrainean“, „Dans spaniol“ şi „Se- din Sebeş va reuşi să obţină rezul - A ju to ri de m ineri şi muncSfon
La aplicarea cu strictele a tuturor tate mat mari, mai frumoase, pe mă
a îmbrăcat în ultimul timp forme curbul ele., atrag la club sule de ti- renadă“ — ultima fiind creaţie pro- măsurilor stabilite o contribuţie ho- sura posibilităţilor ei.
tărîtoare a avut organizaţia de
variate. Ţinînd seama de părerile ce- neri şi vîrslnici, dornici de a-şi îm- prie a dirijorului — sînt citeva din partid din cadrul întreprinderii, care TEODOR MALIGUŢĂ necalaticafi pentru subteran;
vicepreşedinte al Comitetului
lor ce frecventează clubul, învăţînd bogă(i cunoştinţele, ori de a-şi pe- noutăţile pe care formaţia în mijlo- executiv al Sfatului popular
din experienţa lunilor trecute, con- trece timpul liber cît mai plăcut, cui căreia ne aflăm, le va prezenta raional Sebeş — Conducători’ auto;
ducerea clubului a întocmit pentru Clipele de destindere petrecute aici luna aceasta pentru înregistrare la
luna decembrie un program caprin- sînt mult apreciate de toţi acei care studioul central de radiodifuziune. — Tehnicieni mineri şi fo p o g r a fi ; fi
zător, din care nu lipsesc expunerile frecventează zi de zi clubul, Remarcăm printre instrumentişti,
ştiinţifice, expuneri pe teme de po figuri cunoscute de la faza pe regiu — Ingineri m ineri şi e le c tro m e c a n ic i.
litică internă şi internaţională, con- Lînsşfe! Se repeîă... ne a festivalului „Pe plaiurile hu
ferinţe pe teme de educaţie, seri nedoarei“, unde formaţia a ocupat S o lic ita n ţii vor p re ze n ta la a n g a
de odihnă, seri de întrebări şi răs- Din sala de festivităţi străbat acur- locul 1: Silvia Mimleanti, de la
punsuri, întîiniri cu fruntaşii în pro- Gurile unui pian. Peste clapele aces- P.T.T.R., Oliver Spaniol, de la
tuia degetele profesorului loan Man- l R 7 _A ! Pelruş Luj)af! Ae !a ja r e actele necesare. 2
ducţie etc.
tcanu, aleargă cu repeziciune. Cei
Conferinţele „Profilul moral al tî- Trustul minier, Lidia Oargă, de la =8S?:
năruliii constructor al socialismului", peste 80 de corişti, cu partiturile în T.R.C.H., Schlein Mircea, de la 1V
„Să cultivăm la copii disciplina, mo D.S.A.P.C. etc. S chim b de experienţă
destia şi respectul faţă de om“, „Ora faţă, sînt foarte atenţi. Din rîndiil
şe noi pe harta ţării“, întregite de ...Ne retragem, lăsindu-i să-şi con
expuneri cum sînt: „Ce este şi cum acestora distingem figurile tovarăşi tinue munca dc perfecţionare a mă
să înţelegem muzica“, „62 ani de la iestriei artistice.
apariţia ziarului „Iskra", „Anul in lor Marchian Faur, Gheorghe Pelrean, Da ciirînd, la gos turile pentru animia- îngrijirea animale
ternaţional 1962“ etc., sînt numai ci ~k le şi s-a apreciat lor. La ferma de pă
teva din manifestările cullural-edu- Miliai Jişcan de la E.M. Deva, ale In marea lor majoritate, comitetele podăria agriedă co atît ritmul rapid de sări s-a făcut un In 0 FEM
calive ce vor avea loc la club în sindicalelor de pe raza oraşului re lectivă din Răhău, dezvoltare a secto structaj pe tema he-
cursul acestei luni. Ele vor fi înso salariaţilor P.T.T.R., Ana Boroş, Eu gional Deva s-au interesat şi conti raionul Sebeş, a a- rului zootehnic în moaglutinărilor pen fmîsoars
ţite de serile de odihnă organizate nuă să se intereseze asupra felului vut loc un schimb cadrul gospodăriei tru tifoza aviairă, ţi
pentru salariaţii de la T.R.C.H., genia Birceanu şi Lazăr Lazăr, ale cum muncitorii, inginerii şi tehni de experienţă In cit şi felul In care nut de către tov. NITAŢILE COMERŢULUI tL STAT
O.C.L. produse industriale, etc., de cienii din diferite întreprinderi parti probleme de zooteh au fost respectate doctor Ion Mărgl- /BL i 0 i
programe ale brigăzilor artistice de cadrelor didactice Silvia Floca, Eu- cipă la activităţile ce se desfăşoară nie şi sanitar-vete- regulile zootehnice
la clubul sindicatelor. Exemple po- rinare. L-a schimbul în construcţia adă neanu, şeful Labora
frosina Ungureanu şi Angliei NUtor. zitive în acest sens pot fi dale-co- de experienţă au posturilor pentru a- torului veterinar re
n-imale. gional. Schimbul de
Corul pregăteşte un spectacol fes participat medicii experienţă a fost de
veterinari !din raion De asemenea s-au
tiv închinat celei de-a 15-a aniver apreciat metodele un real folos în
şi specialişti de la bune pe care co munca 'de viitor a
sări a proclamării Republicii Popu Laboratorul veteri lectiviştii din Ră- medicilor veterinari.
hău le folosesc In
lare Romîne. Sînt unele bucăţi noi, nar regional Deva. D. NICOLAE
Gu acest prilej ~~~... - ...
care cer preocupare şi atenţie deo corespondent
s-au vizitat adăpos
sebnită. ,
Pe sala, cu toate ca fluctuaţia este sindicaielor iucrätorüor din
agitaţie, de manifestările închinate mare (au venit dansatorii, soliştii AŞÎMÎ SPĂL &T RUFÍ
sărbătoririi majoratului, ori de joile vocali, membrii cercului de artă plas învăţămtnt, de la P.T.T.R., B.R.P.R.
de tineret. tică), predomină liniştea. etc. ,, C X A & iAj /.i.CK
Cele 6 încăperi în care îşi desfă — Se repetă. Aşa că... fiecare 0 atitudine de nepăsare se ma
şoară activitatea universitatea popu membru al clubului în astfel de mo nifestă însă din partea comite
lară. lectoratul cu părinţii, lectoratul mente păstrează linişte, ne infor telor sindicatelor lucrătorilor sanitari,
cu femeile, cercurile de literatură, fi mează tînărul tipograf ]och Abclino. I.C.R.A., uzina electrică ele. Asociaţie sportivă ia G .A .C . Boz
latelie, de artă plastică, de gimnas împreună cu el, intrăm în sala de Pentru viitor, comitetele sindica
tică artistică pentru copii etc., sînt repetiţie a orchestrei de mandoline. telor de pe raza oraşului regional
dotate cn mobilier corespunzător, sînt ta pupitrul său, dirijorul Ioan Sloi Deva, trebuie să sprijine în mod ac De curînd, în cadrul G.A.C. practica mal multe discipline , îA-c* fa is
bine încălzite şi întreţinute. Inslru- ca face un semn discret însoţitorului aeţiunile ce se desfăşoară zilnic ţ „Calea belşugului“ din satul Boz, sportive ca şab, tenis de masă,
raionul Ilia a luat fiinţă o aso volei, fotbal etc., sînt Încadraţi
mentele pe care le are în dotare să-şi ocupe locul în formaţie. duhul sindicatelor, ciaţie sportivă, căreia i s-a dat numeroşi tineri colectivişti.
denumirea „Voinţa“. In această
clubul, materialul didactic variat, nu- Cei 24 de membri ai orchestrei re- A, DAVID \ ŢIC M1RON
nouă asociaţie, la care so vor corespondent