Page 38 - 1962-12
P. 38
H u n e^ P R O L E T A R I OIN TO A TE Ţ A R I IE, U N IŢ I-V A !
S ch’m h fru n taş C om unicat
Secţia uscătorie de la Preparatia cu privire la deschiderea
Petrila a depăşit în luna trecută pla
nul cu 278 tone brichete, îmbunătă celei de-a 17-a sesiuni a
ţind în acelaşi timp indicele de ca
litate. Cea mai mare contribuţie la Consiliului de Ajutor
obţinerea acestui succes a adus-o
schimbul condus de tovarăşul Petru Economic Reciproc
Stoica, care de altfel a şi primit dra
pelul de schimb fruntaş în întrecere. Azi 14 decembrie 1962 îşi în
cepe lucrările la Bucureşti cea
In aceste zile din preajma aniver de-a 17-a sesiune a Consiliului
sării Republicii preparatorii lucrează de Ajutor Economie Reciproc.
cu mai multă însufleţire pentru a
cinsti măreaţa sărbătoare cu reali La lucrările sesiunii participă
zări, dintre cele mai frumoase. Schim delegaţiile Republicii Populare
bul condus de Petru Stoica este din Bulgaria, Republicii Socialiste
nou fruntaş. Cehoslovace, Republicii Demo
crate Cermane, Republicii Popu
P. GAINA lare Mongole, Republicii Popu
corespondent lare Polone, Republicii Popu
lare Romîne, Republicii Populare
F on tă ds bună Ungare şi Uniunii Republicilor
ca lita te Sovietice Socialiste.
Colectivul care deserveşte furna CU PLANUL ANUAL î f f l ) E P I M T S .M T .- u r i l e din {ară
lul nr. 1 de la Hunedoara întimpină
cea dc-a XV-a aniversare a Repu La revizia de vagoane Petroşani Rod al unei munci şi-au realiza} planul
blicii cu noi succese în muncă. Ca
urmare a respectării întocmai a pro Muncind cu însufleţire pentru a Intîmpina ziua de 30 Decem entuziaste anual de prcducfSe
cesului tehnologic şi a întreţinerii în
bune condiţiuni a agregatelor, aici brie cu realizări cit mai frumoase, muncitorii, tehnicienii şi in In ziua de 10 decembrie co Staţiunile de maşini şi tractoare
s-au produs în prima decadă a lunii lectivul de muncitori, tehnicieni au realizat planul anual de producţie
decembrie 127 tone fontă peste plan. De ginerii reviziei de vagoane C.F.R. Petroşani au reuşit ca încă şi ingineri din cadrul turnătorie în proporţie de 111 Ia sulă.
asemenea, în aceeaşi perioadă, pro de oţel a C.S. Hunedoara şi-a
centul de declasate a fost redus la din primele zile ale acestei luni să realizeze planul anual al pro îndeplinit sarcinile planului a- înaintea începerii unei noi zîle de muncă zidarii din echipa con încheierea colectivizării agricuitu-
zero. Obţinerea unor asemenea re nual. Acest succes este urmarea rii a permis S.M.T. să folosească mai
zultate dovedesc că la secţia fur ducţiei globale. Această realizare a fost obţinută in cea mai măsurilor tehnico-organizatorice dusă de tov. Iosif Holzinger, de pe şantierul T.R.C.H. Cugir discută des raţional tractoarele şi maşinile agri
nale nr. 1 de Ia Combinatul side luate, a elanului în muncă a în cole, să execute un volum sporit de
rurgic Hunedoara sînt încă mari re mare parte pe seama sporirii productivităţii muncii cu circa 10 tregului colectiv. pre rezultatele din ziua precedentă şi care sînt sarcinile fiecărui om lunari la un nivel agrotehnic supe
zerve ce folosite vor contribui la rior şi intr-un timp mai scurt deeit
sporirea neîncetată a producţiei de la sută. De asemenea, datorită îmbu in ziua respectivă. In felul acesta ei reuşesc să-şi depăşească cu regula în anii trecuţi.
fontă. ¦ nătăţirii calităţii pieselor tur
Tovarăşii Petru Grecu, Dumitru Vaidaş, Vasile Virgob, Petru nate, rebutul la turnare şi prelu ritate sarcinile de plan. , Contribuţia mecanizatorilor la eiec-
PETRU PUŢINELU crare a fost redus la 1,55 la tuarea lucrărilor agricole în timpul
maistru la secţia I-a Mănescu, Mihai Barboane şi Iosif Cigmăian sînt doar ciţiva sută faţă de 2,30 la sută cit este Fotoreporterul a surprins acest moment în cadrul brigăzii. , optîm s-a concretizat în producţiile
furnale a C. S. Hunedoara admis. bune realizate de numeroase unităţi
din cei care au contribuit din plin la obţinerea succesului agricole socialiste pe care le servesc.
La obţinerea acestor succese
un aport deosebit l-au adus e- Totodată staţiunile de maşini şi
chipele de turnători conduse de tractoare au sprijinit într-o măsură
Ion Crăciunescu, Ion Lada, Si- mai mare gospodăriile colective în
rr.ion Armie şi Ion Popa. Colec punerea în valoare a noi terenuri,
tivul acestei secţii face acum in pregătirea suprafeţelor destinate plan
tense pregătiri în vederea asi tării pomilor şi viţei de vie şi altor
gurării celor mai bune condiţii lucrări.
de lucru pentru anul viitor.
amintit. I. DAIAN Muncitorii de aici vor ca • în
anul ce vine rodul muncii lor
corespondent să fie şi mai bogat. Dezbaterea cifrelor de pian
Şi-au în făptu it angajam entul Fruntaşii la E.M. Deva
întreprinderii
Angajamentul colectivului de laborate în cursul acestui an. In cursul zilei de ieri la E. M. De aduce o sporire considerabilă a rea pun ca, conducerile trustului şi ex
muncitori, tehnicieni şi ingineri In perioada care a trecut de va a avut ioc dezbaterea cifrelor de lizărilor brigăzilor. Comuniştii din ploatării să ia măsuri pentru asigu
de la uzina electrică din Vul plan pe anul 1963, la nivel de ex sectorul nostru vor depune tot efor rarea transportului sterilului de la lu
can de a realiza sarcinile pla- la începutul-Cilului, ca urmare a ploatare. tul pentru ca angajamentul luat. în crările de investiţii în mod ritmic.
nului anual înainte de termen a creşterii productivităţii muncii conferinţa de partid pe exploatare, Biroul organizaţiei de bază şi condu
cu 5,6 la sută şi a reducerii con In anul 1962 colectivul nostru de de a depăşi planul anual de pro cerea sectorului se vor îngriji ca toa
fost înfăptuit. In ziua de 12 sumului propriu tehnologic cu muncă, îndrumat îndeaproape de or ducţie să fie îndeplinit şi depăşit. te locurile de muncă să fie încadra
decembrie ei au raportat înde 5.4 la sută faţă de plan şi a ganizaţia de partid, a obţinut o sea Personal mă angajez ca, împreună te în mod proporţional cu membri şi
plinirea planului anual. Succe altor factori s-a reuşit să se mă de rezultate frumoase, Spre exem cti brigada pe care o conduc, , să caididati de partid, ca la lucrările do
sul obţinut se datoreşte între realizeze economii la preţul de plu, productivitatea muncii planifica muncesc cit mai bine pentru a ob bază să fie repartizaţi oameni bine
cerii desfăşurate de către acest cost de 1.140.000 lei. tă pe 11 luni a fost depăşită cu 14 ţine noi şi deosebite succese în pro pregătiţi, astfel incit sarcinile de plan
harnic colectiv, organizării acti la sută, la preţul de cost s-a obţinut ducţie. să poală fi realizate înainte do ter«
vităţii economice şi aplicării mă F. VASILESCU o economie suplimentară de 169.417 men.
surilor tehnico-organizatorice e- corespondent lei. Toate acestea se datoreso ,apli — Pentru asigurarea depăşirii
cării unor măsuri tehnico-organizalo- planului de producţie şi a producti Participanţii la discuţii au vorbit
Printre angajamentele luate rice bine gîndite, a desfăşurării unei vităţii muncii, spunea ing. Tiberiu şi despre căile ce trebuie urmate
de colectivul întreprinderii de întreceri socialiste însufleţite între Corinda, şeful sectorului II, va tre pentru îmbunătăţirea calităţii produc
industrie locală „Horia“ din Al brigăzi şi sectoare şi preocupării bi bui să ne orientăm şi spre îmbună ţiei : întărirea simţului de răspunde
ba Iulia se numără şi acela de rourilor organizaţiilor de bază şi al tăţirea transportului în subteran. Bu re a comisiei de valorificare a re
a-şi realiza sarcinile de plan a- comitetelor sindicale pentru ridi năoară este necesar să avem cel pu zervelor interne, evitarea zonelor
nuale înainte de termen. In a- carea continuă a nivelului politico- ţin două suitoare pentru transportul sterile, executarea unei podituri co
cest sens s-au luat şi unele mă piofesional al muncitorilor. materialului lemnos Iş orizontul —90 recte etc., despre întărirea discipli
suri privind o aprovizionare rit. m. Şi acestea, vor trebui săpate din nei muncii şi o mai bună. organizare
mică, defalcarea sarcinilor de Pentru anul viitor în faţa exploa timp. Pe cele două galerii direcţio a întrecerii socialiste. La fiecare s-a
plan pe secţii şi echipe, întreţi tării noastre stau sarcini sporite. Va nale est şi vest este necesar să fie văzut dorinţa fierbinte de a aduce
nerea utilajelor şi altele. Dato trebui să dăm patriei minereu mai introdus transportul mecanizat. In o contribuţie cît mai mare la reali
rită acestor măsuri cit şi a ela mult decit în anul acesta şi de o cadrul sectorului, pentru buna între zarea sarcinilor do plan şi a anga
nului in muncă al colectivului, calitate mai bună. Prin urmare, din ţinere a rostogoalelor existente, vom jamentelor luate în conferinţa de
mai multe secţii, încă din luna partea îuncitorilor, inginerilor şi introduce un plan calendaristic de re partid.
tehnicienilor noştri se cer eforturi pararea lor.
noiembrie şi-au îndeplinit sarci sporite. Va trebui să folosim în mai Zilele acestea dezbaterea va con
nile planului anual. Printre aces. mare măsură rezervele interne. Atît Anul viitor la mina noastră va tinua în cadrul sectoarelor, cu întrea
discuţiile purtate în şedinţa de ieri. trebui executat şi un volum aprecia ga masă de muncitori. Fără îndoială
tea sînt secţiile turnătorie, lăcă- cît şi referatul prezentat de condu bil de lucrări de investiţii. Or, în că minerii, mobilizaţi de comunişti,
tuşerie II, mecanică şi împletit cerea exploatării, au arătat că ase cursul acestui an, la acest capitol, nu vor veni cu noi propuneri de îmbu
slrmă. Fruntaşi în întrecere în menea rezerve există. Cei care au am stat tocmai bine, în cea mai mare nătăţire a muncii, Comitetul de
această perioadă au fost decla luat cuvîntul au scos in evidenţă o parte din motive obiective. Au exis
raţi tov. Nicolae Groza, loan serie de greutăţi care au făcut ca tat însă şi cauze subiective ca lipsa partid va îndruma conducerea exploa
Schiau, Ion Corlaciu, Cornel Fi- realizările în anul 1962 să nu re de materiale: balast, ciment, cintre
lipescu, Ion Volonciu, Saveta flecte pe deplin posibilităţile reale metalice etc„ lipsa pieselor de schimb tării ca cele mai bune dintre ele să
ale colectivului nostru «de muncă. pentru maşinile de încărcat, a perfo
Costea, Maria Toropac, munci Vorbitorii au făcut propuneri preţioa ratoarelor de rezervă ş.a.m.d. — a fie incluse în planul de măsuri teh
tori în secţiile respective. Este se pentru înlăturarea deficienţelor arătat în cuvîntul său Alexandru
însă necesar ca în perioada cea care s-au semnalat. Cozma, secretarul organizaţiei de ba nico-organizatorice şi traduse în
mai rămas pînă Ia sfirşitul anu
lui şi celelalte colective de mun Tn cuvîntul său, şeful de brigadă ză de la sectorul III. viaţă. EI va mobiliza pe comunişti şi
citori din secţiile întreprinderii Ladislau Ghezan, secretarul organiza
de industrie locală „HoriaM din ţiei de bază de la sectorul II, a spus: — De aceea, a spus el, propun ca prin ei pe toţi muncitorii, inginerii
Alba Iulia să depună mult mai
multă strădanie pentru a-şi rea — Anul acesta, brigăzile de mi în anul viitor aceste materiale, pre şi tehnicienii la îndeplinirea şi de
liza în întregime sarcinile ce le neri au întîmpinal greutăţi serioase
revin din plan. din lipsa materialului lemnos. Din cum şi piesele de schimb să fie pro păşirea ritmică a angajamentelor ce
această cauză au existat adeseori
P. CIUHAT stagnări în producţie. De aceea, este curate din timp. De asemenea, pro se vor lua cu această ocazie.
corespondent bine ca pentru anul 1963 să fie luate
ALEXANDRU VOICULESCU
din timp cele mai eficiente măsuri, secretarul Comitetului de partid
care să ducă Ia preîntîmpinarea aces al E. M. Deva
tui neajuns. Consider de asemenea
că este bine să se aplice pe o scară
tot mai mare metoda de exploatare
prin surpare, fără rambleere, care
t î ¦ s ir IL E 7111 IL IE
j Postul U.TJM. de control j
i de la secţia circulare a Fa- j D e 5 ori în fru n te a în tre c e rii Realizări gospodăreşti S em inar
j bricii „Sebeşul“ din Sebeş i
I Laminatorii (le la laminorul de 650 mm. al C.S. Hunedoa Anul acesta în oraşele clin Valea m etodic
este deosebit de activ, corn- j
t ra au obţinui anul acesta succese de seamă. Ei au depăşit pla Jiului au fost ' executate, din fon De curînd Comitetul pentru
i bativ faţă de lipsurile ce î nul de producţie cu peste 12.000 tone laminate, au redus rebutul durile alocate de stat o serie de lu cultură şi artă Hunedoara a or
| se mai ivesc în activitatea | cu mai mult de 10 la sută şi au obţinut aproape 4.500.000 Iei crări gospodăreşti şi de înfrumuse ganizat la căminul cultural din
i profesională şi comportarea I ţare. Astfel au fost asfaltate şl pa Buitur un seminar metodic cu
i tinerilor. economii la preţul de cost. bibliotecarii şi directorii de că
J IN FOTO : Tovarăşii So- I mine culturale din raza oraşu
J ra Roman, Dumitru Radu O contribuţie de seamă la obţinerea acestor succese a a. vate străzi pe o suprafaţă de 11.600 lui regional Hunedoara. Cu a-
J şi Ana Cotruş, membri ai j dus-o schimbul condus de inginerul Ion Banciu, care a cîştigat .m.p. şi s-a extins iluminatul fluo cest prilej, tovarăşii Leşnic
! postului U.T.M. de control, 2 întrecerea cu celelalte schimburi de 5 ori. S-au evidenţiat în mod rescent pe încă 2,5 km. străzi. Zoriţa, de Ia biblioteca orăşe
j pregătesc materiale pentru j La extinderea conductei de apă nească, şi V. Belciug, directo
| o nouă ediţie. j deosebit muncitorii Balaş Adrian, Gheorghe Fodoreanu, Manole rul Casei orăşeneşti de cultură,
j Foto: I. TEREK j au prezentat referatele „Sarci
nile muncii cu cartea în peri
Pesîe 8 0 0 . 0 0 0 lei Expunere Gavrilescu şi alţii. Merită să fie potabilă şi canalizare s-au cheltuit oada de iarnă" şi „Acţiunile ce
remarcat faptul că acest schimb 4.400,000 Iei. trebuie , întreprinse In perioa
venituri da actuală la căminul cultu
pentru colectivişti a realizat cel mai înalt vîrf de Primul b î J a n f ral".
din contractări
proiducţie din istoria lamino In mai puţin de un an, gospodăria In continuare a fost organi
Gospodăria agricolă colectivă zată o seară închinată colecti
,,Octombrie Roşu“ din Simeria Zilele trecute, căminul cul rului. agricolă colectivă „Progres şi Pace“ viştilor fruntaşi din Buitur. La
a realizat an de an venituri tot tural din Vinţul de Jos a cu manifestare au participat nu
mai mari din contractarea pro noscut o vie animaţie. Nume Noi p riete n i ai cărţii din satele Săcel şi meroşi oameni ai muncii din
duselor agricole cu statul. In a- roşi colectivişti din localitate Sîmpetru, «raionul localitate.
cest an, colectiviştii au predat au participat la expunerea De curînd, la filiala nr. 1 din cartierul Cian- Haţeg, a ajuns să
pe bază de contract mai mult anunţată din timp, pe tema găi-Deva a bibliotecii regionale a fost orga deţină 136 capete M. NICULESCU
de 120 tone cereale, 48.000 kg. „Munca — izvor de bunăstare nizată o discuţie finală cu 10 tineri înscrişi bovine din care 40 corespondent
cartofi şi însemnate cantităţi de şi fericire“. la concursul „Iubiţi cartea“. Aceştia, în urma vaci de lapte şi 96
legume şi zarzavaturi. Au pre frumoaselor răspunsuri date la întrebările co juninci şi viţele, m+t. < ^ a u J iN s M u w 4 n K M t -t itu ii TMMin r m r M i r n n n x » rn n m v n i
dat, de asemenea, mari cantităţi Expunerea, urmărită cu un misiei, au fost declaraţi prieteni ai cărţii. Zi 100 de oi şi 10
de produse animaliere şi un nu deosebit interes, a fost făcută lele acestea urmează să li se înmîneze din par scroafe. Pentru a-
m ă r însemnat de animale îngră de tov. Dorn Hada, profesoară tea comitetului orăşenesc U.T.M. insigna care
şate. la Şcoala medie „J. A. Komen- atestă acest lucru. dăpostirea şi hră-
ski“ din Deva, membră a co nirea lor au fost
Pentru produsele şi animalele lectivului de lectori de pe lingă Intre tinerii care au dat dovadă cu prile ridicate construcţii
livrate, gospodăria a încasat su Comisia pentru răspindirea cu jul discuţiei finale de temeinice cunoştinţe de corespunzătoare şi
ma de peste 800.000 lei. literatură se numără tovarăşii Kelemen Mar s-au asigurat mari
noştinţelor ştiinţifice ce-şi des cantităţi de furaje.
IOAN PÎRCĂLAB
făşoară activitatea în cadrul
corespondent
Comitetului regional pentru cul gareta, Sebeşteny Iolanda, Tiberiu David şi P. FĂRCAŞIU
tură şi artăL alţii. corespondent E bum mărul F Să vedem...
Foto t V. Qţyoiu
