Page 43 - 1962-12

PAR. 2
Succesele de seamă obţinute de către colectiviştii din satul Clinic, raionul Sebeş, in
sporirea producţiei animaliere se datoresc in mare măsură faptului că îngrijitorii de animale
de aici manifestă o grijă deosebită pentru ridicarea nivelului lor de cunoştinţe profesionale.
IN f o t o : La cercul zootehnic, tehnicianul Gheorghe Krampultz predă o lecţie despre
construcţia animalelor.
De pe păşuni - producţii
de masă verde
Ţinlnd seama de sarcina trasată de
partid cu privire la sporirea conti­
nuă a efectivelor de animale şi a
productivităţii lor, gospodăriile agri­
cole colective din raionul Ilia şi-au
sporit In acest an şeptelul cu peste
1.900 bovine, cu aproape 2.500 ovi­
ne, precum şi cu un număr însemnat
de porcine şi păsări. Condiţia prin­
cipală care asigură sporirea in con­
tinuare a efectivelor de animale, ri­
dicarea continuă a productivităţii lor
o constituie dezvoltarea bazei fu­
rajere.
După cum se ştie, cea mai iefti­
nă sursă de furaje o asigură păşu­
nile şi fînetele naturale. In raionul
nostru păşunile ocupă mai mult de
8.200 ha. Din această suprafaţă pes­
te 2.500 ha. sînt acoperite cu vege­
taţie lemnoasă de densitate mare
(peste 80 la sută), predominînd pă-
ducelul, porumbarul, măceşul şi lăs­
tărişul, ceea ce face ca in prezent
peste 30 la sută din păşunile de care
dispunem să nu poată fi folosite din
plin. De aceea, atenţia consiliului a-
gricol raional a fost şi este îndrep­
tată spre mărirea productivităţii pă­
şunilor prin eliberarea terenului de
vegetaţia lemnoasă. Această acţiune
a început cu 3 ani în urmă şi con­
tinuă pînă ce întreaga suprafaţă va
fi curăţată de arboret, defrişîndu-se
anual cîle 150-200 ha. In acest an pe
păşunile de la Muncelul Mare, Hărău,
Dobra, şi Fintoag au fost executate
lucrări de defrişare pe 155 ha. In
afară de acţiunea întreprinsă pen­
tru curăţirea păşunilor, s-au luat mă­
suri pentru stăvilirea eroziunilor.
Astfel, în anul acesta colectiviştii din care să le cultivăm cu acele specii
satul Bretea au plantat 10 ha. cu
pomi pe păşunea situată In lunca
Mureşului, unde s-a observat un în­
ceput de eroziune.
Calea principală de sporire a pro­
ducţiei de iarbă pe păşuni o consti­
tuie pe lingă defrişări aplicarea lu­
crărilor de întreţinere şi fertilizare
pe suprafeţe din ce în ce mai mari.
In primăvara acestui an, în raionul
Ilia au fost curăţite de mărăcini,
cioate, pietre, distruse muşuroaiele
înţelenile şi grăpate 3.100 ha. Fiind
bine întreţinute, păşuni cum sînt cele
din Ilia, Ohaba, Mintia şi altele au
asigurat producţii sporite de iarbă.
Un rol important în complexul de
măsuri aplicat pentru creşterea pro­
ducţiei de iarbă l-a avut îngrăşarea
păşunilor. Ingrăşămintele minerale
(superfosfat, azotat şi nitrocalcar) a-
plicate pe 400 ha. la Bretea, Hărău,
Ilia şi Ohaba, au adus sporuri de
2000—4000 kg. masă verde la ha. De
aceea, ne-am propus ca şi în primă­ menea grăparea, curăţirea păşunilor
vara anului 1963 să fertilizăm cu de mărăcini pietre şi cioate, lucrări
Ingrăşămintele de care dispunem cei cărora în primăvară li se va acorda
Cum !nsLruim şi educam finsrefu! şcolar
Lecţiile d© istoria patriei —strîns legate
de istoria meleagurilor pe care trăim şi muncim
Citesc cu Interes In fiecare
sîmbătă materialele publicate în
ziarul „Drumul socialismului“
in cadrul rubricii „Cum instruim
şi educăm tineretul şcolar“.
In cele ce urmează doresc să
arăt cum folosesc monumentele
culturii materiale şi documen­
tele de istorie loaală în predarea
istoriei patriei.
Istoria locului natal este o
parte din istoria patriei. Cunoa­
şterea trecutului de luptă al
satului sau al oraşului în care
te-ai născut adînceşte şi mai
mult dragostea ce o porţi patriei
şi poporului tău.
Pentru a face pe elevii din
dasa a Xl-a să cunoască tem ei­
nic trecutul glorios de luptă al
poporului nostru, încă de la în­
ceputul anului şcolar am stabilit
materialul istoric local, care
poate fi folosit in predarea lec­
ţiilor de istoria patriei In pla­
nul anual şi trimestrial, am
precizat apoi lecţiile la care pot
folosi conţinutul acestui mate
rial Tot în planul trimestrial
am mai prevăzut lecţii cu carac­
ter practic, pe care le voi. ţine
In cursul anului la Muzeul re­
puţin 400 ha. O mare eficientă a
avut-o şi îngrăşarea păşunilor prin
tîrlire. Anual se fertilizează în acest tru animale.
fel 500—600 ha.
Experienţa gospodăriilor agricole
colective fruntaşe din raion a dove­
dit că organizarea raţională a păşu-
natului este un factor de mare însem­
nătate în creşterea productivităţii
păşunilor. Fiind împărţită pe tarlale,
Din preocupările
Consiliului agricol raional
Ilia
păşunea din ilia a asigurat hrană din
belşug pentru animale, spre deose­
bire de alţi ani, cînd păşunată ne­
organizat nu producea suficientă iar­
bă pentru un efectiv de animale mult
mai mic fată de cel pe care îl deţine
gospodăria in prezent. Organizarea
păşunatului pe tarlale s-a făcut de
asemenea la Mintia, Ohaba, Bretea,
Hărău etc. Pe multe din aceste pă­
şuni au fost construite adăposturi şi
fintîni, ceea ce a permis ca anima­
lele să fie întreţinute cu bune rezul­
tate !n tabere de vară.
Pentru creşterea producţiei şi îm­
bunătăţirea compoziţiei floristice a
pajiştilor. în acest an au fost su-
praînsăn.iniate 100 ha. cu ierburi va­
loroase pe păşunea din Hărău. Fată
de posibilităţi s-a făcut însă prea
puţin în această direcţie. Va trebui
să luăm masuri pentru extinderea
suprafeţelor loturilor seminciere pe
du iei 1uri care dau cele mai ridicate
producţii la hectar şi ne permit ca
intr-un timp scurt să îmbunătăţim
pajiştile. Pentru îmbunătăţirea cali­
tăţii păşunilor invadate de buruieni,
ele vor fi desţelenite şi cultivate ex­ rie, 6.400 litri lapte.
clusiv cu plante furajere. Această
acţiune a şi început la Ilia, Bretea
şi Hărău.
Considerăm că, atît consiliul agri­
col raional, cit şi conducerile gos­
podăriilor colective nu au făcut încă
lotul în vederea creşterii produc­
ţiei păşunilor. In primul rînd va tre­
bui ca pe baza unui studiu minuţios
să aplicăm sistematic pe fiecare pă­
şune măsurile cele mai potrivite de
întreţinere şi îmbunătăţire. Dispunem
de mari rezerve care nu sînt pe de­
plin valorificate. Bunăoară, urina
care cu toate că este lin îngrăşă-
mînt valoros şi ar putea aduce un
spor al producţiei de cel puţin 50 la
sută, nu se foloseşte deloc. De ase­
gional din localitate sau pe
şantiere’ arheologic din oraşul
Alba Iulia.
La lecţia introductivă, înainte
de a trece la predarea materiei
prevăzute de programă, am a-
tras atenţia elevilor că pe par­
cursul anului vor lua cunoştinţă
de trecutul glorios al poporului
nostru şi, in acelaşi timp, de
lupta maselor populare din bă-
trinul oraş Alba Iulia. Le-atn
amintit elevilor, că regiunea
noastră a fost locuită din cele
mai vechi timpuri, cu 300.000
ani i.e.n.
in cadrul expunerii lecţiei
, Comuna primitivă pe teritoriul
patriei noastre“ am folosit date
în legătură cu existenţa unei
staţiuni neolitice într-un cartier
clin oraş. In faţa elevilor, am
adus diferite obiecte descoperite
recent pe şantierul arheologic
sporite
o mare importanţă vor asigura obţi­
nerea unei hrane îndestulătoare pen­
In viitor sarcina care stă în faţa
consiliului agricol raional este gene-
re’i'/area experienţei bune dobindite
de către gospodăriile colective frun­
taşe din raion, care obţin producţii
sporite de iarbă prin aplicarea în
complex a măsurilor de creştere a
producţiei pe păşuni. De asemenea,
consiliul agricol, prin specialiştii din conştiinţă o anumită panică — era
gospodării va urmări ca în fiecare
unitate să fie duse la îndeplinire
sarcinile ce sînt puse în faţa gos­
podăriilor colective pentru dezvol­
tarea continuă a bazei furajere şi,
îndeosebi în ceea ce priveşte creş­
terea producţiei pe păşuni.
I. MOLDOVAN
preşedintele Consiliului agricol
raional Ilia
Coresp©iidesifyI nostru din Hafeg
n - s nează:
R ezultai al bunei îngrijiri
Pentru realizarea sarcinilor în
sectorul zootehnic, lucrătorii gos­
podăriei agricole de stat din Sîn-
tămăria Orlea au acordai o mare
atenîie îngrijirii şi furajării raţio­
nale a vacilor de lapîe. In îelul
acesta s-a reuşit ca pînă la în­
ceputul lunii decembrie să se ob­
ţină cîte 3.114 litri lapte pe cap
de vacă furajată, realizîndu-sa
peste plan pe întreaga gospodă­
Cele mai bune realizări în spo­
rirea producţiei le-au obţinut în­
grijitorii loan Pud de la secţia
Bertiielot, care pînă la 1 decem­
brie a depăşit planul cu cile 200
litri lapte pe cap de vacă fura­
jată, Aianasie Hîcă şi Ion IIu-
ţuţuc de la Sînlămăria.
Pregătiri
pentru viitoarele
campanii agricole
In atelierul mecanic de repa­
raţii al gospodăriei agricole de
stat din Sîntămăria Oriea se des­
făşoară în aceste zile o vie acti­
vitate penlru repararea tractoare­
lor, semănătorilor şi combinelor.
Pe lîngă cele trei tractoare tri­
mise pentru reoaraţie capitală la
Uzineie de reparaţii din Sibiu,
mecanicii gospodăriei au început
revizia tehnică şi îngrijirea ce-
obiecte care au fost cercetate cu
atenţie de elevi. Dragostea pen­
tru istoria ţ’nutului natal a de­
terminat un grup de elevi ca,
intr-o sîmbătă după-masa, să
mă însoţească la şantierul ar­
heologic, unde am făcut cuno­
ştinţă cu un bogat material
neolitic.
La predarea lecţiei „Dacia în
timpul stăpinirii romane“ am
explicat elevilor despre impor­
tanţa pe caie a avut-o oraşul
Apulum în timpul stăpinirii ro­
mane. L' am arătat elevilor că
t'-~-al Alba Tulia (Apulum) a
fost în e. oca daco-romană cel
mai inser nat centru militar,
administrativ şi politic. Aici îşi
avea reşedinţa guvernatorul Da-
c’ei şi Leg; tea a X lll-a ge-
mina.
Pentru ca această lecţie să
fie cit mai bine documentată,
am vizitat cn întreaga clasă la­
pidarul de monumente romane
de la muzeul din localitate, unic
in ţară prin mulţimea şi valoa­
rea monumentelor pe care le
posedă. La aceeaşi lecţie am a-
rătat elevilor o statuetă romană,
descoperită chiar de elevii şcolii
DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 2480
R sip ito r 46 ------ \ O !E N I B /% —
(Tía d ia viatograful „Patria“ ; HUNE­
DOARA : Contele de Monte
de M A R IN PRED A 1 16 DECEMBRIE 1962 Cristo — ser!a l — cinemato­
Programul 1: 6,00 Muzică popu­ graful „Victoria“ ; SEBEŞ :
’A u to r u l r o m a n u lu i „Risipitorii', r e ­ un anumit fenomen sufletesc — preo­ lară romînească; 6,30 Valsuri or­ Celebrul 702 — cinematogra­
cupare etică, cu alte cuvinte că se ri­ chestrale: 7,10 Concert de dimi­
cent apărut în librării, este creatorul dică probleme de ordin moral“. neaţă; 8,00 Sumarul presei cen­ ful „Progresul“ ; Libelula —
trale; 8,10 Şcoala şi viata; 8,30 cinematograful „M. Sadovea-
„ M orom e(ilor“ — una din cărţile cele Mici piese de estradă; 9,30 Tea­ nu‘l ; PETROŞANI: Fetele -
tru la microfon pentru copii: cinematograful „7 Noiem­
m ai reuşite d in istoria literaturii ro- A m redat acest lung citat deoarece „Petka în Cosmos“; 10,30 Ansam­ brie“ ; Permisie pe ţărm
bluri corale muncitoreşti premiate — cinematograful „Al, Sa-
m în eşli despre ţărani. descoperă in ten ţiile autorului, iar citi­ hia“ ; ALBA IULIA: Oa­
torul poale a stfel urm ări m ai lesne d i­ meni şi f’are — seria l-ll —
R o m a n u l „Risipitorii“ a fo s t a ş te p ­ feritele planuri ale rom anului.
tat cu interes de cititori. A u to ru l —
după c e ' a scris un rom an şi cileva E roii cărţii — a ctiviştii de partid
nuvele (d in tre care cea m ai cunoscută 7 orna şi P etre S terian, (a m b ii au lu ­ la concursurile de amatori pe cinematograful „Victoria“ ;
crat înainte de 23 A u g u st 1944 m u lţi
e ste „Desfăşurarea“) in s p ir a te d in v i a ­
ta satului rom înesc, a abordai o altă an i ca m un cito ri la A telierele C .F.R.), ţară; 11,00 Program muzical Post-restant — cinematogra­
tem atică. E roii cărţii „ R isipitorii“ sîn t profesoara em erită C onstanta, doctorul
m uncitorii, iar acţiunea în cea m ai M uhleanu, doctorul Sîrbu, inginerii G a- pentru fruntaşii recoltelor bogate; ful „23 A u g u s tO R A Ş T I E :
m are p arte se desfăşoară în oraş, m ai
bi şi V ale S ter'a n — cu to fii laolaltă 11,30 Vorbeşte Moscova; 12,00 In­ La 30 de ani — cinematogra­
p r e c is , în B u c u r e ş tii a n ilo r 1 9 5 1 —1 9 5 2. terpreţi de muzică uşoară; 12,25.
şi fiecare în pa: te ilustrează via (a noa­ Program de muzică din opere; ful „V. Roaită“ ; Bătălie In
13,10 De toate pentru toţi; 14,00
Ce idee stă la baza acestei valoroa­ stră nouă, dezvoltarea ei socialistă, ne­ Melodii populare romlneşti cerute marş — seria I-II — cinema­
de ascultători; 14,40 Pentru fie­ tograful „Flacăra“ ; SIME­
se creaţii? A subliniat-o însuşi M arin lipsită de contradicţii şi d ificu ltă ţi. care cîte o melodie; 15,30 Schiţă RIA : 713 cere aterizare — ci­
nematograful „I. Pintilie“ ;
P r e d a la o r e c e n tă .. M eritu l scriitoru­ oltenească de Constantin Nottara ; HAŢEG: Intre două iubiri —
10,14 Jocuri interpretate de fan­ cinematograful „Popular“ ;
întîlnire cu sluden- k— lu i constă în ta len tu l fară; 16,25 Muzică uşoară inter­ BRAD: învierea seria l- ll —
cu care p ă tru n d e in pretată la acordeon; 16,45 Jocuri
ţii - c it i to r i : „Inten- C f OîllCU — populare romîneşti; 17,00 La şe­ cinematograful „St. roşie“ ;
zătoare i 18,30 Romanţe; 19,35
ţia principală a au- ^ J J ^ RARA t.niversul su fletesc LONEÂ : 49 de zile in Pacific
forului, scriind a- al oam enilor, dez-
— cinematograful „Minerul“ ;
ceastă carte, a fost ::::::::::::::::::::::::::::::::: v filu lvcl p r ',n e ro ii
foarte simplă: ei a vrut să comunice Melodii... melodii — emisiune de TEIUŞ: Planeta furtunilor —
cititorului observaţiile sale asupra vie­ cărţii puternice înfru n tă ri şi co n fru n ­
ţii contemporane şi anume: el şi-a dat tări etice. F acem cunoştinţă cu acti­ muzică uşoară; 20,00 Teatru la cinematograful „V. Roaită“ ;
seama că unii oameni exclud din viaţa vistu l de p a itid P etre Sterian, pe vre­
lor sentimentul prieteniei, pe care îl m ea cînd era cazangiu la A telierele microfon: premiera „Se-nalţă şoi­ ZLATNA : Rosita — cinema­
C .F.R. Cu m u ltă m eticu lo zita te artis­ mul“ de Nicolae Damaschin; 22,25 tograful „Muncitorul“ ; ILIA:
Muzică de dans. Raze pe gheaţă — cinemato­
sacrifică premeditat, pornind de la i- tic ă , a u to r u l d e sc rie v ia ta tr u d n ic ă a graful „Gh. Doja“; APOLDUL
Programul II: 7,30 înfrăţiţi In DE SUS: Vizita preşedintelui
deea că acest sentiment mai lui Petre Sterian, m odul cum conşti­ muncă, în cîntec şi joc — pro­
mult îi încurcă decît îi aju­ in ţa sa se întă reşte şi se căleşte sub gram de muzică populară romî-
ta în activitatea lor socială“. A c e a ­ in flu e n ta m a rilo r ciocniri de clasă din
sta este una din tem ele cărţii. D ar, ne a n ii 1929—1933. E fir e s c s ă -l în lîln im nească şi a minorilăţilor naţionale; — cinematograful „23 Au­
spune M arin Preda, „R isipitorii" m ai după E liberare în fru n tea unui sfa t 8,30 Clubul voioşiei; 9,00 Melodii gust“.
sătesc, m o b i'izîn d oam enii cu ideile
a re în c ă o te m ă . f i a n u m e : „în gene­
populare romîneşti cerute de as­
ral oamenii nu sînt cruţaţi în viaţă partidului, m ililîn d pentru transform a­
de suferinţă. Suferinţa nu e un lucru rea socialisto a salului. V ia ta de fa ­ cultători; 10,30 Revista presei Tj (d e liii
dorit, ea totuşi vine. Autorul a cuno­ m ilie a lui P etre Sterian este de ase­
scut oameni care aveau faţă de aceste m enea urm ărită de scriitor pe liniile ! străine; 13,0.0 Din cîntecele şl
fenomene o atitudine care l-a intere­ realiste ale contradicţiilor ci. Cei trei dansurile popoarelor; 14,05 Cin­
sat: ei întîmpinau, de pildă, suferinţa, ta Nicolae Niţescu; _15,15 Concert m eteoeo Logia
complet descoperiţi. Ce însemna acest copii ai lui P etre Sterian — A ngliei din operele; 16,08 Tineri solişti
lucru? Că suferinţa care venea nu era
pentru ei o surpriză, cu alte cuvinte, V ale şi C onstanta sînt surprinşi în m o­ i de muzică populară romînească; PENTRU 24 ORE
că întreaga lor fiinţă era deja unită m en te d e răscruce. D in tre ei, C o n sta n ­ 17,25 Muzică uşoară cerută de as­
şi că mobilizarea forţelor sufleteşti — cultători; 19,00 Muzică de dans; Vreme schimbătoare cu cerul
mobilizare care produce de obicei în ţa — care reprezintă personajul fem i­ 19,30 Cinlece şi jocuri populare mai mult noros. Vor cădea preci­
nin cel m ai consistent al rom anului — romîneşti; 20,05 Concert de mu­ pitaţii sub formă de ninsoare şi la-
deja înfăptuită — într-un cuvînt, am zică uşoară romînească; 20,30 Mu­ povită. Temperatura în scădere, zi­
descoperit sau mi s-a părut că desco­ se bucură de o m are alenfie din par­ zică de dans. ua va fi cuprinsă între 2 şi 7 gra­
tea autorului. C onstanta este persona­ de, iar noaptea între -1 şi 4 grade.
păr un anumit tip uman care a înce­ ju l care întruchipează cea de-a doua Buletine de ştiri şl radiojurnale : Vînlul va sufla potrivit cu inten­
sificări din vest şi nord-vest.
put să mă obsedeze şi pe care în cele tem ă a „R isipitorilor“ despre care a 17,00; 13,00; 19,30; 22,00; 23,50 (pro­
gramul I) 7,50; 14,00; 18,00; 20,00;
din urmă i-am propus cititorului spre a m i n t it M a r in P yc d a în în li l n ir e a sa 23,00 (programul II) PENTRU URMĂTOARELE
cu cititorii. N e lin iştile su fleteşti ale
a fi contemplat (sub forma unui perso­ C onstantei au o acoperire obiectivă. 3 ZILE
C ititorul crede realm ente în suferinţa
naj literar). Critica numeşte această neobişnuită a C onstantei pătăsilă de C in e m a Vreme schimbătoare cu tempe­
un so[ care n u i-a p re(u it niciodată ratura în scădere treptată favora­
preocupare a unui creator pentru gă­ frum useţea sufletească. D octorul M un- 16 DECEMBRIE 1962 bilă precipitaţiilor sub formă de
tcanu este u n exem plar tipic de om D E V A : Cartouche — cine- ninsoare şi lapoviţă.
sirea unei atitudini posibile faţă de vanitos care soroate că ta len tu l ii
poate p erm ite să calce in picioare nor­
m ele elem entare de etică com unistă.
E1. s a c r ific ă p r i t te n ia ce i - o p o a r tă
doctorul Sîrbu; arivism ul îl îndepăr­
tează treptat de p o ziţia de om şi co­
( f a f a f a . f a -«V fa s* m unist.
lor 4 trac loare, 2 semănători pen- a E xistă in aceste pagini ale rom anului
tru păioase, 5 combine şi 4 se- } un dram atism puternic determ inat de
mănători penlru porumb. La o ( ciocnirea, de co n flictu l d in tre două
bună parte din acestea, reparaţiile Í concepţii d iferite, antagonice, de viaţă.
au şi fosţ,terminale. \ Ca tinnr doctor psihiatru, Sîrbu ad­
L m ite la început să colaboreze cu M un-
In scopul îmbunătăţirii călită- ?
ţii reparaţiilor Ia maşinile agri- ^ tca n u la opera sa d e d esco p erite a
colé, atelierul mecanic a fost do- ţ leacului schizofreniei. D ar observă u i­
tat în acest an cu noi maşini u- (
nelte şi cu utilajul necesar. m it că se n tim en tele d e p rieten ie ale
B iza furajeră lu i M unteanu sînt false, interesate.
esîe asigurată t D escoperind ip o critul în p rieten u l său,
Gospodăria de stat din Sîntă- { Sîrbu trece p rin lr-o criză, accentuată Producătorii j FABRICA DE CIORAPI
măria dispune în prezent de un <j ' Şl TRICOTAJE SEBEŞ
efectiv de animale care numără de atitu d in ea nedem nă şi uşuratică a I.C.I.L. SSNERIÂ
1.1S4 bovine şi peste 1.200 ca­ Í | a n g a je a za :
pete porcine, destinate producţiei v lu i M unteanu, care-i cucereşte fa ta pe CONTRACTEAZĂ
sau îngrăşării. ? | f© c h iş tl
i care începe s-o îndrăgească şi apoi o la prefwri avantajoase,
Pentru a asigura hrana necesară } cu acordarea de avan­ a a ste r lsa fi
acestora, conducerea gospodăriei ) părăseşte. pentru cazane
s-a îngrijit din timp de însiloza- í suri şi fu ra je :
rea a 1.850 tc-.ie de porumb şi ' C onstanta, care se debilizase în cam ­ de gradul ÍL
secară masă verde, şi de cosi Iul X ® LAPÎE de vaca
şi depozitatul a peste 700 tone fî- pania de alfabetizare (paginile din ro­
nuri. In plus, au fost asigurate © LAPÎE DE OAIE şi
182 tone porumb boabe, 262 tone m an care ne-o înfăţişează bătînd d ru ­ PRODUSE din iapts
orz şi ovăz precum şi 88 tone
do paie. m urile în lupta de lichidare a anal­ de om
Pe lîngă furajele realizate de fa b etism u lu i sînt de o rară for(ă ar­ Adresaţi-vă oficiilor şi
pe terenurile proprii, gospodăria punctelor de colectare din
a mai primii recent încă 700 tone tistică), e p uternic zguduită sufleteşte. comune şi sate penlru în­
paie de orz şi ovăz, urmînd ca cheieri de contracte, pre­
pină la sfîrşilul lunii decembrie Ea va avea însă tăria să în fru n te şi dări prin aclii/iţii şi pen­
să mai primească şi 180 tone şro- ii u orice alte lăm uriri.
turi şi tăiîţe. această încercare. V igoarea etică a
C onstantei în vin g e in cele din urm ă.
A m evidenţiat cîteva problem e ri­
dicole d e evoluţia cîlorva personaje.
Dar paginile cârtii lu i M arin Preda
sînt populate de un num ăr foarte m a ­
re de eroi. D in păcate m u lte perso­
n a je sîn t părăsite de autor pa parcur­
sul acţiunii.
N o u l rom an al lu i M arin P reda a-
duce în dezbatere problem e de etică so­
PETRE FÂRCAŞIU . ? cialistă de un interes general. E o
corespondent q carte care trebuie citită.
fafafafa'fafafafa fafafa fa-fa«\ AL. NICHJTA lnţorma\ii supli- J
!swaroaaizancp* mentare se obţin Ia p
cu ocazia unor săpături. Statue­ laţi, în încăperile de sub porţile sediul întreprinderii, \
ta a atras atenţia îndeosebi a IlI-a şi a IV-a ale cetăţii, iar
datorită desăvîrşlrii ei artistice Crişan în închisoarea vechiului serviciul personal şi J
corp de gardă.
Documente de istorie locală invăţămint. ţ
au fost folosite şi la lecţia „Uni­ Cu prilejul aceieeaşi lecţii,
rea Ţărilor Romîne sub condu­ elevii au vizitat muzeul regional
cerea lui Mihai Viteazul“. In unde răscoalei ţăranilor de la
cadrul expunerii, am respectat 1784 i s-a acordat o atenţie EXPLOATAREA MINIERA
programa şi manualul, căutînd deosebită prin amenajarea unei
în acelaşi timp să îmbogăţesc săli speciale la muzeu. După ce ZLATNA
lecţia cu date noi din istoria am făcut o scurtă prezentare a
locală. marelui eveniment elevii au raionul Alba, regiunea Hunedoara, telefon 27.
luat cunoştinţă de documentele
Oraşul Alba Iulia, in timpul ce reflectă situaţia din timpul ANGAJEAZA:
lui Mihai Viteazul a ajuns la o răscoalei, a..ne de epocă, o fo­
mare înflorire economică, fiind tocopie a unei scrisori referitoa «— M u n c ito ri m i n e r i ;
apoi în secolul al XVIi-lea cu­ re la execuţia lui Horea, Cloşca — A ju to r i de mineri şi m uncitori
cerit şi distrus de turci. Pentru şi Crişan etc. O serie de mate­ necaSifîcaff penfru subteran;
a cunoaşte epoca de glorie a riale: un tablou reprezentind pe — Conducători auio;
oraşului nostru, am citat elevi­ Horea la împărat, o hartă cu —’ Tehnicieni m ineri şi fo p o g ra îi ;
lor un fragment din cronicarul mersul răscoalei, citate, repro­ — ingineri m ineri şi e le c tr om eca ni c i.
turc Evlia Celebi, care îl descrie duceri după stampele vremii
pe Mihai. etc. au întregit imaginea ace­ S o lic ita n ţii vor p rezen ta la a n g a ­
stui mare eveniment de luptă ja r e actele necesare.
Am prezentat apoi elevilor un al maselor ţărăneşti din Tran­
tablou intitulat „Intrarea lui silvania pentru libertate şi UN JOC SIMPLU ŞI FRUMOS 1
Mihai Viteazul in Alba Iulia“. drepatate socială.
PR O N O S P O R T 1
La lecţia intitulată „Răscoala Prin folosirea documentelor
populară de sub conducerea lui de istorie locală în cadrul lecţii­ 1241 REZULTATE EXACTE VA OFERĂ PlîEAHUL SPECIAL UE 1
Horea, Cloşca şi Crişan", atn )
folosit din plin documentele lor de istoria patriei, am căutat 60.000 lei.
aflate la arhivele statului şi \)
Muzeul regional. Am explicat e- să cultiv la elevi sentimente
levilor cum conducătorii răscoa­
lei, după ce au fost prinşi lingă Înalte faţă de patrie, de locul
Abrud, au fost aduşi in lanţuri
in cetatea Bălgradului. Horea a natal, interes şi mindrie pentru
fost închis în celula de deasupra
porţii a treia, sub statuia ecve­ trecutul de luptă al poporului
stră a iu! CarolalVT lea, Cloşca,
nostru.
Împreună cu alte sute de răscu­
prof. IOAN TRUŢA J LmJ u ~J UJ WmJ w J Ww* k j \mmJVu*/ V / 1__ I l~ J i J u / w / u J , w J «a
Şi a!d medie „Horea, Cloşca
v şi Crişan" Alba Iulia