Page 39 - 1962-12
P. 39
PAG. S M I SÜMM Nr. 2479
intelectualii satelor — participanţi — A\ G IE fcl D Â = =
activi la viaţa culturală (Hadio DOARĂ : Contele de Monte
Cristo — seria I — cinemato
'Ai intrat intr-un sat şi te-ai numai că se interesează de fe Gheorghe sau Pasc Ilisle din 15 DECEMBRIE 1962
oprit seara la căminul cultural lul cum cadrele didactice de la Geoagiu, Ropotă Constantin Programul I: 5,07 Muzică inter graful „Victoria“ ; SEBEŞ :
ori la bibliotecă. Te bucuri dar şcolile pe care le conduc par din Miercurea, raionul Sebeş, pretată de fanfară; 5,40 Jocuri Celebrul 702 —- cinematogra
nu mai rămîi surprins cînd ticipă la activitatea culturală, Viorel Plldaru din Rapolt, ora populare romîneşti din diferitere-
vezi cum colectiviştii s-au adu dar ei înşişi fac parte din co şul regional Deva, Maria Do- giuni ale ţării; 6,20 Emisiunea ful „Progresul“ ; Libelula —
nat să asculte o conferinţă, să lectivele de conferenţiari ai că garu din Pricaz, raionul Orăş pentru sate; 6,30 Viaţă nouă, cîn- cinematograful „M. Sadovea
asiste la un spectacol de bri minelor culturale, din diferite tie, Victoria Hruşcă din Teiuş, tec nou — program de cîntece
gadă, să vadă un film, să cea formaţii artistice sau sînt crea raionul Alba şi mulţi alţii, pe populare romîneşti; 6,45 Salut nu“ ; PETROŞANI: Fetele —
ră o carte de la bibliotecă ori tori de texte pentru brigăzile lingă activitatea pe sare o des voios de pionier; 7,30 Sfatul me cinematograful „7 Noiem
să participe la învătămîntul artistice de agitaţie. făşoară la învăţămîntul agricol dicului : Pericolul aerului viciat ;
agricol. Acestea au devenit de masă, sînt prezenţi şi la 7.45 Marşuri sportive ; 8,00 Suma brie“ ; Permisie pe ţărm
lucruri fireşti în viaţa satelor Cu sprijinul multor intelec alte acţiuni culturale, sustinînd rul presei centrale; 8,08 Muzică
noastre căci cultura şi arta au tuali de la sate se iniţiază la conferinţe, organizînd convor uşoară ; 9,00 Roza vinturilor; 9,25 — cinematograful „Al. Sa
pătruns pînă în cele mai înde căminele culturale acţiuni cul- biri, seri de calcul etc. De ase Cîntece pentru cei mici; 9,40 Pot bia“ ; lALBA IULIA: Oa
părtate comune. tural-artistice permanente, me menea, există în satele regiu puriuri ; 12,20 Album sportiv ;
nite să ridice nivelul de cul nii noastre numeroşi medici 12,30 Formaţii sovietice de muzi meni şi fiare — seria l-ll —
Acum, în zilele acestea de tură al colectiviştilor, conştiin umani şi veterinari ca Dura că uşoară; 14,00 Muzică uşoară cinematograful „Victoria“ ;
iarnă, căminul cultural şi bi ţa socialistă a acestora. Merită Nicolae din Miercurea, Chiri- cerută de ascultători; 14,30 Cintă Post-restant — cinematogra
blioteca sînt căutate zilnic. a fi subliniată în acest sens lovici Diomid din Sibot, Paul Benone Sinulescu şi violonistul ful „23 August“ ; ORĂŞTIE.
Aici pulsează întreaga viată a iniţiativa căminului cultural Grltnfeld din Petreşti etc., care Ion Drăgoi; 16,15 Vorbeşte Mos
satului. Incepînd de la şcola din Stremţ, raionul Alba, por prezintă la căminele culturale cova; 16,45 Muzică populară ro- La 30 de ani — cinematogra
rii din primele clase, care nită anul trecut, de a organiza expuneri pe teme medicale, mînească interpretată de Lucreţia
aduc subsioară, eu grijă, bas în fiecare zi manifestări cul organizează cercuri sanitare, Ciobanu; 18,20 Program muzical ful „V. Roaită“ ; Bătălie t
mele Iul Ispirescu şi se întorc turale pentru colectivişti, la fac parte din brigăzile ştiinţi pentru fruntaşi în producţie din
cu poveştile lui Creangă şi înfăptuirea căreia şi-au adus fice, răspîndind în rîndurile industrie şi agricultură; 19,00 marş — seria 1-11 — cinema
pînă la cel mai în vîrstă co un mare aport toţi intelectua colectiviştilor cunoştinţele şti Scrisori din ţară; 20,15 Cintă Or
lectivist care a venit să ascul lii din sat. inţifice medicale. chestra ansamblului de Stat de tograful. „Flacăra“ ; SIMB
te pe membrii brigăzii ştiinţi dansuri populare al Uniunii Sovie
fice, căminul cultural şi bi Ca instructor al brigăzii ar Aportul intelectualilor la via tice; 21,25 Serenade; 21,45 Gin RIA : Fantomele din Spessart
blioteca găzduiesc în fiecare tistice de agitaţie, Bădică Ioan, ta culturală a satelor noastre tă Juliette Greeo; 22,25 Muzică
zi zeci şi poate sute de oa învăţător la Batiz (oraşul re este mare, însă nu pe măsura de dans. cinematograful „I. Pinti-
meni. Aici este a doua casă a gional Hunedoara), deşi nu lo posibilităţilor şi a forţelor exis
ţăranului colectivist. cuieşte în sat, participă aproa tente în regiune. In unele sate La Casa pionierilor din Orăştie are loc o instruire a activului pionieresc. Tovarăşa in Programul II: 13,15 Din cinte- lie“ ; HAŢEG : Cină comedia
pe seară de seară la repetiţiile şi comune ca Bulzeşti, raionul structoare Nicula Viorica vorbeşte cu acest prilej pionierilor despre importantele sarcini ce le cele şi dansurile popoarelor ;
Preocupindu-se cu grijă şi artiştilor amatori, îi însoţeşte Brad, Ighiu, raionul Alba, Sîn- revin in actuala.perioadă de timp. 13.40 Muzică din filme; 15,00 Cîn era rege — cinematograful "4
atenţie de conţinutul activităţii pe aceştia în prezentarea spec tandrei, oraşul regional Deva, tece şi jocuri populare romîneşti „Popular“ ; BRAD : învierea
cultural-educative, de cuprinde tacolelor în localitate şi în de Baru Mare, raionul Haţeg etc., de pe întinsul patriei; 17,00 Din
rea unei mase cît mai largi de plasare. inginerii agronomi, medicii şi albumul melodiilor de estradă; seria I-II — cinematograful
oameni ai muncii în această cadrele didactice nu sînt an 18,05 Cintă orchestra de muzică
sferă de activitate, comitetele Dovezi de muncă stăruitoare trenaţi în suficientă măsură la O a m e n ioooooooooooooo şf a p t eOO 000<X><>'X>0AOOOO populară „Doina Argeşului“ din „St. roşie“ ; LONEA : 49 de \
comunale de partid îndrumă zi şi plină de pasiune faţă de ac acţiunile culturale de masă. O Piteşti; 19,30 Pe teme interna
de zi pe activiştii culturali, tivitatea culturală sînt multe Unii dintre aceştia aşteaptă să Muncitor Şi elev fruntaş 0 ţionale ; 19,40 Cintă Maria Sereea zile în Pacific — cinemato
mobilizează în jurul căminului în regiunea noastră. Numai ca O şi Constantin Drăghici; 20,30
cultural toate forţele intelec un rezultat al acestei atitudini, fie invitaţi la căminul cultural, L Fabrica chimică din Orăştie are mulţi Noapte bună, copii: „Găleata şi graful „Minerul“ ; TEIUŞ :
tuale ale satelor. Este demn de formaţia de păpuşari a cămi X muncitori fruntaşi. Unul dinire aceştia este O peratorul de cinema fînlîna“ de Moricz Zsigmond ;
subliniat în acest sens activi nului cultural din Brănişca, să organizeze alţii acţiuni cul L şi lăcătuşul Traian Mihuţ. El urmează cursu- 20.40 Melodii populare interpre Planeta furtunilor — cinema
tatea rodnică pe care o des condusă de educatoarea Rop- 0 rile şcolii medii serale. Din clasa Vlll-a a o tate de echipa de cimpoieri a că
făşoară comitetele comunale turale, iar ei să participe ca $ promovat an de an fiecare clasă numai cu minului cultural din Perieni, re tograful „V. Roaită“ : ZLAT-
de partid din Berthelot, raionul ceanu Cornelia, a reuşit să se O note bune. Acum es‘e în clasa a Xl-a şi se In ziua de 10 octombrie 1960 în salul giunea Iaşi; 21,15 Muzică de dans;
Haţeg, Galda de Jos raionul musafiri la prezentarea aces 0 pregăteşte cu seriozilt te pentru examenul de 21.45 Agendă teatrală. NA : Roşită — cinematograful
Alba, Gîrbova raionul Sebeş facă cunoscută în întreg ra tora. 0 maturitate şi pentru cel de admitere la fa-
şi în multe alte părţi. 0 cultatca de mecanică. Zdrapţi, raionul Brad, a luat fiinţă un cine Buletine de ştiri şl radiojur „Muncitorul“ ; ILIA : Raze
ionul şi să fie aşteptată gu in Este o datorie a fiecărui in O — La început, ne-a spus tov. Mihuţ., a matograf sătesc. De-alunci Iov. învăţător Gh. nale: 5,00; 6,00; 7,00; 11,00;
Sub îndrumarea comitetelor 0 fost puţin cam greu. Inlrerupsesem şcoala de Matei a devenit şi operator la acest cine 13,00; 17,00; 20,00; 22,00; 23,50 pe gheaţă — cinematograful
comunale de partid, la activi teres nu numai de către cei telectual de a participa cu toa ^ 5 ani şi pînă cînd m-am familiarizat din (programul I); 12,00 ; 14,00 ; 16,00;
tăţile «ulturale ce se desfăşoa 0 nou cu unele noţiuni, a trebuit să depun matograf. 18,00; 21,00; 23,00 (programul II). „Gh. Doja“ ; APOLDUL DE I
ră la sate, în forme atît de va mici, dar şi de către oamenii te forţele sale la viaţa cultu ^ eforturi. Cu ajutorul şcolii, a unor colegi şi
riate — conferinţe, convorbiri, maturi. 0 prin munca mea de zi cu zi am învins greu- îndrăgind această muncă, a căutat să atra SU S: Vizita preşedintelui —
simpozioane, seri literare, jur rală a satului, de a fi alături ^ lăţilc. gă la spectacolele cinematografice cît mai
nale vorbite, seri de calcul, Cît de interesantă şi atrac mulţi cetăţeni. Pentru acest lucru el şi-a în cinematograful „23 August“.
de ţăranii colectivişti la că Organizaţia de partid, întreg colectivul fa
tivă a fost pentru colectiviştii bricii sînt mîndri de comunistul Traian Mi dreptat atenţia nu numai spre o proiecţie şi (Ba le ii îi
minul cultural, sfătuindu-i şi huţ. Exemplul lui în muncă şi la învăţă o audiţie bună ci şi spre popularizarea largă
din Cristur sălătoria pe har îndrumîndu-i. tură este urmat şi de alţi tineri ca turnătorul a filmelor. Afişele, prezentările, scurtele re meteo-i'utoqie.
Stănilă loan, laboranta Popescu Maria, strun cenzii, acţiunile întreprinse, au adus după
tă cu tema „Prin gospodăriile Comitetele comunale de garul Fălu Nicolae, blănarul Leş Florian, sine şi rezultate bune: în fiecare lună sar PENTRU 24 ORE
mecanicul de întreţinere Roşu Nicolae şi Vreme schimbătoare cu ce
agricole colective fruntaşe din partid au datoria de a mobi alţii. cinile de plan se îndeplinesc cu succes. rul noros. Vor cădea precipi
taţii slabe. Temperatura va
BEŞTELIE ION In ultimul timp operatorul a începui să or riabilă, ziua va fi cuprinsă în
elev în clasa Xl-a a Şcolii medii ganizeze spectacole cinematografice pentru tre -2 şi +5 gra.de, iar noap
copii, tineret şi colectivişti. 0 acţiune care tea între -5 şi 0 grade. Vîn-
serale „A. Vlaicu“ — Orăştie tul va sufla potrivit cu inten
s-a bucurat de mult succes a fost „Ziua fil sificări din sud şi sud vest.
mului s o v ie tic în cadrul căreia înainte de .,
prezentarea filmului „Evdokia“, a fost ex- X
pusă o conferinţă şi o recenzie a filmului. S
Gheorghe Matei nu este numai operator X
fruntaş, ci şi învăţător şi deputat fruntaş. 6
BALŢER IOSIF $ & M zm a PENTRU URMĂTOARELE
şeful secţiei cineficare x 3 ZILE
o ................. ............ ......................——— -
a raionului Brad Vreme schimbătoare cu ce
15 DECEMBRIE 1962 rul variabil şi temperatura
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO'JOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOs. DEVA: Cartouche — cine
matograful „Patria“ ; HUNE- staţionară.
programe artistice ete. — un regiune“, organizată de profe liza în numea cultural-artis- A H işiii amafori p e scenă
aport substanţial 11 aduc inte- soara Zsok Iuliana şi educa tică pe toţi intelectualii sate 5 0 0 păsări la sufa de hectare Sala de spectacole a clubului
lestualii — cadrele didactice, toarea Zglobiu Elena, sau mon lor, de a veghea ca aceştia să „Siderurgistul" din Hunedoara
inginerii agronomi, medisii ve tajul literar „De vorbă cu eroii nu fie folosiţi în munci admi- teren cerealier a găzduit la 13 decembrie un
terinari, medicii de circum tui Mihail Sadoveanu“ organi nistrativ-gospodăreşti. Aportul
scripţii etc. Aceştia sprijină că Colectiviştii din G.A.C. „Valea Geoagiului“,
minul sultural în organizarea zat de prof. Vasile Zdrenghea lor la viaţa culturală a satelor raionul Orăştie au hotărît să dezvolte, incepînd reuşit spectacol. Artiştii amatori
diferitelor acţiuni şi participă
direct la desfăşurarea lor. din Petreşti, raionul Sebeş. trebuie să crească din ee în ce cu acest an, o puternică ramură avicolă. Pe dru ai teatrului muncitoresc al si-
Mulţi dinire intelectualii sate derurgiştilor hunedoreni au pre
lor fac parte din consiliile de Ingineri agronomi ca Lefter mai mult. mul îndeplinirii hotărîrii luate, colectiviştii au şi zentat în faţa tovarăşilor de
conducere ale căminelor cul muncă piesa de teatru „Feres
turale, din diferite colective . ¦ Tr -............ . . ====- - făcut primii paşi. Astfel, în tre deschise“ de Paul Everac.
de muncă, în această calitate
depunîno o muncă activă şi primăvara acestui an au înfiin Strădaniile artiştilor amatori
rodnică. au fost răsplătite cu vii aplauze
Instruirea agitatorilor ţat ferma avicolă care în pre de către spectatori. Acelaşi spec
Directori de şcoli ca Rusu zent numără 1.200 păsări. Ince-
tacol va fi prezentat şi în seara
Livia din Brănişca, raionul Ilia, Conform planului de responsabil cu probleme şi au discutat unele pro pînd din 1965, ei şi-au propus zilei de 14 decembrie.
muncă al. biroului orga le ' de agitaţie şi propa bleme privind îndeplini să crească peste 5000 păsări
nizaţiei de bază de la gandă în biroul organi rea şi depăşirea sarcini anual, adică cîte 500 păsări la
secţia metalurgică a uzi zaţiei de bază P.M.R., au lor planului de produc suta de hectare cerealiere.
Stanciu Traian din Şard, raio nei metalurgice din Zlat- participat toţi cei 52 de ţie, mai buna întreţinere
nul Alba, Conţan Traian din na, zilele trecute s-a fă agitatori cîţi există în a- şi gospodărire a maşini
Şibot, raionul Orăştie, Drago- cut instruirea agitatorilor. ceastă secţie. lor, economisirii materia NOTA
mir Nicolae din Miercurea, ra La instruirea făcută de In cadrul instruirii, a- lelor şi materiilor pri L ip s e s c bunii g o s p o d a ri
ionul Sebeş şi mulţi alţii, nu tov. Gheorghe Bendca, gitatorii au pus întrebări me etc.
.lllllllllllli Da4 să intri In blocul O 1 din podăresc, de grija faţă de avu
cartierul „Corvinul“ al Hunedoa tul obştesc. Una din uşile de la
Măsurile luate rei. La prima scară uşa lipseşte. intrarea în bloc zace fără gea
Alături la scara a doua la fel. muri, ruptă lingă casa scării.
ÎŞI dovedesc eficienţa Ce s-o fi întîmplat ? ! Or fi uitat Cealaltă de la scara a doua nici ? îA A a g o ;
constructorii să le monteze. Nu, nu mai există. In plus aici s-au
căci altfel lucrarea nu s-ar fi spart cîteva geamuri, tot Ia ca IN1UHI1 REGIONALE A C00PE-
Gospodăria colectivă din Bretea stabulaţie, din care să nu lipsească 1,5 kg. concentrate şi 15 kg. siloz. recepţionat. Acest lucru îl con sa scării. j RATIVELOR OE CONSUN.
mai ales porumbul siloz — furajul O dată cu Intrarea vacilor de lapte firmă de altfel situaţia de la Asemenea locatari dovedesc
Mureşană, raionul Ilia a luat fiinţă de bază. în noul grajd, ele vor ii clasate pe celelalte trei blocuri alăturate,
în anul 1950. Ea nu s-a dezvoltat grupe de producţie, iar celor care de acelaşi tip, unde există uşi. oare că apreciază cum se cuvi
însă pe măsura posibilităţilor dato Faptul că s-au stabilit măsurile dau mai mult de cîte 10 litri lapte ne eforturile statului nostru de
rită neajunsurilor manifestate în con amintite este un lucru bun. Rău este zilnic, pe lingă raţia stabilită Ii se Ocolind blocul O 1 începi să te a le crea condiţii optime de lo
ducerea treburilor gospodăreşti. Nu insă că o parte din acestea n-au fost va mai administra în hrană un plus convingi de faptul că aici loca cuit ? Ce face în acest caz co
mai aşa se explică de ce, cu toate îndeph'nite Ia timp. S-a neglijat în- de furaje pentru stimularea produc tarii sînt lipsiţi de spiritul gos-, mitetul de bloc?
că avem condiţii din cele mai priel tr-un mod cu totul nepermis începe ţiei.
nice, n-am dezvoltat unele ramuri de rea din timp a lucrărilor de construc ftea w iliiaaele d r a g e i 3! ! Livrează pe bază de comenzi următoarele produse:
producţie care ar fi putut aduce gos ţie a grajdului, îngrijitorli-mulgători Trăgînd învăţăminte din lipsurile s p e e la l ® tuburi din policlorură de vinii, cu diametrul de la 1—25
podăriei mari venituri băneşti. La care au existat anul trecut şi chiar mm. necesar izolărilor conductorilor electrici;
Sflrşitul anului trecut spre exemplu, La G. A, G. anul acesta în ceea ce priveşte asi glisa 9 cle€?em!!>s°Ie 1 9 6 2 ® tuburi din polietilenă 1—16 mm. utilizabile la conducte
sectorul zootehnic al G.A.C. număra B retea M ureşană gurarea hranei necesare pentru ani flexibile pentru ungere forţată etc.;
doar 67 capete bovine (din care nu male, pe lingă faptul că am asigurat o tub warnisch cu diametrul 2—12 mm. necesar izolărilor
mai 23 erau vaci de lapte), 272 de cantităţile de furaje amintite, întrea conductorilor electrici;
oi şi 84 capete porcine. In ceea ce n-au iost permanentizaţi la ferma de ga suprafaţă de păşune (152 ha.) a I. Cîştigă cîte un autoturism bărbătesc (360 lei m) şi un ceas deş a diverse profile extrase din policlorură de vinii (p.v.c) sau
priveşte productivitatea acestora, bovine decît în ultimul timp, hrăni fost curăţată de mărăcini, iar 80 ha. „Moskvici“. Toate biletele cu numă teptător U.M.F. Toate biletele avînd polietilenă ;
situaţia nu se prezenta nici ea prea rea animalelor a continuat să fie fă de păşune a fost îngrăşată cu 22.000 rul 954.485 indiferent litera. terminaţia 19288 indiferent litera.
bine. Pe cap de vacă îurajată se cută tot Ia întîmpiare. Ca urmare, kg. superiosiat. In plus, pentru ca o impregnaje pe bază de nitroceluloză pe suport textil (doc,
realizase în 1961 mai puţin de 1.500 nici în acest an nu s-au obţinut pro încă din primăvară să avem asigu II. Cîştigă cîte o motocicletă „M.Z.“ X. Cîştigă cîte una maşină de spă zefir sau pînză cubicos) ;
litri lapte, iar Ia laptele de oaie şi ducţii pe măsura posibilităţilor. rată o cantitate corespunzătoare de de 250 cmc. Toate biletele cu nu lat rufe „Crinul“. Toate biletele avînd
la lină, prevederile planului de pro masă verde, 13 ha. de teren au fost mărul 930.559 indiferent litera. terminaţia 9280 indiferent litera. ® pînză şi bandă şterling (15, 20, 25, 30 mm), pentru fzc aţii
ducţie nu au fost realizate. Pe Ia siîrşitul lunii septembrie, cu semănate, în toamnă, cu secară fu electrice;
sprijinul organelor locale de partid rajeră. De asemenea, s-a introdus III. Cîştigă cîte o motocicletă „M.Z.“ XI. Cîştigă eîte un aparat radio cu
Problema rămînerii în urmă în in gospodăria noastră au iost luate sistemul de retribuire a îngrijitori- de 125 cmc. Toate biletele avînd nu transistori (1.050 lei). Toate biletele 9 piese presate din bachelită.
registrată în gospodăria noastră in unele măsuri de ordin organizatoric. ior-mulgători în funcţie de producţia mărul 443.375 indiferent litera. avînd terminaţia 3301 indiferent li
ceea ce priveşte sporirea efectivelor Consiliul de conducere al gospodă realizată. tera. y„
de animale şi productivitatea aces riei a fost reorganizat, alegîndu-se IV. Cîştigă eîte un scuter „Manet“.
tora a fost temeinic dezbătută (prin cîţiva tovarăşi noi, buni şi pricepuţi O deosebită atenţie am acordat în Toate biletele cu numărul 321.812 XII. Cîştigă eîte una bicicletă „Car- im m a m ! ^
luna aprilie a.c.) în cadrul unei adu gospodari. Măsura luată a avut o ultimul timp şi sporirii efectivului de Indiferent litera. paţi". Toate biletele avînd terminaţia UNiTÂŢiLE
nări generale a organizaţiei de partid influenţă pozitivă asupra fntregii ac animale. Reţinînd din prăsila proprie 7936 indiferent litera.
la care au participat şi membrii con tivităţi i gospodăriei. Noul consiliu întregul tineret apt pentru producţie V. Cîştigă cîte un acordeon „Ho C O M A TU LU I DE STAT SI COOPERATIST
siliului de conducere al G.A.C. Cu de conducere cît şi organizaţia de şi cumpărînd din credite şi fonduri ra“ şi un ceas de mină „Volna“ aurit. XIII. Cîştigă cîte 500 Iei. Toate bi
acest prilej a reieşit că numărul re partid s-au mobilizat în mai mare mă proprii 44 de viţele şi vaci, am ajuns Toate biletele avînd terminaţia 75.116 letele avînd terminaţia 3815 indife re</.
dus de animale este urmarea lipsei de sură Ia înlăturarea neajunsurilor ma ca acum să deţinem 125 capete bo indiferent litera. rent litera.
preocupare de care a dat dovadă nifestate, la îmbunătăţirea activităţii. vine (34 sînt vaci şi 17 junlnici), 328
mult timp conducerea gospodăriei Hotărîrea tuturora de a ridica in cel de oi (toate cu lină semifină) şi 111 VI. Cîştigă cîte una excursie în XIV. Cîştigă cîte 150 lei. Toate-bi
faţă de dezvoltarea sectorului zoo mat scurt timp gospodăria Ia nivelul capete porcine. Potrivit planului de U.R.S.S. Toate biletele avînd termi letele avînd terminaţia 778 indiferent
tehnic. S-a desprins de asemenea că celor fruntaşe a început să prindă perspectivă, în anul 1963 numărul naţia 00021 indiferent litera. litera.
n-a fost depus suficient interes nici viaţă. O dovedesc cu prisosinţă fap bovinelor va sport Ia 180 capete dtn
pentru îngrijirea şi hrănirea anima tele. La adăpostul pentru animale se care 70 vaci de lapte, al oilor Ia 450 VII. Cîştigă cîte una maşină de XV. Cîştigă cîte 100 lei. Toate bi
lelor din care cauză acestea dădeau fac în aceste zile ultimele lucrări (de capete, vom creşte cel puţin 200 de cusut „Ileana“. Toate biletele avînd letele avînd terminaţia 286 indiferent
producţii cu mult sub posibilităţi. interior), urmînd a-1 da în folosinţă porci şi circa 1000 de păsări, faţă de litera.
Adăpostirea bovinelor şi porcinelor, cel tîrziu pînă la 20 decembrie. De numai 180 cîte avem tn prezent. terminaţia 40799 indiferent litera.
mai ales, s-a făcut în condiţiuni ne asemenea, pentru ridicarea produc XVI. Cîştigă cîte 50 lei. Toate bi
corespunzătoare ; în munca de în tivităţii animalelor a fost asigurată Măsurile luate pînă acum şl cele VIII. Cîştigă cîte un aragaz cu 4 letele avînd terminaţia 907 indiferent
grijitori exista o mare fluctuaţie; o bază furajeră corespunzătoare com ce vor fi luate în viitor, hotărîrea litera.
hrănirea animalelor se făcea neştiin- pusă din 375 tone siloz de porumb, fermă de care dau dovadă toţi co ochiuri şi butelie. Toate biletele
ţifi>. cu raţii întocmite Ia întîmpiare. 35 tone siloz de coceni, 186.000 kg. lectiviştii noştri pentru dezvoltarea XVII—XVIII. Cîştigă cîte 25 ici.
fînuri naturale, de trifoi, lucerna şi continuă a creşterii animalelor, sînt avînd terminaţia 87.400 indiferent
Penfru înlăturarea acestor nea borceag şi 33.000 kg. concentrate. chezăşii sigure că în viitorul an pre litera. Toate biletele avînd terminaţiile 78 şi
junsuri s-a hotărît atunci să se trea Peste cîteva zile vom mal primi o vederile planului de producţie vor 34 indiferent litera.
că neîntîrziat Ia construirea unui însemnată cantitate de melasă care ii nu numai realizate dar chiar şi IX. Cîştigă eîte 3 m ştofă costum
adăpost pentru 100 vite mari, să fie va fi folosită în amestec cu paie depăşite. Aceasta ne va permite să
permanentizaţi ca îngrijitori-mulgă- sau coceni tocaţi, precum şi două obţinem venituri fot mai mari, să ne Premiile în obiecte se vor remite de Direcţia generală Loto-Pronos- r» ADIO
tori cei mai pricepuţi şi harnici co vagoane de tăîeţel de sfeclă. Avînd port pînă la 28 februarie 1963. Pentru aceasta, participanţii vor trimite
lectivişti, iar hrana animalelor să fie asigurată o asemenea ca n ta te de întărim continuu gospodăria colec biletele cîştigătoare la premiile în obiecte, la Direcţia generală Loto- , CRrdZyyrif/'
alcătuită din raţii în funcţie de pro furaje am stabilit ca raţii zilnice tivă. Pronosport, Calea Victoriei nr. 9, prin scrisoare cu valoare declarată, după
ducţia pe care o dă fiecare animal. pentru bovine în perioada de lamă ce în prealabil au completat pe verso biletului ; numele şi prenumele,
S-a stabilit, de asemenea, să fie asi cîte 6 kg. flnuri, fii kg. grosiere, IOAN HUI
gurată o bază furajeră corespunză preşedinte adresa unde doreşte să primească premiul şi gara de destinaţie. Trimi
toare pentru animale în perioada de TEODOR SOLOMON terea biletelor cîştigătoare se va face pînă în ziua de 23 ianuarie
ing. agronom al G.A.C. 1963, dală după care biletele cîştigătoare nedepuse sau neexpediate, de
vin nule.
Bretea Mureşană
Premiile în bani, se vor plăti prin casele raionale şi agenţiile proprii
C.E.C. la prezentarea biletelor cîştigătoare, incepînd de lâ 15 decembrie
1962 şi pînă la 23 ianuarie 1963, dată după care biletele cîştigătoare ne
prezentate devin nule. La prezentarea biletului cîştigăţor, participantul tre
buie să completeze pe verso biletului toate datele menţionate.