Page 37 - 1962-12

BRlllí SOCIAtiSMULÖ! Nr. 247&

VAG. 4

R a p o r tu l p r e z e n t a t d e N* S® H ru şcio v Ia S e s ln n e a S o v ie tu lu i S u p r e m a l U* R* s. s.
minat foarte multe elemente pe care
MOSCOVA 12 (Agerpres). — litică deşănţată, reacţionară. Asu- Cubei, şi a dezlănţui războiul mon­ cu aliaţii ei va fi atrasă în mod di­ căutăm aceste victorii nu pe căile S.U.A., care se autointitulează „ţări le-am considerat greşite şi dăunătoa­
rect în vîrtejul catastrofei. războiului, ci pe căile construcţiei libere“, sînt acelea care pun arma re cauzei construirii socialismului in
TASS transmite : mîndu-şi funcţii jandarmereşti for­ dial. ' paşnice, ale întrecerii cu capitalismul. în mina saudiţilor şi iordanienilor,
N. S. Hruşciov a relevat că în rîn- Este oare posibilă o nouă invazie Noi negăm nu numai războiul mon­ pentru ca arabul să tragă în arab. Iugoslavia.
In raportul „Situaţia internaţională ţele reacţionare din S.U.A. au împotriva Cubei ? Fireşte, nu poţi dial termonuclear, ci în genere toa­ Guvernul sovietic condamnă unelti­ „Uniunea Sovietică, credincioasă
dul cercurilor conducătoare din Sta­ să te pui shezaş pentru faptele unor te războaiele între state, cu excepţia rile imperialiste împotriva Republi­
actuală şi poIitiGa externă a Uniunii hotărît să păşeasaă pe Galea înăbu­ tele Unite există şi oameni care a- militarişti smintiţi, dar se poate afir­ războiului just de eliberare şi a răz­ cii Arabe Yemen şl declară că ma­ politicii prieteniei cu toate popoa­
preciazâ mai lucid situaţia şi, por­ ma cu deplină certitudine că pe toţi boiului de apărare pe care poporul nifestă un respect profund şi sprijină rele, face şi va face totul pentru a
Sovietice“ prezentat de N. S. Hruş- şirii prin forţa armelor a revoluţiei nind de la actualul raport de forţe smintiţii care s-ar încumeta să dez­ atacat este nevoit să-l ducă! năzuinţele naţionale juste ale po­ întări unitatea forţelor care luptă
pe arena internaţională Îşi dau sea­ lănţuie un război îi aşteaptă acelaşi porului Yemenului. pentru pace şi progres social. Şi dacă
ciov Ia sesiunea Sovietului Suprem cubane. Cu alte cuvinte, au vrut să-şl ma că, dacă ar dezlănţui un război, sfîrşit lipsit de glorie ca şi pe alde Desigur dacă ni s-ar impune un această politică a noastră este ţinta
SiU.A. nu l-ar cîştiga şl nu şi-ar Hitler, Mussolini şl ceilalţi barbari, război, indiferent de unde ar veni N. S. Hruşciov a ealificat drept re­ atacurilor din partea unor oameni,
al U.R.S.S. se arată că în această aroge dreptul de a exporta contra­ atinge obiectivele. care au împins lumea în abisul răz­ el, noi ne vom apăra pe noi înşine gretabile evenimentele care s-au des­ aceasta nu demonstrează decît că
şi pe aliaţii noştri şi vom folosi toa­ făşurat in zona frontierei indiano-chi- aceşti oameni nu sînt intr-adevăr in­
perioadă rezultatul principal al revoluţia. Şeful guvernului sovietic a subli­ boiului. te mijloacele de care dispunem. Dar neze. El a arătat că cercurile impe­ teresaţi în întărirea rîndurilor miş­
niat marea contribuţie pe care au N. S. Hruşciov a spus în conti­ vom face tot posibilul pentru a evi­ rialiste internaţionale îşi fac, în le­ cării comuniste, în unirea tuturor for­
activităţii guvernului sovietic şi Incercînd să-şi justifice acţiunile a- adus-o la cauza menţinerii păcii în ta o ciocnire armată, pentru a ex­ gătură cu ascuţirea acestui conflict, ţelor noastre“.
regiunea Mării Caraibilor eroica Re­ nuare : şi totuşi se iveşte o întreba­ clude în genere războiul din viaţa planuri provocatoare care ţintesc dé­
guvernelor celorlalte ţări so­ gresive, reacţiunea americană susţine publică Cuba, curajosul el popor, re legitimă: am reuşit să preîntîm- societăţii. parte. N. S. Hruşciov a spus în conti­
glorioşii ei conducători în frunte pinăm declanşarea războiului în ca­ nuare că incercînd să calomnieze li­
cialiste în domeniul politicii externe, că criză din regiunea Mării Carai­ cu marele nostru prieten Fidel Cas­ zul Cubei, printr-un compromis re­ In interesele apărării păcii, ale N. S. Hruşciov a spus : Conside­ nia leninistă a Congresului al XX-lea
tro. Cuba revoluţionară a trecut prin- zonabil — lumea se afla literalmente menţinerii măreţelor cuceriri ale răm raţional pasul pe care l-a făcut al P.C.U.S. conducătorii albanezi
rezultatul luptei tuturor forţelor iu­ bilor ar fi izbucnit din cauza CubeL ţr-un examen important şi greu, a chiar In pragul acestui război —* dar socialismului sîntem gata să accep­ guvernul Republicii Populare Chineze depun din nou eforturi zădarnice de
rezistat cu cinste in lupta pentru va fi oare posibil, dacă imperialiştii tăm şi acceptăm compromisuri poli­ cînd a declarat că încetează unilate­ a ridica în slavă cultul personalităţii
bitoare de pace în această perioadă adăugind că este vinovată şi Uniu­ libertatea şi independenta ei. Între­ vor stringe din nou nodul, să fie tice rezonabile rcspectind totodată ral focul şi începe de la 1 decem­ lui Stalin. Ei se cramponează tocmai
gul popor cuban s-a ridicat în apă­ slăbit măcar ? Pentru aceasta nu se cu fermitate principiile învăţăturii brie retragerea trupelor. Sîntem foar­ de ceea ce a fost cel mai negativ în
constă în aceea Că agresiunea împo­ nea Sovietică care a transportat acolo rarea patriei, gata să lupte pe viaţă poate garanta. marxist-leniniste. Noi urmăm indi­ te bucuroşi de aceasta şi salutăm activitatea lui Stalin, ceea ce a ca­
şi pe moarte împotriva intervenţioniş- caţiile lui V. I. Lenin care a subli­ acţiunile tovarăşilor chinezi. racterizat abaterea lui de la marxism-
triva Cubei, pregătită de cercurile rachete şi avioane de bombardament tilor. Oamenii sovietici admiră cu­ Acelor domni care se menţin pe niat în repetate rînduri posibilitatea leninism. Ideologia antileninislă a
imperialiste agresive din S.U.A., a de tip „IL-28". Dar Uniunea Sovie­ rajul lui. poziţiile „fermităţii“ şi sînt gata să şi necesitatea compromisurilor în po­ Noi, a spus N. S. Hruşciov, avem cultului personalităţii stă la baza în­
fost preîntâmpinată. Primejdia direc­ tică a transportai în Cuba armo la se situeze pe o poziţie şi mai rigidă litică. încredere în înţelepciunea conducă­ tregii linii actuale dăunătoare a
tă a unui război termonuclear mon­ cererea guvernului cuban pentru ca N. S. Hruşciov a caracterizat cele le putem spune: credeţi oare că sub torilor Chinei şi Indiei şi sperăm că conducătorilor albanezi.
dial, ivită în legătură cu criza din ele să fie folosite ca mijloc de în- cinci puncte formulate in cuvînta- presiunea dv. ne vom lua obligaţia N. S. Hruşciov a subliniat cu sa­ ei nu se vor lăsa antrenaţi de
regiunea Mării Caraibilor, a fost în­ frinaré a agresorilor şl nu ca un rea lui Fidel Castro la 28 octombrie să scoatem rachetele din Uniunea tisfacţie că în aceste zile încordate provocări şi vor asigura o re­ Conducătorii albanezi, a spus N.S.
lăturată. Evenimentele au confirmat mijloc de atac. Obiectivul nostru era drept cereri juste, care corespund Sovietică sau ne vom speria de a- s-a manifestat cu o deosebită tărie zolvare rezonabilă a conflictului. Hruşciov, au rupi cu marxism-leni­
că forţele care luptă pentru pace numai apărarea Cubei. drepturilor elementare ale oricărui menlnţările că ne veţi bombarda ? solidaritatea de nezdruncinat şi co­ Noi dorim fierbinte ca aceste mari nismul, se împotmolesc tot mai mult
sînt în stare să înlăture cele mai ştat suveran, fiind dictate de grija V? spun sincer, domnilor, că, dacă puteri, China populară şi India, să în mlaştina oportunismului stîngist,
periculoase crize internaţionale, să-i N. S. Hruşciov a ironizat afirma­ pentru menţinerea păcii şi securită­ politica dv. se va baza pe aseme­ laborarea eficientă a forţelor păcii restabilească pe deplin şi să întă­ scizionismului şi sectarismului. Con­
frineze pe agresorii imperialişti. ţiile că U.R.S.S. ar fi pus ochii pe ţii Cubei şi corespunzînd principiilor nea calcule, vă veţi înşela amarniG I şi socialismului. El a anunţat că pe rească străvechea lor prietenie tra­ ducătorii Partidului Muncii din Al­
Cuba ca bază de atac pentru o in­ Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. adresa guvernului sovietic şi a CC. diţională. bania au ridicat concepţiile lor anti-
Uniunea Sovietică sprijină întrutotul N. S. Hruşciov a constatat Gă în al P.CU.S. au sosit numeroase ape­ leniniste la rangul de politică de
JE L U I, NOSTRU ESTE PACEA, vazie pe continentul american — în aceste cinci puncte. perioada reglementării paşnice a con­ luri, scrisori şi telegrame din partea Şeful guvernului sovietic a spus : stat a ţării lor. Ei promovează o po­
flictului din regiunea Mării Carai­ şefilor de state, şefilor de guverne, Trebuie în sfîrşit să fie restabilite litică externă aventuristă de izola­
CREAŢIA, CQM UNISM UL~ S.U.A. sau în ţările Amertcîi Lati­ Reamintind că conducătorii Cubei bilor au răsunat şi din altă parte drepturile legitime ale R.P. Chineze re, renunţă ia colaborarea pe arena
ne. Dacă am fi vrut să începem un revoluţionare au subliniat în repe­ voci stridente, nemulţumite, alo unor liderilor partidelor din diferite tari, în O.N.U. Este timpul să se înapoie­ internaţională cu celelalte ţări socia­
tate rînduri dorinţa lor de a regle­ oameni care se intitulează chiar mar- din partea organizaţiilor obşteşti, a ze R.P. Chineze teritoriul ei stră­ liste, împiedică în fel şl chip efor­
Toate gîndurile noastre — a spus război împotriva S.U.A., nu am fi menta pe cale paşnică, prin tratati­ xişti-leninişti, deşi acţiunile lor nu muncitorilor, ţăranilor, intelectuali­ vechi — Taivanul. turile acestora îndreptate spre conso­
ve, toate litigiile cu Statele Unite, au nimic comun cu marxism-leninis- lor din Uniunea Sovietică şi din lidarea păcii, spre slăbirea încordării
N. S. Hruşciov — sînt îndreptate acceptat să demontăm rachetele in­ N. S. Hruşciov a pus întrebarea: mul. Referindu-se la conducătorii al­ alte ţări ale lumii, în care se expri­ SA TRĂIM IN PACE internaţionale.
banezi, el a spus Gă criticile lor la ma aprobarea şi sprijinul hotărît
spre creaţie şi numai spre creaţie, stalate în Cuba, care erau pregătite Cine este vinovat că relaţiile din­ adresa Uniunii Sovietice s-au îmbi­ Şl PRIETENIE CU VECINII N. S. Hruşciov a subliniat din nou
tre Cuba şi S.U.A. nu au fost nor­ nat de fapt cu criticile pornite din faţă de acţiunile Uniunii Sovietice justeţea tezelor Declaraţiei reprezen­
spre construirea comunismului. Aces­ de lansare, de luptă, ci am fi făcut malizate pină în prezent ? Răspun­ cercurile cele mal reacţionare, cele de apărare a Cubei şi de menţinere NOŞTRI tanţilor partidelor comuniste şi mun­
sul este clar: numai cercurile con­ a păcii. Au fost de asemenea primi­
te ţeluri nobile ale partidului şi po­ uz de ele. Dar noi n-am făcut acest ducătoare din Statele Unite alo A- te multe telegrame şi scrisori din

porului sovietic au fost demonstrate lucru pentru că nu urmăream ácéste

încă o dată de Plenara din noiembrie scopuri.

a C.C. al P.CU.S. Aşadar, toate afirmaţiile că Cuba

N. S. Hruşciov a arătat că indus­ ar fi fost transformată într-o bază
tria Uniunii Sovietice a îndeplinit pentru o ofensivă împotriva State­
planul pe primii patru ani ai sep- lor Unite ale Americli constituie o
tenalului la producţia globală în pro­ născocire duşmănoasă. Scopul aces­
porţie de 104,5 la suta, iar creşte­
rea totală a producţiei ei globale tor scorniri este de a camufla pla-
în această perioadă va fi de 45 la uurile de agresiune împotriva Cubei.
sută. Cu toate că Sntr-o serie de re­
giuni au fost condiţii climaterice ne­ In continuare N. S. Hruşciov a
favorabile, producţia de cereale a amintit cum au evoluat evenimentele
fost în 1962 de 9 miliarde de puduri faţă în regiunea Mării Caraibilor, eveni­
de 5 miliarde de puduri în anul 1953. mente care au confirmat existenţa
unei ameninţări la adresa Cubei.

Taru noastră păşeşte cu încredere In aceste condiţii, dacă una sau mericii, care nu vor Să ia loc la mai belicoase ale Occidentului. partea unor cetăţeni ai S.U.A. Ei N. S. Hruşciov a raportat dele­ citoreşti din 1960 că în mişcarea co­
pe calea progresului economie şl alta din părţi nu ar fi manifestat masa tratativelor împreună cu veci­ gaţilor despre relaţiile Uniunii So­ munistă mondială principalul pericol
cultural. Dar noi, a spus N. S. Hruş­ reţinere, nu ar fi făcut tot ce era nul lor. Sperăm totuşi că raţiunea va Conducătorii albanezi, dacă ar îl îşi manifestau îngrijorarea pentru vietice cu ţările vecine, subliniind îl constituie revizionismul. Totodată,
ciov, nu putem să nu ţinem seama triumfa. Mai devreme sau mai tîr- să judecăm după declaraţiile lor, soarta păcii, îşi exprimau recunoş­ că relaţiile cu Finlanda sînt
de faptul că forţele agresive imperialis­ necesar pentru preîntîmpinarea evo­ ziu, S.U.A. vor trebui să-şi norma­ sînt vădit nemulţumiţi de lichidarea tinţa faţă de guvernul sovietic, a- bune. Guvernul sovietic apreciază el a arătat că într-o etapă sau alta a
te intensifică tot mai mult cursa înar­ luţiei spre război, ar fi urmat o ex­ lizeze relaţiile cu Cuba. crizei în legătură su Cuba. Ei spun probau măsurile luate de noi pentru mult politica de prietenie a guver­ dezvoltării unor partide pericolul
mărilor, că ele au înconjurat ţara noas­ plozie cu consecinţe ireparabile. lichidarea încordării în regiunea Mă­ nului afgan. principal poate deveni sectarismul şi
Declarăm solemn că Uniunea So­ că soluţia la care s-a ajuns înseam­ rii Caraibilor şi ca atare pentru pre­ dogmatismul dacă împotriva lor nu
tră cu un inel de baze militare şi se Referindu-so Ia corespondenţa sa vietică a fost şi rămîno alături de nă o dare înapoi, iar unii ajung pînă întîmpinarea războiului termonuclear. S-a conturat o -oarecare schimbare se duce o luptă consecventă.
laudă cu planurile lor militare de a cu preşedintele Kennedy în zilele cri­ Cuba revoluţionară. $i pe viitor vom intr-acolo îneît susţin că Uniunea în direcţia îmbunătăţirii relaţiilor
ataca Uniunea SovietiGă, ţările socia­ zei din zona Mării Caraibilor, R S. ajuta poporul Cubei să-şi construias­ Este neîndoielnic că lupta încunu­ cu Iranul. Este adevărat că n-au Unii oameni, a spus el, repetînd
liste. Hruşciov a constatat că a fost rea­ că un viitor luminos. Lichidarea cri­ Sovietică ar fi capitulat în faţa impe­ nată cu succes pentru menţinerea in­ fost lichidate toate obstacolele din tezele juste ale Declaraţiei Consiă-
lizată o înţelegere reciproc accepta­ zei îi dă posibilitatea să se întoar­ rialismului. dependenţei Cubei, cîştigul indiscu- calea apropierii între ţările noastre, tuirii partidelor comuniste şi munci­
Oamenii sovietici au muncit bine bilă care a însemnat victoria raţiunii, că la munca paşnică. Dar forţele pă­ . tabil pe care l-au obţinut forţele dar sperăm că începutul bun va gu- toreşti, pun în mod unilateral ac­
pentru a crea cele mai perfecţionate succesul cauzei păcii. Preşedintele cii trebuie să fie în continuare vigi­ Se pune întrebarea: Prin ce anu­ păcii din această bătălie îi va de­ noaşte o continuă dezvoltare. centul numai pe pericolul pe care il
şi cele mai puternice mijloace de a declarat cit se poate de precis, — lente. me am dat înapoi? termina pe mulţi oameni să-şi schim­ prezintă revizionismul şi citează cînd
apărare — bombele atomică şi cu şi acest lucru este cunoscut între­ be părerile asupra evoluţiei situa­ Vrem să trăim în prietenie cu po­ este cazul şi cînd nu este cazul re­
hidrogen, precum şi arma rachetă, gii lumi, — că S.U.A. nu vor săvîrşi Guvernul sovietic speră că an­ Cuba socialistă există, Cuba con­ porul turc şi să facem iotul ca Ma­ vizionismul iugoslav.
Inclusiv rachete balistice interconti­ un atac împotrivă Cubei şi vor re­ gajamentele asumate de Statelo Uni­ tinuă să fie un far al ideilor mar- ţiei internaţionale şi modul de apre­ rea Neagră să nu ne despartă, ci să
nentale şi rachete globale. Am creat tine $! po aliaţii lor de la aseme­ te ale Americii faţă de Cuba vor fi xist-leninîste în emisfera occiden­ ne unească. Noi sperăm că declara­ N. S. Hruşciov a spus: In criza
aceste mijloace care sînt cele mai nea acţiuni. Dar tocmai pentru a- respectate riguros, adăugind că în tală. Forţa exemplului el revolu­ ciere a raportului do forţe de pe are­ ţiile guvernului turc cu privire la do­
bune din lume şl deţinem o canti­ ceasta trimlsesem arme în Cuba, ceea ce ne priveşte vom respecta na internaţională. Ei îşi vor da acum rinţa de a îmbunătăţi relaţiile prin care am trecut în legătură cu
tate suficientă de asemenea mijloace pentru a preîntîmptfla o agresiune ferm înţelegerea realizată în urma ţionar va creşte. Guvernul S.U.A. şi-a seama mai bine de pericolul unei ca­ vor fi întărite prin măsuri rea­
pentru a răspunde la lovitura duş­ împotriva e i ! De aceea, guvernul so­ schimbului de mesaje eu preşedin­ luat in numele ţării sale angaja­ tastrofe nucleare. In zilele crizei po­ le şi că relaţiile dintre U.R.S.S. şi Cuba, comuniştii iugoslavi s-au
manilor noştri printr-o lovitură dis­ vietic şi-a reafirmat consimţămîntul tele S.U.A. mentul de a nu săvîrşi o invazie porul american a simţit suflul ar­ Turda vor deveni prieteneşti situat pe o poziţie justă, iar dogma­
trugătoare fulgerătoare care ar tran­ de a evacua rachetele balistice din împotriva Cubei, pericolul unui răz­ ticii, care se dau drept marxist-leni-
sforma in praf şi pulbere şi bazele Cuba. Şeful guvernului sovietic a spus boi termonuclear a fost preîntîmpinat. zător al războiului termonuclear în Relaţiile noastre comerciale gu âiişti adevăraţi, au adoptat o pozi­
îndreptate împotriva noastră, oriunde în continuare: Am dori să averti­ pragul casei sale. Japonia se dezvoltă destul de bine, ţie provocatoare.
s-or afla ele, şi uzinele care fabrică In acelaşi timp, a adăugat N. S. zăm în mod elar că angajamentele Oare noi am fost aceia sare am dat dar nu a fost rezolvată o problemă
arme pentru forţele armate ale agre­ Hruşciov — căutînd să accelerăm re­ noastre rămîn în vigoare atîta timp inapoi ? fundamentală — încheierea tratatu­ Criza legată de Cuba a arătat toc­
sorului. cît şi cealaltă parte respectă înţe­ N. S. Hruşciov a subliniat că a ple­ Politica păcii a repurtat o mare lui de pace. După toate aparenţele, mai că pericolul principal l-au pre­
glementarea crizei din Marea Carai­ legerea realizată. Dar dacă angaja­ da pentru soluţionarea problemelor victorie moral-poiitică. In acelaşi guvernul japonez nu este încă des­ zentat cei care s-au situat şi se si­
Militariştiior N.A.T.O. Ie place să bilor, am fost de acord să retragem mentele asumate nu vor fi îndepli­ litigioase între state prin război este limp noi sîntem datori să depunem e- tul de independent pentru a rezolva tuează pe poziţiile dogmatismului.
flecărească despre „echilibrul fricii“, din Cuba în decurs de o lună, avioa­ nite de partea cealaltă, vom fi si­ o nebunie care nu poate aduce po­ forturi neobosite şi pe viitor pentru această problemă, N. S. Hruşciov a
despre „echilibrul forţelor de repre­ nele sovietice de tip „IL-28“, deşi liţi să întreprindem acţiunile pe care poarelor decît suferinţe şi nenoro­ menţinerea şi întărirea păcii. Situa­ spus că liderii N.A.T.O. fac totul pen­ Oportuniştii de stingă şi secta-
siune.“ şi chiar despre „echilibrul for­ ele sînt învechite ca bombardiere. ni le va impune situaţia creată. ciri. ţia ne impune să fim vigilenţi în tru a împiedica Norvegia să se orien­ riştii contemporani, a arătat Nikita
ţelor terorii" ca despre un factor în Pînă Ia 7 decembrie, aceste avioane permanenţă şi să ducem neobosit teze spre îmbunătăţirea relaţiilor Hruşciov, ai căror exponenţi cei mai
stare să garanteze pacea pe pămînt. au şi fost retrase din Cuba. Tuturor trebuie să le fie limpede Ea nu are nimic comun cu învă­ lupta pentru o pace trainică po pă- sovielo-norvegieue. făţişi sînt conducătorii albanezi, îşi
Dar este oare rezonabil să nădăj- că ţara noastră nu va părăsi nicioda­ ţătura lui Marx şi Lenin. Ea înseam­ rnînt — a spus N. S. Hruşciov, camuflează printr-o frazeologic bom­
duieşti intr-o pace stabilită pe o R S. Hruşciov a declarat: In pre­ tă Cuba revoluţionară în clipe de nă negarea importanţei tratatelor şi In prezent relaţiile noastre cu Iu­ bastică pseudorevolutionară lupin
asemenea bază ? Dacă stai să te gîu- zent există premise favorabile pen­ restrişte. Uniunea Sovietică îşi va goslavia sînt bune — a spus N. S. împotriva politicii leniniste de pace
deşti, în momentul de faţă lumea tru lichidarea crizei periculoase care îndeplini promisiunea de a ajuta acordurilor internaţionale, negarea SA CĂUTAM Hruşciov. şi de coexistenţă paşnică.
trăieşte, exprimîndu-ne plastic, pe un s-a creat în regiunea Mării Carai­ Cuba revoluţionară. Cuba revoluţio­ principiului coexistenţei paşnice. OU PERSEVERENŢA CĂILE
depozit de armament minat, plin de bilor. Acum este necesar să se ducă nară nu va fi lipsită de apărare. Conducătorii iugoslavi şi noi sîn­ Dacă i-am scutura binişor pe fleca­
arme termonucleare. Ia bun sfîrşit tratativele, să se con­ N. S. Hruşciov a spus că trebuie tem profund convinşi că dezvoltarea
sfinţească înţelegerea realizată în N. S. Hruşciov. a declarat că în continuă a legăturilor intre U.R.S.S. rii slîngişti, pe dogmalici s-ar pu­
In zilele noastre omenirea are o urma schimbului de mesaje între gu­ prezent în corul nearmonios al pro­ să fi foarte prudent şi să nu te lan­ REGLEMENTARII P A ŞNICE A şi Iugoslavia corespunde nu numai tea descoperi cu uşurinţă că la baza
singură alternativă: coexistenţa paş­ vernul Uniunii Sovietice şi guvernul povăduitorilor „politicii ferme“ tonul intereselor celor două ţări ale noastre, curajului lor de faţadă nu se alia
nică sau un război distrugător. Dar S.U.A. şi să se întărească această este dat de Adenauer şi de cei la sezi în acuzaţii lipsite de răspun­ PROBLEMELOR NEREZOLVATE dar şi intereselor întăririi tuturor nimic altceva decit teama faţa do
catastrofa militară nu este necesară înţelegere prin autoritatea Organi­ fel cu el. dere de felul aceleia că unii înfăp­ forţelor care luptă pentru pace, de­ imperialism, neîncrederea în po . ,-
nici unui popor. Rămine o singu­ zaţiei Naţiunilor Unite. mocraţie, socialism şi comunism. litatea ca orinduirca capitalistă -¦â
ră cale : coexistenţa paşnică. Iar aceas­ Revanşarzii vest-germani slujesc de tuiesc o politică ortodoxă, iar alţii Guvernul sovietic consideră, a fie învinsă în cadrul întrec e:ii <¦<' -
ta înseamnă renunţarea la războaie Guvernul sovietic este încredinţat ani de zile cauza murdară a aţîţă- duc o politică greşită, că unii duc spus raportorul, că tonte guvernele In ce priveşte poziţia noastră în nomice paşnice.
înlre state ca mijloc de rezolvare a că nu este în interesul păcii să se rii conflictelor militare şi se gră­ problema dezvoltării relaţiilor cu
problemelor internaţionale litigioase, îrtîrzie cu încheierea reglementării besc întotdeauna să îngrămădească ofensiva împotriva imperialismului şi popoarele lumii, toţi oamenii de Uniunea comuniştilor din Iugoslavia, N. S. Hruşciov a adăugat : G| or-
soluţionarea lor pe calea tratative­ crizei in regiunea Mării Caraibilor, material inflamabil acolo unde se ea decurge întru totul din linia sta­ tunismul de stingă, dogmatismul ţi
lor. si noi sperăm că şi guvernul State­ creează o situaţie de criză. şi nu-1 tolerează, iar alţii, chipurile, stat şi oamenii politici cu răspun­ bilită la Congresele al XX-lea şi al sectarismul se afirmă tot mai mult
lor Unite înţelege acest lucru. XXII-lea ale P.C.U.S. Această linie ca un pericol serios în mişcarea co­
Orientării Uniunii Sovietico şi a Aş vrea însă să-i spun domnului dau dovadă do liberalism. Aceste dere trebuie să tragă concluziile este îndreptată spre întărirea unităţii munistă mondială.
celorlalte ţări socialiste spre coexis­ R S. Hruşciov a expus unele re­ cancelar al „războiului rece“ că şi-a dintre P.CU.S. şi toate partidele
tenţa paşnică şi soluţionarea pe cale zultate ale normalizării în curs a exprimat degeaba bucuria în legă­ probleme pot fi just înţelese, unele corespunzătoare din criza din regiu­ frăţeşti, spre unirea tuturor forţelor Comuniştii sovietici, pentru care
paşnică a problemelor internaţionale situaţiei legate do Cuba. tură cu „fermitatea“ Occidentului, frontului antiimperialist — a spus unitatea rîndurilor mişcării corn,miş­
i se opune o altă orientare — orien­ care ne-ar fi determinat să ne retra­ acţiuni sau alleie pot fi just apre­ nea Mării Caraibilor. Este necesar N. S. Hruşciov. Nu se poate spune te mondiale este mai presus de orice,
tarea spre menţinerea „războiului In primul rînd s-a reuşit să se gem rachetele din Cuba. îmi permit că au fost lichidate toate asperităţile vor lupta cu hotărîre atit impo'riva
rece“ şi intensificarea încordării in­ preintimpine invazia care ameninţa să vă asigur, domnule cancelar, că ciate mimai în cazul cînd se ţine sea­ să se dea dovadă mai mult de o şi greutăţile care au existat în re­ oportunismului de dreapta, cît şi
ternaţionale promovată de cercurile de Ia o zi la alta Republica Cuba, şi, atunci cînd am luat hotărârea de a laţiile dintre P.C.U.S. şi Uniunea Co­ a celui de stînga, care astăzi nu este
agresive ale imperialismului. Toc­ prin urmare, să se împiedice o cioc­ trimite vreo 40 de rachete în Cuba ma de timpul, locul şi împrejurarea judecată sănătoasă, să se manifeste muniştilor din Iugoslavia. Inlr-o se­ mai puţin periculos decît revizionis­
mai din vina acestora, Jau naş­ nire armată. S-a reuşit să se înlătu­ am păstrat, ca să spun aşa, intactă rie de probleme ideologice au fost mul
tere crizele care agravează situa­ re criza care ameninţa cu un război „raţia“ pentru cazul în eare aţi fi pus în care trebuie să acţionezi. In aceas­ mai mult năzuinţa de a lichida ba­ şi mai există încă divergenţe serioa­
ţia internaţională şi împing omeni­ termonuclear general. la cale o agresiune în Europa. Acum se care şi-au găsit oglindire în pro­ Şeful guvernului sovietic a decla­
rea spre prăpastia războiului mon­ cînd, spre „satisfacţia“ dv. rachetele tă ordine de idei N. S. Hruşciov a rierele care generează fricţiuni şi gramul U.C.I., după cum s-a men­ rat : Principiul leninist al coexistenţei
dial — a spus vorbitorul. In al doilea rînd, Statele Unite alo noastre au fost readuse din Cuba, ţionat în declaraţia Consfătuirii parti­ paşnice constituie linia generală a po­
Americii şi-au asumat in fata între­ le-am adăugat la mijloacele de apă­ spus: va condamna oare cine­ creează încordare în relaţiile dintre delor frăţeşti. In ceea ce ne pri­ liticii noastre externe, stindardul tu­
Devine tot mai evident că foca­ gii lumi obligaţia publică de a nu rare care stau de pază hotarelor veşte însă, noi sîntem gata să facem turor statelor socialiste, ţelul dorit al
rele de agresiune create de- impe­ ataca Republica Cuba şi do a reţine noaslic vestice. va Republica Populară Chineză pen­ state. N. S. Hruşciov a calificat pro­ totul pentru a lichida divergenţele. tuturor popoarelor.
rialişti conţin seîntei care pot apiîi^e şi pe aliaţii lor de la aceasta.
flacăra unui război raeheto-mtclear N. S. Hruşciov a constatat că acum tru că rămăşiţe ale colonialismului blema dezarmării generale şi totale Aceasta depinde nu numai de noi, In acelaşi timp el a subliniat: Atît
general. In al treilea rînd, cei mai înrăiţi cînd în lume atmosfera a devenit ci şi de poziţia Uniunii Comunişti­ timp oît cercurile războinice din
imperialişti care urmăreau să încea­ ceva mai calmă, încep să militeze în rămin neatinse ? Ar fi injust ca China drept o problemă primordială pentru lor din Iugoslavia, a conducerii ei.
Forţele agresive ale imperialismu­ pă, pornind do la Cuba, un război favoarea politicii „ferme“ in afară de Occident ridică cu îndărătnicie ob­
lui creează centre de încordare in­ mondial termonuclear, nu au putut Adenauer şi alţi lideri. să fie împinsă la anumite acţiuni pe a cărei rezolvare vremea nu aş­ Subliniind în continuare că multe stacole în calea realizării unui
ternaţională care pot avea consecin­ face acest lucru. Uniunea Sovietică, ţări din Europa şi Asia au păşit deja
ţe periculoase pentru omenire. Punc­ forţele păcii si socialismului au de­ Domnul Home, ministrul afacerilor care ea le consideră inoportune. Dacă teaptă. pe calea socialismului, N. S. Hruş­ acord cu privire la dezarmarea gene­
tul cel mai înalt al acestei încordări monstrat că ele sînt în stare să im­ externe al Angliei, a declarat, de ciov a spus : fireşte fiecare partid rală si totala, cît timp acolo se aude
P a fost criza din regiunea Mării Ca­ pună pacea adepţilor războiului. pildă, zilele acestea că „există unele guvernul Republicii Populare Chi­ El a spus: Declarăm încă o dală, comunist din aceste ţări se străduieş­ zăngănitul armelor şi continuă cursa
raibilor. indicii care atestă că după istoria neze tolerează Makao şi Hongkong, in mod solemn, că întreaga noastră te să aplice în mod creator princi­ înarmărilor, noi, oamenii sovietici, sîn­
Răspnnzînd la întrebarea . care cu Cuba, care a trezit la realitate are probabil motive temeinice s-o activitate pe tfirimul politicii exter­ piile marxism-leninismului la con­ tem datori să ţinem uscat praful dc
LICHIDAREA CRIZEI parte a învins, cine n cîştigat, N. S. s-ar putea ca ruşii să-şi revizuiască puşcă, sîntem datori să ne îngrijim de
Hruşciov a spus că a cîştigat raţiu­ rolul în societatea internaţională“. facă. De aceea ar fi absurd ca ca ne va ţinti spre realizarea unui a- întărirea capacităţii noastre de apă­
nea, a cîştigat cauza păcii şi secu­ rare şi să fim gata să dăm o ripos­
rităţii popoarelor. In urma- concesii­ să fie acuzată că aceasta ar fi o cord referitor Ia dezarmarea gene­
lor reciproce şi compromisului s-a tă zdrobitoare oricărui agresor care
concesie făcută colonialiştilor englezi rală şi totală, Noi facem apel la pu­ s-ar încumeta să tulbure munca noastră
paşnică. Dispunem din belşug de toate
şi portughezi, că ar fi o atitudine terile occidentale ca ele să înlăture cele necesare pentru a ne pune Ia adă­
împăciuitoristă. post pe noi şi pe prietenii noştri de
ultimele obstacole în calea spre un atentatele agresive ale imperialiştilor.

N. S. Hruşciov a subliniat că nu acord referitor Ia încetarea pentru Fie ca raţiunea să triumfe asupra

era in interesul socialismului să se totdeauna a tuturor experienţelor

admită transformarea crizei cubane nucleare. Facem apel la ele sa sem­

intr-un război teimonuclenr mondial. neze tratatul privitor la dezarmarea
Po de o parte, a spus raportorul, generală şi totală in condiţiile unui
strict control internaţional.
spre dezlănţuirea unui război tind
din răsputeri forţele agresive aven­ Referindu-se la o altă problemă
turiste ale imperialismului, aşa-numi- primordială — urgenţa încheierii tra-'
ţii turbaţi care şi-au pierdut speranţa tatului de pace cu Germania şi nor­
că sistemul capitalist va tine piept în­ malizarea pe baza lui a situaţiei din
trecerii paşnice cu socialismul. Pe de Berlinul occidental, şeful guvernului
altă parte, încearcă să împingă eve­ sovietic a subliniat: dacă în Occi­
nimentele in aceeaşi direcţie oa­ dent există cineva care speră că
meni care îşi zic marxlşti-leninişti, Uniunea Sovietică va renunţa la lio-
dar care în fond sînt dogmatici, nu tărîrea de a încheia tratatul de pace
cred în posibilitatea victoriei socia­ german şi de a normaliza pe baza
lismului, comunismului în condiţiile
DIN REGIUNEATlARII obtinut o înţelegere caro a permis Cu alte cuvinte vor începe să facă coexistentei paşnice cu capitalismul. sa situaţia din Berlinul Occidental, diţiile concrete istorice, geografice şi nesăbuirii, fie ca metoda tratative­

CARAIBILOR — O MARE «ă se lichideze încordarea primej­ concesii în toate privinţele, blocului S-ar părea că aceşti oameni au o aceşti oameni se înşeală. Noi sîn­ de altă natură din ţara sa, şi pe a- lor pentru rezolvarea problemelor
dioasă, să se normalizeze situaţia, N.A.T.O. El a spus că acum, pasă­ orientare a gîndirii diametral opusă, tem pentru tratative cu puterile oc­ ceastă bază conduce poporul în con­ litigioase din viaţa internaţională să
VICTORIE A POLITICII Unii afirmă — a spus N. S. Hruş­ mite, Uniunea Sovietică trebuie „să de fapt însă ei se potrivesc perfect, cidentale, dar şi răbdarea are un struirea socialismului şi comunismu­ înlocuiască pentru totdeauna metoda

PĂCII ciov — că Statele Unite ne-ar ti ţină seama" în acest mod de învă­ la ei se constată o unitate de con­ sfîrşit. Chiar dacă puterile occiden­ lui. Se înţelege că între noi nu poate periculoasă a „încercării forţelor“ !

constrâns să cedăm în unele privin­ ţămintele Cubei. cepţii şi acţiune în această proble­ tale nu vor consimţi să semneze fi o identitate deplină în înţelegerea Oamenii de pe pămînt pol şi trebuie
Caracterizând lichidarea crizei în ţe, DacS se porneşte de la acest cri­ Ministrul britanio al afacerilor ex­ mă de importanţă vitală — a spus un astfel de tratat, el va fi semnat. tuturor problemelor eare apar în să dobîndească, însfîrşit, liniştea şi
regiunea Mării Caraibilor ea o vic­ teriu, .aceşti oameni ar fi trebuit să terne ar trebui să ştie că Uniunea N. S. Hruşciov. Şeful guvernului sovietic a rele­ fata unui partid comunist sau munci­ să nu se teamă ca nu cumva ziua de
torie importantă a politicii păcii, toresc in lupta pentru construirea
N, S. Hruşciov a reamintit cum s-a spună că şi Statele Unite au fost Sovietică ţine seama întotdeauna în Şeful guvernului sovietic a spus : vat că ajutorarea pe toate căile a societăţii noi. Nu este exclusă inter­ mîine să le aducă un conflict termo­
nevoite să cedeze. Rezolvarea pro­ modul cuvenit de învăţămintele eve­ Nu ne trebuie război ! Popo­ popoarelor care desfăşoară lupta nuclear.
dezvoltat revoluţia cubană şi în ce mod blemelor litigioasb dintre state fără nimentelor internaţionale. Dar cei rul sovietic, care a ridicat stea­ sfîntă pentru libertate, pentru întă­ pretarea diferită a unor probleme Iată de ce adresăm popoarelor che­
s-au statornicit relaţiile Uniunii So­ război, pe cále paşnică reprezintă care promovează „politica fermă“ gul luptei pentru socialism şi că­ rirea independenţei naţionale a fost concrete ale construcţiei socialiste, marea să intensifice acţiunile ener­
vietice cu Cuba. Revolirţîa din Cuba tomnai politica coexistenţei paşnice faţă de Uniunea Sovietică ar tre­ ruia i-a revenit cinstea de a lupta şl continuă să fie una din orientările abordarea diferită a unor probleme gice in apărarea păcii, să intensi­
—a spus Î\T. S. Hruşciov — a fost In acţiune. Dacă Uniunea Sovietică bui Să ţină seama că dacă o ase­ pentru construirea comunismului do­ fundamentale ale activităţii depuse sau altora.
fice lupta împotriva atîţătorilor impe­
o revoluţie a oamenilor muncii şi e-ar fi situat pe o poziţie rigidă, nu menea criză se va repeta şi dacă de reşte pace. Sîntem convinşi de jus­ de guvernul sovietic pe tărîmul po­ Trebuie spus că măsurile luate în rialişti Ia război. Popoarele reprezîm
pentru oamenii muncii. am fi făcut decît să ajutăm tabăra data aceasta nu se va reuşi să se teţea şi de forţa noastră. Noi avem liticii externe.
ultimul timp de comuniştii iugoslavi, tă o forţă măreaţă în lupta pentru
N. S. Hruşciov a caracterizat poli­ „turbaţilor“ să nrofite de situaţie oprească evoluţia primejdioasă a eve­ perspective, avem încredere în vic­ Referindu-se la situaţia din Yemen,
tica S.U.A. faţă de Cuba drept o po- pentru a da o lovitură împotriva nimentelor, Marea Britanie împreună toria finală a oamenilor noştri. Noi N. S. Hruşciov a spus că Anglia şi de conducătorii lor, atit în politica pace, ele pot şi trebuie să-şi spună
internă cît si în cea externă, au eli- cuvînlul hotărîtor.

Redacţia şi administraţia ziarului -str. 6 Martie nr. 9. Telefon : 188. 189, 75, 674. Ţaxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul; Întreprinderea Poligrafică „l Mai“ — Dev