Page 42 - 1962-12

Hunedoara-Devff

PROLETARI DIN TOATE TA M IZ, UNITI-VA ! Consiliul de Sfaf a! Republicii Populare Romîne Printre micii
muzicieni
H mulsocialist .. . D E C R E T
C lopoţelul a sunat sfîrşitul Í
penfru convocarea tillim ci o te de curs. G ălăgioşi,
Marii Adunări Nafionale cum sînt din fire, copiii se în­ P
dreaptă spre casă. S -a încheiat $
In tetmeiul articolului 37 pct. 1 din Constituţie, Consiliul de oare ziua de m uncă p entru şco­ f
Stat al Republicii Populare Romîne d e c r e t e a z ă : lari ? N u ! D upă-m asa ii aş­ P
teaptă o activitate to t a tît de P
Se convoacă Marea Adunare Naţională In a patra sesiune »
ordinară a celei de-a patra legislaturi, în ziua de 27 'decem­ intensă — pregătirea lecţiilor P
brie 1962, orele; 10 dimineaţa, la sediul Marii Adunări Naţionale.
Anul X IV . Nr. 2480 S!m bătă 15 decembrie 1962 4 pagini 20 bani p en tru a doua zi. U nii, după
Preşedintele Consiliului de Stat, term inarea lecţiilor se joacă, al­
GHEQRGHE GHEORGHIU-DEJ ţii îşi a ju tă părinţii în gospo­
dărie, unii m erg la cinem ato­

graf, teatru, la Casa p ionieru­
lui, bibliotecă sau îşi vizitea ză

prietenii, însfîrşit a lţii sînt ne­
lip siţi d in sălile d e sport.

— U nde m ergi, întreb pe un

băiat de o şchioapă, cu o vioară
de trei sferturi în m înă ?

— L a şcoala de m uzică, îm i

răspunse grăbit.

In spatele lui, la cîtiva paşi
M o n ica şi A n a se grăbesc şi ele.

— « — m i iii w irim n i i — « m m w — mmmmm

Inslanfanee

€ u planul «anual SiadleplIiBit O ţel peste plan — T o t la şcoala de m uzică ?

/—>i—1/—; » r~*t—'/—* Acum, în preajma sărbătoririi — T o t!
zilei de 30 Decembrie, cea de-a »ii
.1 15-a aniversare a proclamării
I i ’ olectivul de muncă al autobazei I.R.T.A. Petroşani a foire-] Să facem o v izită la şcoala
de m uzică.
, gistrat în ziua de 11 decembrie un succes deosebit: înde-]

I plinirea planului anual de producţie. Acest lucru a fost po-] Republicii Populare Romîne, în­ în că d e p e c o n d o r se aud în

l sibil ca urmare a depăşirii planului, în 11 luni, cu peste 23.000; trecerea oţelarilor de la C. S. Hu­ fiecare clasă sun ete d e in stru ­

l tone kilometri convenţionali, aproape 44.000 tone kilometrice] nedoara a devenit mai însufleţită. m ente m uzicale. D intr-o parte
Rezultatele sînt şi ele din ce In străbate su n etu l viorilor, d in alta,
I şi aproape 32.000 tone transportate. •) ce mai bune. La O.S.M. nr. 1 cel al violoncelelor, m ai depar­
spre exemplu, în 13 zile ale aces­ te se aude pianul.
l Succesul se datoreste folosirii mai Judicioase a capa-] tei luni, s-au elaborat peste plan
421 tone oţel. La oţelăria elec­ ...D ar aici ? A ic i se aud in ­
cătaţii de transport a autovehiculelor, prin mai buna or- 1 trică plusul Înregistrat este de strum entele d e s u fla t: trom pe­
264 tone. ta, contul, trom bonul şi clarine­
j gamzare a lucrului şi întreţinerea de bună calitate a fie-j tul. P este tot, elevii c in tă : la
vioară, la violoncel, la pian,
L cărei maşini. trom bon, corn sau clarinet.

}f- p 1electivul de muncă al oficiu*lui raional D.A.C. din Haţeg şi-a]’

[ ^ d e p ă şit pînă la 10 decembrie a.c. planul anual valoric cu]

J 2,6 la sută. La capitolul „alte sectoare“ planul a fost îndepli-] Pe lîngă entuziasmul oameni­ In tră m în p rim a c la să : clasa
lor, la obţinerea acestor reali­ d e pian. A ic i exersează acum
( nit în 11 luni şi 10 zile, sută la sută. 1 zări au contribuit şi măsurile N iculescu T ania, prietena lu i
T. PETRU 1 tehnico-organizatorice aplicate P opa Felicia.
Echipa condusă de Traían Bîrlea, de la cuptorul nr. 4 a.l O.S.M. nr. 1 de Ia C.S. Hune­
corespondent ] — Ce pregătiţi ?
doara, a dat peste plan în luna noiembrie a acestui an circa 400 tone oţel. — C eva din A lm a Cornca.
1 F oto: V. ONOIU
C ele două prietene, cîntă do
Coiecuvui intreprinuern ne înuusm e lucaia „v îjubusi, *d*«in*» j în timpul anului. C om andă urgentă n ain te de term en obicei îm preună. L a spectacole­
Petroşani a raportat îndeplinirea planului anual cu 20 de | le p e care le prezintă şcoala in
f zile înainte de termen. Un aport deosebit Ia obţinerea acestui j La laminorul Muncitorii atelierelor centrale d ife rite ocazii, ele fo rm ea ză un
[ succes şi-au adus secţiile plăpumărie, carieră-concasor, fabrica J din Gurabarza desfăşoară o în­ d u iet arm onios.
de 800 mm. trecere susţinută pentru îmbună­
| de mezeluri şi altele. ] Pentru repararea bolţii unui cuptor facă din nou o serie de calcule, să tăţirea calităţii reparaţiilor la Locul T aniei l-a luat acum
de la oţelăria nr. 1 a Combinatului execute cîteva probe de ciocan. utilajul minier şi scurtarea tim­ C ostea A ngcla.
f De remarcat că pînă în prezent cinci întreprinderi de in-j La laminorul de 800 mm. al C.S. siderurgic Hunedoara erau necesare pului de execuţie a acestora.
ţ dustrie locală din regiunea noastră şi-au îndeplinit planul pro-j Hunedoara lucrează un colectiv 900 de nituri speciale. Ele servesc — Se pierde prea mult timp pen­ Colectivul sectorului de întreţi­ — T o t A lm a C ornea?
entuziast. In anul acesta el a a- la susţinerea cărămizilor reiractare. tru extragerea piesei forjate din ma­ nere a efectuat repararea şi con­ — N u ! C iprian Porum bcscu
[ ducţiei globale pe anul 1962. ] triţe — şi-a împărtăşit el constatările trolul planificat al utilajelor pe — „H o r a B r a ş o v u lu i“. I n c u -
luna trecută cu 9 zile mai re­
U iJU t-JiJ pede, depăşindu-şi cu mult an­ rtnd vom prezenta un program
gajamentul luat. închinat com pozitorului.
A ngajam entul a fo st d e p ă ş it dus o serie de îmbunătăţiri teh­ Comanda a fost dată secţiei forjă. celorlalţi doi tovarăşi. Acest lucru
nice agregatelor, care au făcut Normatorii au întocmit' devizele. se întîmplă pentru că r.oi de obicei Lăcătuşii D. Filipaş, I. Matieş, ...In tră m în a ltă c la s ă ; clasa
'Acţiunea de colec­ predea in acest an, Doi, din sectorul ca productivitatea lor să creas­ încălzim întreagă piesa şi nu numai forjorii T. Golcea, M. Pavel şi de vioară A lă tu ri de profesor
tare şi predare a tinerii au predat flotaţii, Liviu Galea că. Drept urmare, efortul Iamb — Vor ii forjate în patru zile — porţiunea care urmează a fi rofu- sudorii S. Voisan si T. Mihet, au se găsesc două fe tiţe : G yorfi
fierului vechi a con­ pînă in prezent 161 şi Cornel David, din natorilor de aici pentru a ob­ au anunţat ei în urma calculelor. confecţionat 65 macara fixe cu M onica şi D avid A na.
stituit o preocupare sectorul antezdrobi- ţine rezultate cît mai bune în în­ laiă. o zi mai devreme faţă de anga­
de seamă pentru or­ tone, tor. trecerea socialistă ce o desfă­ Cuptorul respectiv urma aşadar —Am Înţeles — a spus Turcitu. jament. Cu trei zile mai repede — N o i sîntem la început, la
ganizaţiile U.T.M. In acţiunea de co­ şoară în cinstea zilei de 30 De- au terminat de confecţionat 13
din cadrul Uzinei de Tinerii din uzină cembrie este încununat de suc­ să staţioneze 66 de ore. Forjorii au După scoaterea materialului din cup­ usi metalice pentru mină şi mun­ prim ele noţiuni.
preparare a mine­ lectare a fierului s-au angajat să mai ces. In perioada 1-13 decembrie înţeles importanţa şi urgenta aces­ tor va trebui răcită acea parte care citorii P. Bolcu, N. Ruda, şi Gh.
vechi o importantă predea pînă la sfir- spre exemplu, au produs peste tei comenzi. Ei ştiu cît oţel s-ar cîş- va constitui tija nitului şi care nu Jurca. ...In celelalte clase sîn t a lţi
reurilor din Gura- contribuţie au adus-o şitul anului 40 tone plan mai mult de 480 tone la­ se forjează. In felul acesta vom ob­ elevi şi a lţi profesori. In total
barza. Ca urmare, tinerii loanBera,So- fier vechi. minate. tiga dacă cuptorul ar funcţiona in ţine o refulare exactă a capului de Pentru executare la un nivel
faţă de cele 40 tone aceste zile. nit şi o uşoară extragere a piesei calitativ superior şi înainte de 205 elevi — fii d e m uncitori,
f>,ir vechi, pe care lomon Ştefan, Pavel MT.HAI SUSAN
1 maistru preparator Tinerii Go’.dan ioan, Turcitu Ioan din matriţă. termen a reparaţiilor şi a noilor colectivişti, intelectuali. T o ţi ele­
s-au angajat să-l Jujiţa, din sectorul şi Ştefan Nicolae, şefi de echipe, s-au De aceeaşi părere era şl Ştefan. utilaje miniere muncitorii mai v ii învaţă în tim p u l lor liber
steampurt, Gheor- angajat s-o execute ei. d iferite in strum ente m uzicale.
Alături de flecare ciocan au fost sus amintiţi precum şi alţii ca
ghe Cazan şi Toma — O vom termina în două zile. improvizate bazine cu apă pentru ...O are cîţi copii d in D eva p u ­
Goldan nu era totuşi mulţumit. E răcirea parţială a materialului scos ei s au situat în fruntea întrecerii teau să înveţe m uzica în 193S ?
prea mult şi două zile. A început să
socialiste pe luna noiembrie. ••4
din cuptor. Mu.ra a început din
PETRU TOD C lopoţelul a sunat. P entru u-
\N EDITURA POLITICA p!in. Forja răsuna de loviturile rit­ maistru n ii şcolari ziua de m uncă de-abia
mice ale c«lor trei ciocane. Ele n-au acum s-a sfîrşit.

a apărut: încetat nici o clipă. Masa se servea I. CIOBOTÂ
pe rînd, lîngă ciocan.

K. M A R X - F. E N 3 E L S După 24 de ore, schimburile ce­

OPERE, VOL. 13 lor trei echipe terminaseră de exe­
cutat comanda. Adică, cu 3 zile mai
Volumul al 13-lea al Operelor cuprinde lucră­ devreme. Penîru cuptorul oţelăriei,
rile scrise de K. Marx şi F. Engels în perioada cele trei zile au însemnat un cîştig
ianuarie 1859—februarie 1860. El începe cu lucra­ de aproape 1.500 tone de oţel.
rea „Contribuţii la critica economiei politice“ —
una dintre cele mai de seamă opere economice R. NICOLAE

ale marxismului în care Marx a formulat tezele

de bază ale materialismului istoric, printre care Prelucrarea cifrelor de plan pe anul 1963
teza că modul de producţie a vieţii materiale

determină procesul social, politic şi spiritual al

vieţii societăţii.

Dintr-o serie de luorărl publicistice Incluse In

volum, reiese că în centrul,atenţiei lui Marx şi V a l o r i f i c a r e d e p l i n ă r e z e r v e l o r i n t e r n e

Engels a stat in acea perioadă mişcarea de elibe­

rare naţională din Italia, lupta poporului italian In uzina noastră prelucrarea sar­ Încă o dată iniţiativa şl spiritul lor gospodăririi mai judicioase a materi­
împotriva jugului austriac; ei demască esenţa cinilor de plan ce ne revin în cel gospodăresc în organizarea produc­ ei prime. Referindu-se la depozitarea
războiului din Italia, politica expansionistă dusă cocsului, maistrul principal de ex-
de Ludovic Napoleon şi clica lui precum şi poli­ de-al patrulea an al planului şesenal ţiei, în asigurarea celor mai bune ploatare, Ştefan Szabo şi alţi vorbi­
tica de falsă neutralitate dusă de Prusia. tori, au arătat necesitatea prelungirii
are loc pe secţii, schimburi şi sec­ condiţii de muncă pentru realizarea depozitului de cocs cu încă 40 de mei
Un loc important ocupă în volum şi analiza tri, aşa cum e prevăzut în proiect;
situaţiei economice şi politice a Angliei, demas­ toare de muncă. Dăm mai jos cîteva cu succes a sarcinilor de plan în a- Participanţii au arătat că nici mine-,
carea tendinţelor ei colonialiste. reul feros şi calcarul nu sînt gospo­
aspecte din adunarea de prelucrare nul care vine. dărite aşa cum se cuvine. In incinta
uzinei, pot li găsite descărcate in­
(Lecţia pentru a doua zi, trebuie bine pregătită. a cifrelor de plan pe anul 1963 de la — De multe ori descărcarea furna­ tre linii, grămezi de cocs, minereu
de fier sau calcar, care se amestecă
seclorul furnale, care a avut loc în lelor a întîrziat din lipsă de locomo­ şi produo mari greutăţi în stabilirea
reţetei exacte de încărcare a furna­
ziua de 13 decembrie a.c. tive care erau plecate la mare dis­ lelor.

§ T 11SRI II!LIE SIII IE Furnalele sînt numite pe bună drep­ tanţă, pentru alimentare — spunea în Cu prilejul discuţiilor purtate mun­
citorii sectorului furnale au făcut şi
tate „inima“ uzinei noastre, ele ţe­ cuvintul său maistrul loan Crişan. De alte propuneri valoroase menite să
ducă la valorificarea rezervelor in­
pi ezentind cea mai mare pondere a aceea eu propun înfiinţarea unui post terne şi îmbunătăţirea procesului de
producţie.
producţiei. Cei care au luat cuvintul mai apropiat, unde să se facă ali­
Dăm mai jos cîteva din propunerile
D in c o n trib u ţie v o lu n ta ră Sporesc efectivele de animale Nou program ps marginea cifrelor de plan au su­ mentarea locomotivelor cu apă şl făcute :

La data de 9 decembrie a.c. s-au desfăşurat ultimele adu­ Avînd create condiţii bune pentru dezvolta­ de brigadă bliniat că anul acesta producţia rea­ cărbune. — Ioan Stăniloiu, prim-furnalist i
Mecanizarea troliului de la clopotul
nări populare din raionul llia pentru votarea contribuţiei rea sectorului zootehnic, colectiviştii din satul Brigada ar­ lizată la furnale s-a făcut cu chel­ Tovarăşul Ionaşcu Muntean, şef de de încărcare -a furnalului;
voluntare pe anul 1963. Sumele votate în satele şi comunele Lăpuşnic, raionul llia, au hotărit să sporească tistică de agita­ tuieli mai mici faţă de anul trecut. schimb la furnale, a propus schim-
raionului pentru anul viitor se ridică la 395.227 Iei. Din continuu efectivul de animale, proprietate ob­ ţie a întreprin­ — Petru Mihăilescu, furnalist: Să
sumele votate de cetăţeni se vor executa lucrările de con­ ştească şi productivitatea lor. derii Viscozadin Preţul de cost pe fiecare tonă de fon­
se studieze posibilitatea mecanizării
tinuare, finisare şi construire de noi localuri pentru Astfel, in acest an efectivul bovinelor a fost Lupani pregă­ tă produsă a fost redus, obţinîndu-se în Adttnarea de prelucrare operaţiunii de astupare a orificiu-
20 cămine culturale, 10 şcoli de 8 ani (totalizînd 50 săli mărit cu 82 capete, iar numărul ovinelor a teşte un nou acest fel in 11 luni aproape 4.000.000 a cifrelor de plan pe anul lui de scurgere a zgurei din furnal
crescut la 755 capete, al porcinelor Ia 249 ca­ program pe te­ Iei economii. 1963 a coincis cu un eve­
de clasă) şi 12 şcoli de 4 ani. niment de seamă în mun­ —- Cauperistul Geza Sziikosd: Fil­
îndeplinirea planului anual cu 20 ca colectivului nostru : în trarea apei la pompele centrale pen­
Tot prin contribuţie voluntară vor fi electrificate în cursul pete şi a fost înfiinţată o fermă de păsări. ma calităţii pro­ de zile mai devreme a fost posibi­ ziua de 11 decembrie fur- tru evitarea deteriorării clemenţilor
lă îndeosebi prin ridicarea produc­ naliştii şi-au îndeplinit de răcire de la furnal,-
anului viitor 8 sate din raion. Creşterea efectivelor s-a făcut pe baza cumpă­ duselor. Inter­ tivităţii furnalelor. Aplicarea iniţia­ sarcinile de plan pe anul
tivei „Să realizăm şi să depăşim în 1962. — Ioan Muntean, muncitor: In sco­
In multe comune o bună parte din sumele votate au şi rărilor efectuate de către gospodărie din cre­ preţii : Elena 1962 indicii de utilizare prevăzuţi pen­ pul aprovizionării ritmice a furnale­
fost încasate. Aşa de exemp lu la Lăpuşnic s-au încasat 6.155 ditele acordate de stat şi din fondurile proprii, Bunget, Irina tru anul 1965“ ne-a permis să reali­ lor cu oalele de zgură necesare, e
bine1 să se introducă în exploatare
lei iar la Şoinius 1.850 lei. precum şi prin reţinerea tu­ Scrobotă, bobi­ încă un schimb de oale.

TEOF1L POPA în luminile rampei turor animalelor tinere prove­ natoare, Maria zăm în acest an un indice mediu de barea jgheaburilor de evacuare a Prelucrarea cifrelor de plan şi pro­
utilizare a furnalelor mai mare cu fontei din furnal, cu altele mai mari punerile făcute de către muncitorii
şeful secţiei organizatorice a Sfatului In seara zilei de 13 S-au remarcat în ro­ nite din prăsită. Convinşi de Roff, Mariana 45,42 la sulă fată de indicii reali­ îri diametru, scurtind prin aceasta sectorului furnale vor duce cu sigu­
popular al raionului llia decembrie cercul dra­ lurile interpretate tov. faptul că, creşterea animale­ Văduva, Gher­ zaţi in anul 1959. Paralel cu aceasta timpul de descărcare a furnalului, ranţă la lărgirea planului de mă­
Iosif Viski, Cornelia lor constituie o sursă de mari ghina Dorina o atenţie deosebită a fost acordată suri tehnice si organizatorice.
EeSipe frunfaşe matic al clubului mun­ Stîrcescu, Ion Banciu, venituri pentru întreaga gos­ din secţia depă­
la reparaţii citoresc din Simeria a Ion Bo+a, Mihai Gri- nat, Dumitru îmbunătăţirii calităţii fontei. Procen­ — Sarcinile de plan pe anul 1963 Părerea unanimă a furnaliştilor si
prezentat pe scena goraş şi Irina Kolozs- podărie, colectiviştii din Lă­ Nitu, lăcătuş, tul de declasate a fost redus aproa­ sînt posibil de realizat -— a spus el. hotărîrea lor este că planul de pro­
Pentru terminarea la timp a clubului sindicatelor vari. ducţie pe anul 1963 va fl îndeplinit
reparaţiilor planificate la trac­ din Deva sceneta sati­ puşnic sînt hotăriţi ca şi in depun mult in­ pe la jumătate faţă de indicele sta­ Nu trebuie să uităm însă că în pri­ şi se angajează s3 dea peste preve­
toare şi maşini agricole, la rică „Despre cometă“ Ambele piese au fost teres pentru reu­ bilit. mul trimestru al anului viitor, fur­ derile planului 4.000 tone de fontă.
anul viitor să dezvolte In con­
şita spectacolu­ Cei care au luat cuvintul au ară­ nalul nr. 2 va Intra in reparaţie ca­ EREMIA KIŞŞ, secretarul orga­
tinuare această ramură ren­ tat că anul acesta s-ar fi putut ob­ pitală timp de o lună de zile. Este nizaţiei de bază P.M.R., ing.
IOAN STOICOI, şeful sectoru­
s.r/t.T. din Orăştie au fost or­ de I. L. Qaragiale şi regizate de tov. Aurel tabilă. lui. lui furnale, TOMA PARAON,
Marinescu.
ganizate 10 posturi specializate piesa în 3 tablouri „E- GH. LUCACI Construcţii zootehnice ţine realizări şi mai bune dacă se bine să asigurăm de pe acum unele prim-furnalist
de reparaţii. Muncind cu multă roina de pe Jii“ de N. date în folosinţă Uzina „Victoria" Călan
însufleţire, mecanizatorii au Tăutu. corespondent continua experienţa bună dobîndită piese şi subansambie de schimb. In
reuşit ca pină in prezent să în prima jumătate a anului. Uneori acest sens montarea unui ascensor
insă noi n-am depus suficiente efor­ pentru transportul tuburilor de oxi­
repare 30 la sută din numă­ Penîru îm bunăfăjirea profecfîei muncii Potrivit prevederilor ca, colectiviştii au reu­
rul tractoare’or şi peste 35 la planului de producţie, şit să termine la timp turi pentru înlăturarea unor greutăţi, ¦ gen pe furnal este necesar să se facă
sută din numărul plugurilor şi Pentru protejarea oamenilor care lucrează la colectiviştii din Pe- aceste construcţii, pe fapt ce a făcut ca în lunile noiem­ mai devreme.
al semănătorilor planificate uzina de preparare a minereurilor din Gurabar- treşti, raionul Sebeş, care le-au şi dat in fo­
penlru reparaţii. za, s-au luat în ultimul timp o seamă de mă­ au început în acest an losinţă. Maternitatea brie şi octombrie procentul de de­ După ce şi-a exprimat părerea că
suri eficiente. La sectoarele şteampuri şl flo- construirea unei ma­
Cs e mai bune rezultate le-au taţie s-au montat lămpi fluorescente, la sec­ ternităţi pentru scroa­ are o capacitate de a- clasate să crească cu mult peste sarcinile de plan pe anul viitor sint
obţinut echipele conduse de torul flotaţii au fost completate podurile de fe, a unui coteţ pentru
ioan Steieniuc, Aurel Oniga, proiecţie. De asemenea, au fost închise porţiu­ păsări şi a unul saivan dăpostire pentru 50 de cel admis. Fiecare vorbitor a apre­ realizabile, tovarăşul Rudolf Penk,
Ioan Jeic, Constantin Carola, nile libere cu plasă de sîrmă, la silozurile de pentru oi. scroafe, coteţul pentru
lancu Radu, Aurel Fleşeru şi minereu. 1.000 de păsări, Iar sai­ ciat că cifrele de plan pentru anul maistru electrician, a propus ca în
aUe'e. vanul poate adăposti
M. SUSAN 1963 sînt realizabile şi există posibi­ scopul asigurării necesarului de pie­
R. IONESCU
lităţi ca planul să fie chiar depăşit. se de schimb, să se treacă de urgen­

Pentru aceasta e nevoie, au subliniat ţă la folosirea strungurilor pe trei

vorbitorii, să fie puse in valoare toa­ schimburi.

te rezervele interne. In acest sens In propunerile făcute, furnaliştii

L corespondent maistru Organizînd bine mun- peste 600 ol. prim-furnalişlii, turnătorii, maiştrii şi n-au scăpat din vedere nici problema

inginerii de la furnale şi-au dovedit reducerii consumurilor specifice şi