Page 40 - 1962-12

Nr. 2479
INFORMAŢI! DE PARTID
©rgasneior nou alese
H U NED O ARA
In aceste zile, la Hunedoara,
Coiiiitetul orăşenesc de par­
tid a organizat instruirea or­
ganelor nou alese ale orga­
nizaţiilor de bază P.M.R. In
faţa secretarilor şi a birouri­
lor organizaţiilor de bază se ţin
diferite lecţii. Pentru birourile
organizaţiilor de bază din între­
prinderile siderurgice se ţin lec­
ţii pe teme c a : „Sarcinile ce
revin organizaţiilor de bază în
vederea sporirii neîncetate a
producţiei de metal“, „Respec­
tarea termenilor de reparaţii şi
buna întreţinere a agregatelor
— principala preocupare a or­
ganizaţiilor de partid“ etc. Pen­
tru birourile organizaţiilor de
bază din construcţii s-a prevă­
zut a se ţine lecţii cu privire la
sarcinile ce revin comuniştilor
în realizarea ritmică a planului
de construcţii, reducerea preţu­
lui de cost a lucrărilor şi îmbu­
nătăţirea neîncetată a calităţii.
Urmează să se predea lecţii
diferenţiate pentru birourile nou
alese din cadrul exploatărilor
miniere, din şcoli, din comerţ
etc.
D EVA
In cadrul programului de in­
struire a organelor nou alese
tov. Ladislau Fedoranici, prim-
secretar al Comitetului orăşenesc
de partid Deva a expus de cu-
rînd în faţa secretarilor orga­
nizaţiilor de bază de pe raza
oraşului lecţia : „Centralismul
democratic în structura şi acti­
vitatea partidului“.
Pe lîngă lecţiile prevăzute a
fi expuse în faţa organelor nou
alese, în programul de instruire
a secretarilor organizaţiilor de
partid de Ia sate sînt prevăzute
vizionări de filme, vizite la mu­
zeul regional şi la G.A.C. „Dru­
mul socialismului“ din locali­
tate.
PRAŞTIE
Timp de 8 zile la Orăştie a
avut Ioc instruirea secretarilor
Pentru a veni în sprijinul
celor care studiază în cercu­
rile de învăţămînt agricol, la
biblioteca căminului cultural
din Cristur a fost amenajat de
curînd un stand cu cărţi şi
broşuri de specialitate.
IN FOTOGRAFIE: un grup
de colectivişti vizitînd standul
de unde îşi aleg cărţile sau
broşurile preferate.
Concurs
„Cine ştie, cîşiigă"
Cu ocazia sărbătorii majoratu­
lui, la Şcoala pedagogică din
Deva a fost organizat un concurs
„Cine ştie, cîştigă“ pe tema
„Drepturile şi îndatoririle cetă­
ţenilor din R.P.R.“. Au partici­
pat elevi din anul IV, V şi VI
care împlinesc în acest an virsta
de 18 ani. Primul loc a revenit
concurenţilor din anul Vi Bocan-
cios Felicia şi Manolescu Viorel.
Cîştigătorii concursului au fost
premiaţi de către conducerea
şcolii şi organizaţia U.T.M.
M. SIMEDREA
P. BORA
elevi oraş abia a mai rămas clădire
Cursuri populare
de limba rusă
In oraşul regional Petroşani
funcţionează 10 cursuri populare
de limba rusă în care sînt în­
scrişi 178 de cursanţi. Aceste
cursuri sînt organizate în în­
treprinderile şi instituţiile din
Valea Jiului. Printre cele mai
bune se numără cursurile de la
I.I.L. „6 August“ şi O.C.L. Ali­
mentara, conduse de prof. Ma-
ria laţenco şi Ana Lupşa.
R. BALŞAN
corespondent
organizaţiilor de bază şi comi­
tetelor de partid din cadrul o-
raşuiui. Cu prilejul instruirii a- parte din el provine din nerespectarea procesului tehnologic de formare.
cestora s-au ţinut expuneri şi
seminarii pe teme ca : „Proble­
me fundamentale ale politicii
partidului nostru în domeniul
dezvoltării industriale a ţării în
lumina sarcinilor trasate de cel
de al Hl-lea Congres al P.M.R.“,
„Creşterea rolului de conducător
al partidului în perioada desă-
vîrşirii construcţiei socialiste“,
„Sistemul mondial socialist —
factor liotărîtor al dezvoltării
sociale contemporane“, „Despre
centralismul democratic“ etc.
Lecţiile au fost predate de că­
tre membri ai biroului şi Comi­
tetului raional al P.M.R. Orăştie.
tncepînd din ziua de 11 de­
cembrie se desfăşoară instruirea
secretarilor organizaţiilor de
bază de la sate şi a secretari­
lor comitetelor comunale de
partid. Instruirea lor se va face
timp de 6 zile.
Comitetul raional al P.M.R.
Orăştie a elaborat un plan în
care se prevăd măsuri concrete
în vederea instruirii imembrilor
birourilor organizaţiilor de bază
P.M.R. şi ai coiinitetelor de
partid din întreprinderi şi in­
stituţii cît şi ai comitetelor co­
munale de partid.
CUGIR
Peste 50 de secretari ai orga­
nizaţiilor de bază P.M.R. din
oraşul Cugir au luat parte zilele
trecute la instruirea ce a avut
loc în cadrul comitetului oră­
şenesc de partid.
Tov. Nicolae Roşu, secretar al
comitetului orăşenesc de partid
a expus lecţia: „întărirea conti­
nuă a disciplinei de partid, a
unităţii şi coeziunii în rîndurile
partidului“. După predare, timp
de două ore, participanţii la in­
struire au studiat materialul bi­
bliografic indicat pentru această
lecţie.
l"Auzisem şi citisem mult des­
pre Polonia. Totuşi eram ne­
răbdător să văd cum arată o-
raşele poloneze reconstruite
deseori din temelii după distru­
gerile provocate de ocupanţii
hitlerişti în timpul celui de-al
doilea război mondial.
Interesul cel mai viu mi-a
suscitat Varşovia. Ştiam des­
pre grelele încercări prin care
a trecut oraşul, citisem des­
pre insurecţia din 1944 şi dis­
trugerea sistematică a oraşului
de către ocupanţi.
Plimbîndu-mă pe străzile o-
raşului căutam să înţeleg ma­
rile schimbări care s-au pro­
dus aici. ştiam că în momen­
tul alungării hitleriştilor, Var­
şovia nu mai era decît un e-
norm morman de 20 milioane
metri cubi de dărîmături, a-
dică, raportat la populaţia an­
tebelică a capitalei poloneze,
ocupanţii şi războiul au lăsat
moştenire fiecărui varşovian
douăzeci de metri cubi de mo­
loz. Aproape nimic altceva,
căci dacă nu luăm în conside­
rare cartierul Fraga — pe ver­
santul drept al Vistulei elibe­
rat de Armatele Sovietice — în
care să merite această denu­
mire.
Ghidul care m-a însoţit mi-a
povestit fragmente din lupta
de reconstrucţie a oraşului: ¦
— După război s-a începui
o luptă eroică. La început, îm ­
potriva neîncrederii unora care
credeau că Varşovia va rămîne
un monument unic şi mon­
struos al crimelor fascismului
şi războiului. Dar poporul po­
lonez n-a renunţat nici în cele
mai grele momente la ideea că
Varşovia va renaşte. In zilele
cele mai groaznice, atunci cînd
DRUMUL SOCIALISMULUI
Echipa de turnători condusă de Dumitru tiratu, de la turnătoria de
lingotiere din Călan, discută aprins. Procentul de rebut e încă m are;
Ce trebuie iăcut ? Fiecare om din echipă are ceva de propus...
I_N E D I T U R A T E H N I C A_
au a p ă r u t :
Construcţii metalice speciale, ed. a ll-a
Prof. ing. DAN D. MATEESCU
Lucrarea expune teoretic şi metodele de dimensionare a lor,
practic alcătuirea şi proiectarea insistând mai mult asupra meto­
unor construcţii metalice spe­ dei de calcul la stările limită.
ciale (stîlpi, piloni, turnuri, Numeroase exemple de calcul lă­
turle, rezervoare, gazometre, con­
muresc metodele de calcul şi di­
ducte şi buncăre metalice). mensionare.
Noua ediţie revizuită şi com­ Lucrarea este utilă inginerilor
pletată cuprinde date constructi­
ve pentru alcătuirea construcţii­ constructori din proiectare şi
lor metalice speciale, încărcările
acestor construcţii, precum şi din execuţie, fiind de folos şi
studenţilor din institutele de
construcţii.
îndrumătorul laborantului chimist
E. PINCOVSCHI — E. TONCA
Cartea cuprinde o expunere în cadrul laboratoarelor ou spe­
cific chimic. Se prezintă elemen­
sistematică, la nivelul mediu, a te de calcul general şi metode
metodelor şi operaţiilor folosite de analiză Cantitativă, chimică şi
fizico-ehimică. De asemenea, se
descriu operaţiile practice de
laborator ou substanţe solide,
lichide şi gaze, dîndu-se acolo
unde este căzni, şi exemple nu­
merice.
Cartea se adresează laboranţi­
lor şi tehnicienilor chimişti, pu­
tând fi folosită, pentru iniţiere,
şi de studenţii facultăţilor de
chimie şi de chimie industrială.
Controlul automat
al dimensiunilor pieselor
L. M. MAIZEL
In carte sînt tratate principii­
le de funcţionare, schemele şi
construcţia celor mai răspîndite
sisteme de control automat, ac­
tiv şi pasiv al dimensiunilor pie­
selor. Este dată descrierea celor
mai importante tipuri de traduc-
toare, a schemelor de conectare
a acestora şi a instalaţiilor şi
aparatelor folosite în industrie.
Cartea este destinată persona­
lului tehnico-ingineresc, care se
ocupă cu problemele automati­
zării proceselor de producţie.
VA 1-) 0 Y
hitleriştii dinamitau stradă cu toriocHiate din trecut, urmele
stradă, cartier după cartier, războiului pot fi încă descope­
cînd la fiecare pas polonezi rite, dar ele dispar rapid în
mureau in faţa plutoanelor de ritmul trepidant al reconstruc­
execuţie, arhitecţii şi artiştii ţiei. Aproape n-am regăsit ni­
polonezi, tineri şi bătrîni, cu mic din vechea Varşovie cu­
riscul vieţii lor, desenau şi noscută din descrierile şi lite.
schiţau străzile şi monumente­ ratura dintre cele două răz­
le capitalei. Astfel, alături de boaie mondiale.
multe alte documente s-a păs­
trat imaginea acestui oraş aşa Varşovia are o biografie pu­
cum a fost ea in trecut, aşa ţin obişnuită, ca puţine oraşe
cum unele cartiere urmau să din lume. Deşi existenţa ei e
fie reconstruite. semnalată de şapte secole, clă­
dirile ei n-au împlinit încă
La Varşovia mai există mo­
loz şi dărîmături. Nu trebuie
să ai ochi foarte atenţi ca să M O T E DE D R U M
vezi că şi după 18 ani, în ciu­
da uriaşei munci depuse, ur­ virsta majoratului. E un oraş
mele războiului sînt încă pre­ a cărui primă naştere a fost
zente. Am văzut şi grămezi de consemnată intîia oară în se­
moloz şi fragmente de ruine colul al XllI-lea, iar cea de-a
lăsate intenţionat ca să con­ doua în 1945, prin hotărîrea
stituie un martor al trecutului
pentru prezent şi viitor. Aşa guvernului polonez. Ziua care
e fragmentul de zid de la mo­ a urmat acestei hotărîri a fost
numentul soldatului necunoscut marcată de un torent de dona­
sau zidul din spatele monu­ ţii din partea populaţiei pen­
mentului, ridicat in amintirea tru reconstruirea oraşului.
celor care au pierit sub zidu­
rile ghettoului din Varşovia. Văzînd multiplele faţete ale
Dar am văzut şi mormane de oraşului mă întrebam care a
m.oloz care n-au putut fi încă fost forţa care a permis rea­
îndepărtate in r e s t: faţă de
600.000 de camere de locuit din lizarea unei munci atît de gi­
perioada antebelică, oraşul are gantice. Convorbirile avute cu
azi 700.000. Au fost refăcute muncitorii şi inginerii unor u-
cele mai importante palate şi
aşezăminte culturale legate de zine şi alţi varşovieni mi-au
istoria Poloniei, fabricile au confirmat fără nici o îndoială
fost mărite şi modernizate, au că această forţă a fost speran­
fost înălţate monumente arhi­ ţa pe care le-a insuflat-o so­
tectonice ca, de pildă, Palatul
culturii de 24 etaje, dar al cialismul, încrederea într-o
U.R.S.S., bulevarde largi în lo. viaţă nouă, liberă şi îndestu­
cui străduţelor înguste şi în- lată. Pe tot parcursul călăto­
riei in Polonia m-am convins
că această încredere a dat po­
r a i d : 1 La o ra m esei,
p r in cantinele din Hunedoara
Mulţi dintre oamenii muncii din Hunedoara servesc masa la
diferite cantine. Pentru a constata felul în care sînt serviţi, ca­
litatea şi varietatea meniurilor, redacţia ziarului nostru a orga­
nizat un raid prin cantinele din acest oraş. Iată clteva din con­
statările făcute.
Respect faţă de abonaţi
In oraşul muncitoresc la parterul
unui bloc se găseşte cantina nr. 1
a I.C.S.H.-ului. Interiorul frumos ame­ cazurilor compot de cireşe. Am dori
najat, feţele de mese apretate, tacî-
murile şi vesela curată, dau un as­
pect plăcut localului.
Studiind lista meniurilor din ultima că personalul care lucrează aici nu
săptămînă se constată că mîncarea
preparată de la o zi la alta diferă.
Masa gătită aici (masa de prînz
şi de seară), este gustoasă şi
conţine necesarul de calorii. Gei
peste 250 abonaţi ai cantinei
sînt mulţumiţi de modul cum se
pregăteşte masa, de varietatea me­
niurilor şi de felul cum personalul
de serviciu se preocupă de deservi­
rea lor.
De asemenea şi abonaţii care ser­
vesc masa la cantina nr. 6 bluming
a C.S.H.-ului (responsabil Avram Pu-
luleţ) apreciază pozitiv strădania co­
lectivului cantinei de a pregăti o
mîncare gustoasă.
Meniuri înîocmlfe
superficial
Spre deosebire de cantinele amin­
tite se mai găsesc unele unde mîn­
carea nu este întotdeauna pe placul
abonaţilor. La eantina nr. 3 a C.S.H.
din tabăra tineretului al cărei res­
ponsabil este tov. Aurel Mureşan
am ajuns chiar in timpul cînd primii
abonaţi serveau masa. Pentru a ne
da seama cum este apreciată cali­
tatea meniurilor, am solicitat păre­
r i tovarăşului Gavril Szabo, mun­
citor la secţia aer-gaz din combi­
nat. El ne-a spus:
„Mănînc de mult timp Ia această
cantină. In urmă cu cîteva luni s-a
luat o măsură care ne nemulţumeş­
te. Nu se mai serveşte dejunul, iar
porului polonez forţa necesa­
ră să deblocheze ’cilornetri pă­
traţi de moloz şi să refacă în­
treaga ţară. Căci socialismul a
constituit pentru Polonia so­
luţia problemelor sale vitale,
construirea unei noi societăţi
care să ducă la punerea în va­
loare a uriaşelor sale posibili­
tăţi.
Azi Varşovia are o populaţie
de 1.208.000 locuitori. In par­
tea de nord a oraşului s-a re­
construit vechiul cartier numit
'„Staro '¦Miasto“ — Oraşul
Vechi — fost în secolele trecu­
te centrul burgheziei în ascen­
siune. întregul cartier a fost
refăcut pe baza vechilor schi­
ţe. Faţadele sînt ca acum cîte­
va secole — stil baroc din sec.
XVI-XVII — dar interioarele
corespund cerinţelor moderne
de locuit.
Mai mult decît Staro Miasto,
mi-a plăcut viaţa palpitantă de
pe marile artere moderne ale
Oraşului Nou. El se desfăşoară
pe două axe principale: una
care o traversează de la nord
spre sud, avînd ca osie prin­
cipală bulevardul Marszallcow-
slci. Strada largă, modernă, a
devenit centrul vital al oraşu­
lui cu numeroasele sale maga­
zine şi instituţii. In partea de
sud a oraşului se află unul
dintre cele mai frumoase
parcuri, unde între alte monu­
D IN SCRISORILE
SO SIT E LA RED AC ŢIE
Mal mulţi corespondenţi ne-au
trimis în ultimele zile scri­
sori despre tovarăşii lor de mun­
că, despre colectivele fruntaşe şi
realizările acestora în întrece­
rea socialistă.
• Ionel Predan, strungar la
grupul de laminoare Peştiş al
C.S.H., ne scrie că .muncitorii de
Ia strungărie întreeîndu-se în­
tre ei pentru a realiza cilindri
de cea mai bună calitate şi în
timpul cel mai scurt au reuşit
să depăşească planul secţiei pe
luna trecută cu 40 la sută. Prin­
tre cei care se evidenţiază se
numără strungarii Gh. Caba, A.
Iştoc, Z. Ratz şi alţii.
® Inovatorii de la uzinele de
reparat utilaj minier din Pe­
troşani — ne informează tov.
Rusalin Bălşan — au realizat 66
de inovaţii. Cele 29 de inovaţii
aplicate pînă acum aduc uzinei
o economie post calculată de
146.705 lei. Inovatorii, printre
care se numără I. Vişnovschi,
L. Kristaly şi Gh. Maghiarii, au
de calitatea mincării nu sîntem mul­
ţumiţi. De multe ori ciorbele sînt
lipsite de gust. Din cind în cînd ni
se serveşte felul trei, în majoritatea
să ni se servească şi altceva ea de­
sert“. Ceilalţi tovarăşi care erau la
aceeaşi masă au împărtăşit părerea
tov. Szabo. In plus au sesizat faptul
respectă întotdeauna regulile de
igienă.
La cantina nr. 2 a C.S.H.-ului din
O.M. (responsabil Irina Grisner), unde 3 C.S.H., cantina I.C.S.H. din O.T.
servesc masa de prînz aproximativ
500 de abonaţi, sînt de asemenea re­
clamaţii în legătură cu calitatea mîn-
cării preparate. In condica de suges­
tii abonaţii au făcut multe sesizări
în legătură cu calitatea mesei,
dar măsurile întîrzie nejustificat.
Despre calitatea meniurilor, tov. Ioan mas doar.,, sugestie.
Pătraşcu operator chimist la secţia
chimică a C.S.H. ne spunea : ,,In com­ De ce nu se mai serveşte
paraţie cu costul mesei, calitatea me­
niurilor nu satisface. Cred că aici
există o lipsă de gospodărire, nu se
face un studiu sistematic de întoc­
mire a meniurilor“.
Condiţii pentru îmbunătăţirea ca­
lităţii meniurilor la cantinele C.S.H. junul. Mulţi din abonaţii acestor can­
sîn t: Aceasta cu alît mai mult, cu
cit pentru iarnă s-au asigurat canti­
tăţi suficiente de legume, zarzava­
\ Din constatările făcute reiese că la unele cantine se mai
' manifestă o serie de lipsuri. Pentru satisfacerea cerinţelor celor!
(ce servesc masa la aceste cantine conducerile administrative'
( ale I.C.S.H. şi C.S.H. vor trebui să controleze mai temeinic fc-
?lul în care se întocmesc meniurile, să dea dovadă de mai multă!
.»exigenţă faţă de calitatea mincării, să ia măsuri ca în limitai
l preţurilor fixate să fie asigurate mîncăruri variate şi consis-
Jl tente. Mai multă atenţie trebuie acordată bunei deserviri şi cu-'
) răţeniei din localul cantinei. Cantinele au datoria să satisfacă i
;în cele mai bune condiţiuni ce rinţele abonaţilor.
IA
mente am văzut o emoţionan­
tă statuie : Chopin intr-un mo­
ment de inspiraţie — o remar­
cabilă creaţie a sculptorului
Szimanowski, considerat pe
drept cuvînt unul din fonda­
torii sculpturii moderne polo­
neze.
Cealaltă mare arteră varşo-
viană care m-a atras in mod
deosebit este Aleea Jeruzalim-
skaia, care traversează oraşul
în direcţia esi-vest. La întil-
nirea ei cu Marszallcowsica se
află Palatul Culturii, unde este
sediul Academiei poloneze de
ştiinţă şi al altor instituţii
ştiinţifice şi culturale. In ju ­
rul Palatului se ridică în pre­
zent un întreg cartier ' de
blocuri noi de locuinţe. Jeru-
zalimskaia truversînd Vistula
duce in cartierul Fraga, car­
tier muncitoresc cu o veche
tradiţie revoluţionară. Tran­
sformările arhitectonice au
fost şi aici radicale. Aproape
n-am mai văzut nimic din ve­
chile cartiere din trecut. Bu­
levardele largi sînt mărginite
de blocuri moderne de şase-
şapte etaje. In acest cartier s-a
construit şi cel mai mare sta­
dion sportiv al oraşului, uncie
am asistat la marea sărbătoare
a recoltei.
Schimbarea radicală care s-a
produs în fizionomia Varşoviei
nu se referă numai la aspec­
tul ei arhitectonic. Capitala
Poloniei a devenit şi un cen­
tru industrial- de prim ordin.
Dacă la Varşovia e concentrată
ceva mai mult de 3 la sută din
populaţia Poloniei, oraşul dă
7 la sută din producţia totală
PAG. 9
fost recompensaţi cu suma dd
13.029 Iei.
• Brigada de tâmplari de la
secţia tîmplărie a I.I.L. „6 Au­
gust“ din Petroşani, condusă de-
comunistul Petru Popa, ne scrie
tov. Ioan Chiraş, execută lucrări
numai de hună calitate, reali­
zează însemnate economii de
materiale şi îşi depăşeşte sar­
cinile de plan în medie cu 20 la
sută. Această brigadă este frun­
taş»ă în întrecerea socialistă.
° Mariana Puşkareu, de la ex­
ploatarea iminieră Petrila, ne
scrie că sectorul IV îşi îndepli­
neşte în ultimul timp lună de
lună sarcinile de plan. Aici a în­
ceput să se aplice armarea mixtă
şi iniţiativa de a se extrage
două cîmpuri pe schimb în aba­
tajele cameră. Drept urmare co­
lectivul acestui sector a extras
în luna trecută 2.103 tone de
cărbune peste plan. S-au evi­
denţiat brigăzile de mineri con­
duse de Barta Francisc, Ioan
Tănase şi Ioniţă Aurelian.
turi şi conserve, iar în plus există o
gospodărie anexă de creştere a por­
cilor şi a păsărilor. Există un slab
control şi lipsă de exigenţă din
partea conducerii administrative şi a
comitetului sindical.
Mat mulf spirii
gospodăresc
La unele cantine lipsese de pe
mese cuţite, şerveţele etc. întrebat
de ce lipsesc cuţitele, responsabilul
cantinei nr. 1 a C.S.H. a răspuns că
personalul de serviciu nu le pune la
mese, fiindcă nu sînt necesare. Ade­
vărul este că numărul acestora este
cu totul insuficient. Aceleaşi aspecte
le întîlneşti şl la cantina LC.S.H. nr.
7 (responsabil C. Turcu), cantina nr.
(responsabil A. Grosu).
In localul cantinei I,C.S.H. nr. 7
este montată O chiuvetă. De nenu­
mărate ori abonaţii au dat sugestia
ca aici să se pună un prosop şi să­
pun pentru a se spăla pe mîini îna­
inte de a servi masa, Sugestia a ră­
dejunul ?
Cu citva timp în urmă conducerea
administrativă a C.S.H.-ului a hotă-
rît ca în cantinele pe care le admi­
nistrează să nu se mai servească de­
tine îşi manifestă nemulţumirea faţă
de măsura luată de conducerea
C.S.H.
A. OARGA
•R & W v - A
a industriei poloneze. Aici se
află unele dintre cele mai im ­
portante uzine ale industriei
grele. Toate sînt creaţii ale re­
gimului de democraţie popu­
lară : şi uzina metalurgică
„Warszawa11, şi cea de auto­
turisme, de televizoare, de an­
tibiotice etc. Azi industria var-
şoviană produce de şase ori
mai mult decît în ultimul an
antebelic, 1938.
Reconstrucţia Varşoviei nu
este încă terminată. Conform
prevederilor, oraşul nu va
creşte prea mult, el nu se va
transforma intr-o mare aglo­
meraţie de multe milioane de
locuitori. Varşovia este însă un
oraş in plină’transformare care
pe cele 4.000 de şantiere creea­
ză locuitorilor săi condiţii de
muncă şi trai corespunzătoare
epocii socialismului. Datorită
eforturilor depuse de construc­
torii săi, în fiecare zece minu­
te aici se construieşte un a-
partament, se asfaltează 3 m.p.
de stradă nouă, iar mijloacele
de comunicaţie în comun tran­
sportă 16.000 de persoane.
Oamenii Varşoviei care au ri­
dicat totul din cenuşă şi ani­
mă azi străzile sînt plini de
încredere în viitor. Printre nu­
meroasele cunoştinţe legate,
n-am întîlnit nici una care să
nu iubească acest oraş şi care
să nu dorească permanenta lui
înfrumuseţare şi îmbogăţire,
Varşovienii plini de iniţiativă,
de fantezie, vioi, mi-au dat în­
crederea că perspectivele fixa­
te pentru dezvoltarea oraşului
vor fi cu siguranţă o realitate
a viitorului apropiat.
Varşovia este un oraş in
plină efervescenţă. El se în­
frumuseţează fără încetare.
MATEI GALL