Page 4 - 1962-12
P. 4
PAG. 4 DRUHÜl SOCIALISMULUI IST ?468
ULTIMELE ŞTIR I vUuLmT IiMi (Fk.Lb.1E0 vS T IP I * U L T I M E L E-----Şj- T IR I —* - ¦U¦L¦¦T IM E L E Ş T IR I DeleçafSa P.M.R. care va participa
Sa Congresul! P.C. Sfaisan a sosit la Roma
.ROMA 30. — Corespondentul Emanuele Macaluso, membru al
conducerii Partidului Comunist
Agerpres transmite : Italian, Anelito Barontini, din
Vineri seara a sosit la Roma partea secretariatului P.C. Ita
delegaţia Partidului Muncitoresc
Romîn, care va participa la lu lian, Cesare Fredduzzi, membru
crările celui de-al X-Iea Congres al C.C. al P.C. Italian, precum şi
al Partidului Comunist Italian. de activişti ai C.C. al P.C. ita
'^ m rn rn Pe peronul gării din Roma, de lian.
legaţia P.M.R. alcătuită diin to Au fost prezenţi, de asemenea,
întrevedere& Şedinţa Adunării Generale a O.N.U. Lucrările Comitetului celor 18 state varăşii Nlcolae Ceauşescu, secre
însărcinatul ou afaceri ad-inte-
Mikoian-Kennedy NEW YORK 30 (Agerpres). — şi să această declaraţie insuflă spe pentru dezarmare tar al C.C. al P.M.R. şi Paul Nicu- rim al R.P. Romine la Roma,
Adunarea Generală a discutat la 29 ranţe în inimile oamenilor care mai lesou-Mizll, membru al C.C. al Mlhai Bozlanu şi membri ai le
WASHINGTON 30 (Agerprcs). — noiembrie raportul anual al Agenţiei luptă pentru eliberare. El a criticat P.M.R., a fost intimpinată de
TASS transmite: internaţionale pentru energia ato cu asprime dominaţia colonială a gaţiei R.P. Romine la Roma.
Angliei în Rhodesia de nord, Nyas-
întrevederea dintre A. I. Mikoian, mică. saland, Kenya şi în alţe regiuni ale GENEVA 30 (Agerpres). — pe marginea problemelor dezarmării Există p o sib ilita te a reală de unificare
prim-vicepreşedinte al Consiliului de Adunarea a adoptat tn unanimitate Africii, La 30 noiembrie în Palatul Naţiu generale şi totale şi încetării expe
Miniştri al U.R.S.S., şi J. Kennedy, nilor din Geneva a avut loc şedinţa rienţelor cu arme nucleare. a fo rfe lo r dem ocratice şi republicane în Franfa
preşedintele S.U.A., care a avut loc un proiect de rezoluţie care a fost Delegatul Indoneziei, Lambertus plenară a Comitetului celor 18 state
la 29 noiembrie a durat 3 ore 15 mi propus de delegaţiile Argentinei, Paiar, apreciind în ansamblu pozitiv pentru dezarmare, care s-a desfăşurat La şedinţă reprezentanţii R.P. Bul — Un articol! ai lui Efliene Fajon —
nute. Braziliei, Bulgariei, Canadei, Unga rezultatele activităţii Comitetului ce sub preşedinţia reprezentantului garia, Canadei, Indiei, R.P. Polone şi
riei, Japoniei, Poloniei, Uniunii So lor 17 a scos în evidentă lipsurile Marii Britanii Godber. In cadrul şe PARIS 30 (Agerpres). — ţiei monopolurilor, a uşurării poverii
Dună încheierea ei, A. I. Mikoian vietice, S.U.A., Iugoslaviei, Indiei şt acestei activităţi, Din cele 62 terito dinţei a continuat discuţia generală Mexicului nu expus poziţia guver In numărul din 29 noiembrie al zia impozitelor care apasă pe umerii mun
a declarat următoarele numeroşilor Pakistanului care aprobă hotărîrea cu rii dependente, a spus el, Comitetul nelor lor. rului „l’Humanité“, Etticne Fajon, citorilor şi funcţionarilor, a intensi
corespondenţi americani şi străini privire la convocarea celei de-a treia a discutat numai situaţia a 12 teri membru al Biroului Politic al Parti ficării construcţiilor dc locuinţe, şcoli
adunaţi Ia Casa Albă: conforinle internaţionale pentru fo torii. După părerea delegatului in Dineu oferit de George Macovescu dului Comunist Francez, semnează un şi instituţii de folos obştesc.
losirea paşnică a energiei atomice donezian, este necesar ca activitatea articol în care subliniază posibilitatea
„Am avut cu preşedintele Kennedy sub egida O.N.U. Rezoluţia propune Comitetului să fie prelungită pentru GENEVA 30 (Agerpres). — delegaţiei, şi Gheorghi Ghclev,• din reală de unire a forţelor demo Sînt premize şi pentru acţiuni fruc
un schimb de păreri în problemele secretarului general al O.N.U. să facă ca la viitoarea sesiune a Adunării La 29 noiembrie, George Maco partea Canadei, ambasadorul E. L. M. cratice şi republicane în lupta împo tuoase comune în domeniul politicii
caro interesează cele două ţări ale pregătirile corespunzătoare In vede Generale el să prezinte un raport cu Burns, şeful delegaţiei, şi J. E. G. triva rcacţiunii şi a regimului puterii externe, relevă Ettienc Fajon.
noastre, mal cu seamă in problema rea acestei conferinţe, care urmează privire la situaţia din restul terito vescu, adjunct al ministrului aface Harev -, din partea Indiei, ambasa personale din Franţa.
cubană. Ne-am Înţeles cu preşedin să aibă loc in toamna anului 1964. riilor. rilor externe, şeful delegaţiei R.P. dorul Arthur Lall, şeful delegaţiei, Comuniştii, socialiştii şi alţi repu Masele largi ale democraţilor şi re
tele că vom da instrucţiunile cores Romine la Conferinţa Comitetului şi Amrik Mehta, reprezentant per blicani, scrie Fajon, recunosc în una publicanilor francezi cer participarea
* Reprezentanţii Ghanei şi Mali au celor 18, a oferit un dineu în cins manent pe lingă oficiul european al nimitate necesitatea dc a se pune ca pozitivă a Franţei la lucrările Organi
punzătoare — guvernul sovietic, din înfierat colonialismul calificîndu-1 ca tea unor delegaţii participante la O.N.U.; din partea Etiopiei, amba păt puterii absolute a unui om, nece zaţiei Naţiunilor Unite şi contribuţia
NEW YORK 30 (Agerpres). — un mare rău, ca o barbarie. sitatea creării unui guvern răspunză ci la dezarmarea generală şi totală,
partea sa, preşedintele, la rlndul său La şedinţa plenară a Adunării Ge tratativele de la Geneva. sadorul Haddis Alemayehu, şeful de tor în faţa poporului, a democratiză la dezvoltarea prieteniei şi a colabo
nerale a O.N.U. din 29 noiembrie a Reprezentantul Uniunii Sovietice, La dineu au fost prezenţi din rii armatei, a lărgirii libertăţilor po rării active bazate pe egalitate cu
— reprezentanţilor noştri la New fost reluată discuţia generală pe mar A. K. Gren, a subliniat că declaraţia legaţiei, şi Mohamed Hamid; din litice şi sindicale, a limitării domina- toate popoarele, soluţionarea tuturor
ginea raportului Comitetului Special cu privire Ia acordarea independen partea U.R.S.S., ambasadorul S. K. problemelor internaţionale pe calea tra
York pentru ca ei să continue tra al celor 17 ţări creat pentru exami ţei ţărilor şi popoarelor coloniale Ţarapkin, şeful delegaţiei, şi A. A. partea Braziliei, Roberto Luis As- tativelor fără a se recurge la forţă.
exprimă voinţa întregii omeniri. Roscin ,• din partea R.P. Bulgaria,
tativele legate de desăvirşlrea regle narea problemei traducerii în viată Uniunea Sovietică s-a pronunţat şi Milco Tarabanov, prim-loctiitor al sumpcao de Aranjo, adjunctul şefu
a declaraţiei cu privire la acordarea se va pronunţa întotdeauna împotri ministrului afacerilor externe, şeful lui delegaţiei.
mentării situaţiei din regiunea Mării independentei ţărilor şi popoarelor va colonialismului, pentru că colo
coloniale. nialismul este în profundă contradic îsiGheierea lucrărilor Congresului Cresc rîndurite P.C. Francez
Caraibilor“. ţie cu sistemul nostru socialist, cu
Mahmud Riad, reprezentantul modul nostru de viaţă, cu concepţia Partidului Socialist Unit din Islanda PARIS 30 (Agerpres). — TASS în declaraţie, există condiţii pentru o
Casa Albă a dat publicităţii o de R.A.U., care a hiat cuvîntul la şedin noastră despre lume.
ţă a arătat că în anii care au trecut REYKJAVIK 30 (Agerpres). — dicală, la modificări în statutul parti transmite: şi mai mare întărire a partidului. La
claraţie in care so spune că au tost de Ia adoptarea declaraţiei, colonia TASS transmite : recentele alegeri parlamentare, 4 mi
liştii au fost alungaţi din multe ţări dului si altele. Congresul o ales or In anul care a trecut în rindurile lioane de bărbaţi şi femei din Franţa
examinate un număr de probleme La Reykjavik s-au încheiat lucră Partidului Comunist Francez au intrai au aprobat linia politică şi activitatea
rile Congresului al XlII-lea al Parti ganele de conducere ale partidului. : 43.000 de noi membri. In întreprinderi, partidului comunist. Ei consideră că
care prezintă un interes comun, a- dului Socialist Unit din Islanda. Con
gresul a adoptat o rezoluţie cu pri Ca preşedinte al partidului a fost în oraşe şi sate au luat fiinţă 1.350 acest partid, care luptă neobosit împo
tenţia principală fiind concentrată vire la calea Islandei spre socialism,
asupra problemei cubane. la situaţia politică, la mişcarea sin- triva guvernului de Gaulle şi a poli
reales în unanimitate Einar Olgeirs- de celule noi ale partidului comunist. ticii lui, constituie forţa principală a
CsMisiSItaS. d e S e c u r it a t e S-a d e s e m n a t p e Ü T lia n t son, ca vicepreşedinte — Ludvik Jo- Aceste dale sînt citate în declaraţia Bi opoziţiei din ce în ce mai puternică
c a s e c r e t a r g e n e r a l a l O.ll-SJ. roului Politic al P.C. Francez, consa
sefsson.
crată începerii campaniei de preschim
bare a carnetelor de partid pe 1963.
NEW YORK 30. — Trimisul apoi adoptarea în unanimitate expresia recunoaşterii calităţilor Să îneefese a tr o c îîă iîle a u to ri!ă filo r hi momentul dc faţă, se subliniază împotriva regimului puterii personale.
:Agerpres, C. Răducanu, trans a unei rezoluţii, prezentate Con diplomatice ale lui U Thant şl a
mite : siliului de cei şase membri ne aportului adus activităţii Naţiu diemâsfe împotriva popufafîeî paşnice 5
permanenţi ai Consiliului de Se nilor Unite şi cu deosebire a ro împotriva creării în Vietnamul de sud O m ă s u r ă c o n t r a r ă in t e r e s e lo r
La 30 noiembrie, în cursul di curitate. intre care şi Republica lului jucat în soluţionarea cri HANOI 30 (Agerpres). —
mineţii, a avut loc o şedinţă în Populară Eomlnă. Recomanda zei din Marea Caraibilor. Misiunea de legătură a înaltului a aşa-numitelor „sate strategice“. poporului algerian
chisă a Consiliului de Securitate, rea Consiliului de Securitate ur comandament ai armatei populare Aceste „sate“ sînt de fapt nişte la
consacrată desemnării lui U Fost reprezentant al Blrmaniei vietnameze a adresat Comisiei in
Thant ca secretar general al mează să fie ratificată de Adu la O.N.U., ţară cu care R.P. Ro- ternaţionale de supraveghere şi con găre înconjurate cu sîrmă ghimpată l Hadj Aii despre inferzscerea P. C . din A lgeria
.Organizaţiei Naţiunilor Unite narea Generală, transformînd mînă întreţine strînse legături trol o scrisoare în care protestează
pentru o perioadă care duirează calitatea de secretar general pro de prietenie, U Thant a adus In destinate să-i izoleze pe ţărani de PARIS 30 (Agerpres). —
pînă. în noiembrie 1966. Proce vizoriu pe care U Thant o de Investirea guvernului
dura urmată a fost discutarea şi ţine din noiembrie 1961 în aceea activitatea sa în fruntea secre brazilian partizanii sud-vietnamezi. naţionale ale poporului algerian,
ele secretar general al Organi
P rop u n ere zaţiei Naţiunilor Unite pînă în tariatului O.N.U. spiritul de tra BRASILIA 30 (Agerpres). — Pentru a traduce în practică acest La 30 noiembrie, Bachir Hadj Aii, Partidul Comunist din Algeria va
a R. P , R om în e noiembrie 1966. După cum transmite agenţia Fran plan, diemiştii au organizat o serie secretar al C.C. al Partidului Comu continua şi de aGum înainte să sus
tative pentru rezolvarea proble ce Presse, Congresul brazilian a întreagă de atacuri împotriva sate nist din Algeria, a cerut să se anu ţină orice acţiune progresistă a gu
a p ro b a tă Delegaţii şi observatorii de la acordat la 29 noiembrie votul de în lor din tară. Numai în primele zece leze hotărîrea guvernului algerian vernului, aducînd în acelaşi timp
melor internaţionale în intere vestitură guvernului condus de pri luni ale acestui an, se menţionează de a interzice Partidul Comunist din critici constructive oricăror acţiuni
la U . N. E .S . C. O. Naţiunile Unite salută în unani mul ministru Hermes Lima. In fa în scrisoare, în Vietnamul de sud Algeria. In declaraţia publicată la contrare intereselor ţării.'..
sul păcii şi înţelegerii între po voarea guvernului au votat 164 de au avut loc peste 700 de atacuri die- 30 noiembrie de ziarul „Alger Ré
mitate această hotărîre ca fiind putaţi, 37 s-au pronunţat contra şi publicain“, Hadj Aii caracterizează Nimic nu poate înăbuşi lupta cla
poare, pe care îl promovează 2 s-au abţinut. miste împotriva satelor sud-vietna- această hotărîre drept o „măsură sei noastre muncitoare, a ţăranilor
După cum se ştie, guvernul Her meze. La aceste atacuri au participat o gravă şi cu totul ilegală“. El scrie noştri săraci, a intelectualilor noş
numeroase ţăTi afro-asiatice. mes Lima a fost constituit cu titlul peste zece batalioane, sprijinite de tri progresişti, a tineretului nostru,
provizoriu la 17 octombrie de către în care partidul nostru îşi pujie ,tpa(ă
PARIS 30 (Agerpres). — rCrisa ds îa Bonn a ajuns 5a punctul preşedintele Braziliei, Joao Goulart. artilerii, forţele mililare-aeriene şi că această măsură este antidemocra încrederea şi nici ideile apărate cu
Comisia Balcanică a U.N.E.S.C.O. maritime-militare. tică şi „că nu poate fi decît pe placul străşnicie de partidul nostru tn tim
a aprobat propunerea R.P. Romine pul celor 25 de ani de existentă.
de sprijinire de către U.N.E.S.C.O. a După ce menţionează că populaţia imperialiştilor“. Sint sigur, a declarat Bachir Hadj
activităţilor culturale balcanice şi sud-vietnameză opune o rezistenţă Aii, că pentru întărirea uniunii for
crearea unei asociaţii internaţionale crescîndă acestor acţiuni inumane, Atît înainte de războiul de elibe ţelor patriotice $i progresiste, pentru
de studii balcanice. rare, cit şi după obţinerea indepen
Comisia de program pentru activi mocraţil au refuzat să participe la denţei, a declarat Bachir Hadj Aii, independenţa ţării, pentru pace si
tatea culturală a discutat rezoluţiile un „dineu de lucru“ organizat de misiunea de legătură a înaltului co comuniştii algerieni, al căror număr
cu privire la convenţia pentru pro BONN 30 (Agerpres). — cancelar, pe motiv că a îost invitat socialism, poporul nigerian va con
tecţia bunurilor culturale in caz de „Evoluţia crizei de guvern din şt Strauss. După dineu a avut totuşi mandament al armatei populare viet a crescut în mod considerabil în în
conflict armat, convenţia universală Germania occidentală, relatează Fran Ioc o întrevedere între Adenauer şi tinua să ceară ridicarea acestei in
asupra dreptului de autor, convenţia ce Presse, a ajuns într-un impas. liber-demociaţi, dar ea nu a dus la nameze cere Comisiei internaţionale treaga ţară, nu s-au ridicat niciodată
internaţională pentru protecţia artiş Lupta personală dintre Adenauer şi nici un rezultat. împotriva Biroului Politic al F.E.N. şi terziceri.
tilor interpreţi sau executanţi de Strauss a dus la complicarea crizei. să ia măsuri pentru a determina Sta nici împotriva guvernului. Ataşat po
programe, precum şi o serie de mă Strauss refuze să răspundă Ia ulti „Dacă nu va fl găsită nici o solu tele Unite şi autorităţile diemiste să liticii sale de apărare a intereselor
suri pentru prezervarea şi restau matumul liber-democraţtlor în ciuda ţie de compromis din cauza încăpă- renunţe la ele.
rarea bunurilor culturale, interzice ţînării lui Strauss şi Adenauer, re
rea şi împiedicarea importului —• ex presiunilor cancelarului Adenauer latează France Presse, preşedintele =SB2S-
portului şi vînzării ilicite a bunuri care doreşte să-şi reconstituie guver R.F.G. Liibke, va fi pus într-o situa
lor culturale. nul de coaliţie. Dezamăgit de atitu ţie delicată la întoarcerea sa la 5 de Pe cine p ărtineşte jiesîsfîa italiană P r o t e s t u l P* C. F r a n c e z
dinea şefului guvernu'ui, încurajat de cembrie din vizita făcută în unele
inctdehsf semnificativ succesul electoral din Bavaria, ţări din Asia. Lui Adenauer nu i-a ROMA 30 (Agerpres). — Demonstranţii au vorbit despre PARIS 30. — Corespondentul Ager A.ceastă măsură fată de un parlid, a
Strauss ameninţă acum să-l compro mai rămas decît puţin timp să între condiţiile materiale dificile care i-au pres transmite: cărui politică naţională şi numeroa
îa procesul U. P. P. N. mită pe Adenauer in legătură cu prindă noi iniţiative". Agenţia vest- Şapte persoane care au participat îndemnat pe cei 70.000 de construc sele acţiuni in sprijinul unităţii au
„cazul Der Spiegel“. El Iasă să se la demonstraţia muncitorilor con tori să înceapă greva care a avut Intr-o declaraţie publicată la 30 Gontribuit considerabil la rezolvarea
BERLINUL OCCIDENTAL 30 (Ager înţeleagă că deţine documente din germană DPA recunoştea făţiş într-o structori din Roma, care a avut loc un caracter paşnic şi legal. noiembrie la Paris, conducerea Parti recentei crize a Frontului de Elibe
pres). — care ar rezulta că nu a făcut decît la sfîrşitul săptămînii trecute şi a dului Comunist Francez a protestat rare Naţională, se spune în decla
să asculte de instrucţiunile cance ştire în legătură cu situaţia politică fost împrăştiată de poliţişti, au com După depoziţiile martorilor acuză energic împotriva hotărîrii guvernu raţie, nu poate decît să aducă pre
Corespondentul din Bonn al agen larului în legătură cu acest caz". părut la 29 noiembrie în fata in rii, în special agenţi ai politiei şi lui algerian de a interzice Partidul judicii cauzei poporului algerian. Ea
ţiei Router, referindu-se Ia felul in din R.F.G. că „criza de la Bonn a stanţei fiind acuzaţi de „încălcare a după rechizitoriul procurorului, care Comunist din Algeria şi ziarul „El- nu face decit să-l slăbească în fala
care se desfăşoară procesul înscenat Pentru situaţia actuală este semni ordinei publice“. Din anchetă a re a cerut să fie condamnaţi toţi cei Houriya“, organul central al parti presiunilor şi manevrelor neocoloma-
Uniunii persoanelor persecutate de ficativ faptul că joi Seara liber-de- ajuns la punctul culminant". ieşit că „acuzaţii“ au fost molestaţi acuzaţi, s-a anunţai hotărîrea tribu dului. In declaraţia sa, P.C. Francez liştilor.
nazişti (U.P.P.N.) relatează că în şe de către poliţişti. Unul din areslati, nalului potrivit căreia cei şapte arata că „această hotărîre este cu
dinţa de vineri dimineaţa In sala tri Strauss nu va participa !a v iito ru l guvern după cum s-a constatat, nu a avut participanţi la demonstraţie au fost atît mai puţin justificată eu cîl co Prietenii poporului algerian, subli-
bunalului s-a petrecut următorul in nici o legătură cu participanţii Ia condamnaţi la închisoare pe terme muniştii algerieni au luat parte acti niază declaraţia tn încheiere, doresc
cident: în momentul în care judecă demonstraţie. ne între 2-8 luni şi la amenzi între
torii îşi ocupau locurile, o persoană 10.000—20.000 lire. vă la lupta pentru independentă“. arzător anttlarea acestei măsuri
care se afla fn sala de judecată s-a
ridlcaţ în picioare fluturînd un do BONN 30 (Agerpres). — Strauss, considerat ca principal vi UN INTERVIU Judecătorii nu i-au condamnat pe Ciocniri între studenţi şi poliţie Ia Tok!o
cument şi a strigat preşedintelui dr. Agenţiile de presă relatează că novat, nu va putea fl pus la punct organizatorii represaliilor poliţieneşti
Fritz Werner „Eşti un fost nazist, ministrul de război vest-german, AL LUI SUVANNA FUMH A împotriva demonstraţiei muncitorilor TOKIO 30 (Agerpres). — gakuren” au organizat Ia 30 no
un membru al trupelor de asalt S.S. Strauss, a declarat la 30 noiembrie viitorul guvern. iembrie o manifestaţie in faţa Mi
şi autorul unei teze de doctorat în că a hotărît să renunţe de a parti fn comunicatul publicat vineri sea MOSCOVA 30 (Agerpres). — dintre care mulţi sînt răniţi şi se 4.000 de studenţi din Tokio apar- nisterului Educaţiei Naţionale din
care ai sprijinii ideologia nazistă !“. cipa la viitorul guvern. TASS transmite : află şi în momentul de fată în spi ţinind organizaţiei studenţeşti „Zen-
Srauss a anunţat această hotărîre ra, fracţiunea creştin-socială se de tale.
Tribunalul a hotărît să suspende clară dispusă să participe fără „Guvernul laoţian va dezvol
şedinţele pînă la 5 decembrie. Ia Mlinchen. după o şedinţă de pa Strauss la un viitor guvern de coa ta pe toate căile legăturile eco - capitala Japoniei, protestind împo
tru ore şi jumătate cu liderii locali nomice au Uniunea Sovietică,
ai Uniunii creştin-sociale (fracţiunea liţie. cu toate ţările care manifestă Cînd explozia bombei nucleare triva unei legi prin care se încear
bavareză a partidului creşlin-demo- „Renunţarea" lui Strauss şi faptul înţelegere pentru aspiraţiile ţării că rcstrlngerea drepturilor univer
noastre", a declarat Suvanna
crat) al cărui preşedinte este. că fracţiunea bavareză s-a declarat Furnrna, primul ministru al hao sităţii. Ageujia France Presse rela
Deşi scandalul cu „Der Spiegel" a de acord să participe fără a mai în sului, într-un interviu acordat
cerca să-şi impună liderul compro lui A. Filippov, corespondent al atîrnă de un foc de re v o lv e r... tează că au avut Ioc ciocniri inire
fost „opera" comună a întregii echi mis în guvern, reprezintă o fnirin- „Pravdei“.
pe a lui Adenauer, acum s-a ajuns gere pentru politica dusă piua acum manifestanţi şi poliţie şi că pmşe-
la concluzia că fără renunţarea la de cancelarul Adenauer şi de oame Referindu-se Ia situaţia politi
că Internă din ţară, primul mi WASHINGTON 30 (Agerpres). ameninţat să tragă un foc de re dintele şi ciţiva dintre conducător ii
nii săi. nistru a declarat: organizaţiei studenţeşti au fost ares
I O informaţie publicată la 30 volver într-o bombă nucleară taţi. In urma arestărilor, informea
„In primul rînd luăm toate noiembrie de ziarul londonez pentru a-şi pune capăt zilelor“, ză France Presse, aproximativ 50.000
măsurile pentru a obţine o în do studenţi, membri ai organizaţiei
ţelegere deplină între toţi lao- „Daily Express“ a provocat o pu raportul citează şi alte exemple. „7onpakuren" au anunţat că intră
ţienii şi a traduce în viaţă în în gievă şi au organizat manifesta
mod eficient hotărîrile conferin ternică emoţie în Marea Brita- La baza Vandenberg, din Califor ţii în toate universităţile din Ja
ţei de la Geneva din 1962. Şi-au ponia.
început deja activitatea comisiile nie. După cum arată ziarul, re nia, „o rachetă balistică intercon
pentru unificarea forţelor ar 2 .0 0 0 de şoferi
mate într-o armată naţională şi giuni întinse din Anglia au fost tinentală a luat foc şi a explodat
pentru crearea unei administra ameninţate să fie distruse atunci datorită nervozităţii excesive a în grevă
ţii îaoţiene unice“.
cînd un sergent din armata ame unui soldat din forjele aeriene, la New York
Anchefarea acfivâîăfii
In Sudanul dc ricană, care lucra la baza aeria care era preocupat de divorţul NEW YORK 30 (Agerpres). —
azi. N altei 2.000 de şoferi, funcţionari ai mu-
nă de Ia Sculthorpe, situată la său“. nicipalităfii oraşului New York, au
Acc.sla este felul ROMA 30 (Agerpres). — declarat grevă în sprijnul cererilor
în care majoritatea Agenţia Reuter anunţă că Camera 90 de mile nord de Londra, a Un alt caz, citat în raport, de mărire a salariilor. Greviştii au
copiilor din pro Deputaţilor a adoptat în seara de vrut să se sinucidă. Potrivit zia menţionează că un membru al po instalat pichete în fata primăriei din
vincia Ecuatorială 29 noiembrie un decret care insti rului, incidentul s-a petrecut în liţiei militare americane, care New York. Unul din reprezentanţii
sînt nevoiţi să în tuie o comisie pentru anchelarea ac anul 1958, şi sergentul, cunoscut avea drept sarcină să asigure politiei, comisarul Murphy, a amenin
veţe carte. Ca re tivităţii asociaţiei secrete siciliene sub numele de Cunningham, a paza unei rachete, a mărturisit că ţat pe grevişti <:ă dacă nu se înapo
zultat al îndelun „Mafia“. fost oprit de sofia lui să-şi ducă „a intenţionat să tragă un foc de iază imediat la lucru, autorităţile vor
gatei dominaţii co Emilio Taviani, ministrul de interne la îndeplinire hotărîrea de a tra revolver în racheta pe care o invoca legea antimuncitorească C.on-
loniale, mulţi mem al Italiei, a declarat că Mafia îşi exer ge un foc de revolver într-o bom păzea, pur şi simplu pentru a ve donwadlin care interzice funcţiona
bri dc trib şi în cită dominaţia asupra tuturor as dea ce se întîmplă“. rilor publici din S.U.A, să declare
deosebi femei şi pectelor vieţii politice şi sociale din bă nucleară situată in depozitele
copii din Sud nu Sicilia. Ea şi-a extins activitatea şi acestei baze. Pentru a evita repetarea unor
ştiu să citească şi in străinătate, avînd ramificaţii la
nici să seric. De- New York şi în alte oraşe ameri Ziarul arată că dacă militarul asemenea incidente, ministerul de
abia acum s-a pus cane. american ar fi tras, „explozia ar război al S.U.A. a hotărît că de
problema analfabe fi distrus o regiune întinsă a Ma
tismului. rii Britanii“. acum înainte tofi militarii ame
In legătură cu aceasta, Penta ricani vor fi supuşi unor exame
gonul a dat publicităţii un raport ne medicale periodice pentru a
în care se face cunoscut intrarea determina dacă suferă de tulbu
în vigoare a unui nou regula
rări ale sistemului nervos.
ment „menit să evite ca „factori ...Dar cei a ameninţă gu folo
umani“ să se afle la originea unei sirea armamentului nuclear potri
veritabile catastrofe“. După ce re vit politicii „pe marginea pră-
cunoaşte că în anul 1958 un ser pastiei“ la ce „examen“ urmează
gent al aviaţiei americane „a să fie supuşi?
grevă.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie »*. 0. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale Wl.T.R. tu. 263.328 din 6 noiembrie 1040. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică Mai“ - Deva.
