Page 45 - 1962-12
P. 45
PAG. 4 DRUMUL SOClAlISMUtUÎ Nr. 2480
ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI » ULTIMELE STIR! « ULTIMELE STiRÎ » ULTIMELE ŞTIRI Presa internaţională
despre raportul prezentat de N. S. Hruşcipv
Ea Sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S.
FINLANDA zentat de N. S. Hruşciov la sesiu noapte postul NBC şi-a exprimat re
Plenara Com itetului C entral Âdopfarea unor rezoluţii HELSINKI 14 (Agerpres). — nea Sovietului Suprem al U.R.S.S. gretul pentru faptul că în cadrul
al C om som oiului Presa finlandeză acordă mare aten Influentul ziax burghez „Kathime- conferinţei sale de presă preşedintele
în Comitetele Adunării Generale ţie raportului preşedintelui Consiliu nu a putut răspunde declaraţiilor lui
MOSCOVA 14 . (Agerpreş). — Raportul cu privire la rezulta lui de Miniştri al U.R.S.S., N. S. rini“ denumeşte raportul lui N. S. N. S. Hruşciov, din lipsă de timp
TASS transmite: tele Plenarei din noiembrie a a O. N. U. Hruşciov, la sesiunea Sovietului Şy- Hruşciov „o cuvîntare de mare im necesar studierii textului. In toate
C.C. al partidului şi sarcinile prem şi subliniază că în el au fost portanţă în problemele politicii ex emisiunile de radio de miercuri ca ş'
La 14 decembrie s-a deschis Comsomoiului a fost prezentat NEW YORK 14. Corespondentul nr. 4 a fost adoptată cu 86 de vo caracterizate măsurile de politică ex terne“. din relatările agenţiilor, ideile re
îa Moscova, la Palatul Pionieri de Serghei Pavlov, prim-secre- Agerpres, C. Răducanu, transmite: turi pentru şi două contra o rezolu ternă ale guvernului sovletio din ul marcate cu deosebire din expunerea
lor de pe Colinele Lenin, plena tar al C.C. al Comsomoiului. ţie cu privire la aplicarea în teri timul timp. Cel mai însemnat rezul „Hruşciov este pentru apropierea preşedintelui Consiliului de Miniştri
ra Comitetului Central al Com- In Comitetele Adunării Generale toriile de sub administraţie portu tat al politicii externe al Uniunii So sovieto-americană în scopul preîn- al Uniunii Sovietice au fost cele re
somolulul. a Naţiunilor Unite se înregistrează gheză a unor măsuri pentru pregăti vietice îl constituie faptul că s-a tîmpinării unui război“, scrie in ti feritoare la evitarea războiului nu
un ritm sporit al discuţiilor şi adop rea educaţiei tehnice şi a conducă reuşit să se îndepărteze primejdia tlu „Acropovis“. clear prin modul cum a fost soluţio
:e b = tarea a o serie de rezoluţii. Astfel, torilor populaţiei din aceste terito atacării Cubei, plănuită de cercurile
Comitetul pentru problemele juridice rii De asemenea, Comitetul nr. 4 a agresive din S.U.A. şi primejdia u- Primul ministru sovietic, sublinia nată criza din Marea Caraibilor şi la
D eschiderea lu crărilor (nr. 6) a fost primul caro a încheiat stabilit desfiinţarea subcomitetului nui război nuclear inevitabil. ză ziarul „Avghi“, a arătat că exis necesitatea de a se continua trata
dezbaterea asupra problemelor de pe pentru corectarea situaţiei în terito tă posibilităţi pentru rezolvarea paş tivele în toate problemele interna
C onferinţei sindicale internaţionale ordinea sa de zi de anul acesta, Ziarul „Uusi Suomi“, In darea de nică a tuturor problemelor interna ţionale ca singură cale de obţinere a
ţionale. In acelaşi timp, continuă zia unei soluţii paşnice şi reciproc accep
consultative de la L eip zig adoptînd în unanimitate o rezoluţie riile aflate sub dominaţia Portuga seamă a corespondentului său la rul, el i-a avertizat cu asprime pe tabile.
în legătură cu stabilirea unor prin liei. Atribuţiile acestuia vor reveni Moscova, subliniază că raportul lui imperialişti că în cazul unei agre
siuni vor primi o ripostă nimicitoare. In comentariile unor ziare, ca şl
LEIPZIG 14. — Trimisul special Ho- In raportul prezentat conferinţei, se cipii ale legislaţiei internaţionale pri Comitetului Special al Organizaţiei N. S. Hruşciov este pătruns de ideea în cele ale observatorilor de la Na
ria Liman transmite i cretarul general al F.S.M., Louis Sail vind relaţiile prieteneşti şi de cola Naţiunilor Unite cu privire Ia apli că Uniunea Sovietică este gata să re S.U.A. ţiunile Unite, se face în mod logic
lant, a arătat că Piaţa comună a de borare între state în conformitate carea Declaraţiei asupra eliberării curgă la o hotărîre de compromis în o legătură între modul în care a fost
La 14 decembrie s-au deschis la venit o realitate internaţională care cu Carta O.N.U. Proiectul de rezo popoarelor şi teritoriilor coloniale. problema Berlinului occidental. NEW YORK 14 — Corespondentul abordată problema situaţiei din Ma
Markkleeberg (o suburbie a Leipzigu- vizează toate ţările şi în primul rînd luţie care a fost propus de 37 de Agerpres, C. Răducanu, transmite: rea Caraibilor în cuvîntarea lui Ni
îui) lucrările Conferinţei sindicale in «laşa muncitoare din ţările capitalis ţări, printre care şi Republica Popu * Hruşciov, scrie în titlu „Kansan kita Sergheevici Hruşciov şi în con
ternaţionale consultative asupra con te. Este vorba de un fenomen eco lară Romînă, recunoaşte importanţa NEW YORK 14 (Agerpres). — TASS Uutiset", a respins cu hotărîre răz Situaţia creată la New York de ferinţa de presă a preşedintelui Ken
secinţelor economice şi sociale ale nomic şi politic care obliga pe mun deosebită a dezvoltării legilor inter boiul ca mijloc de răspindire a co greva tipografilor de la cele nouă nedy. Astfel, „Washington Post“ con
Comunităţii Economico Europene şi citorii din aceste ţări şi organiza naţionale şi promovarea relaţiilor în transmite: munismului şi a subliniat însemnăta cotidiene principale şi care are toa sideră că „preşedintele a subliniat în
ţiile lor să ridice nivelul şi unitatea tre state pe baza relaţiilor prieteneşti La şedinţa plenară din dimineaţa tea politicii de pace a Uniunii So te perspectivele de a înregistra o du faţa întregii lumi apropierea do un
ale politicii monopolurilor convocată luptei lor antimonopoliste pe scară şi a colaborării în conformitate cu vietice. rată record în acest domeniu, ca ur punct final în convorbirile de la New
europeană şi mondială. Raportorul a prevederile Cartei. zilei de 14 decembrie a Adunării Ge mare a unei noi întreruperi a con York“, deşi ziarul nu vede să fi in
din iniţiativa Federaţiei Sindicale nerale a O.N.U. a fost aprobat în una GRECIA tervenit vreo modificare în poziţia a-
supus conferind' spre discutare pa In Comitetul pentru problemele nimitate proiectul de rezoluţie pre tactelor între negociatori, a ridicat mericană de a refuza să acorde ga
Mondiale. La conferinţă participă re tru sugestii t crearea unui comitet sociale, umanitare şi culturale nr. 3 zentat de Comitetul Politic In pro ATENA 14 (Agerpres). — îndeosebi miercuri şi joi problemo
sindical-mondial de consultare şi uni a fost adoptată în unanimitate o re blema colaborării internaţionale în do Ziarele ateniene publică la loc de sertogse în difuzarea informaţiilor şi ranţiile promise de preşedintele Ken
prezentanţi ai organizaţiilor sindicalo zoluţie în legătură cu invitarea tu meniul folosirii spaţiului cosmic în frunte expuneri ale raportului pre comentariilor. nedy împotriva invadării Cubei. In
din peste 40 de ţări de pe toate con tate de acţiune antimonopolistă ; spri turor statelor membre ale O.N.U. sau' acelaşi timp observatorii consideră
ale organismelor specializate caro scopuri paşnice. Cele cîteva ziare de cartier, care că propunerea americană de a se
tinentele. Delegaţia sindicatelor din jinirea constituirii unei Comunităţi e* nu au semnat încă Convenţia de a- publică mai ales ştiri de senzaţie, nu stabili o legătură directă telefonică
bolire a sclavagismului din 1926, ca =e b = pot satisface uriaşul interes stîrnit sau prin teleprinter între Moscova
R.P, Romînă este condusă de tova conomice africane ; coordonarea lup şi Convenţia suplimentară din 1956, in rinduriîe opiniei publice de im
L e c r ä p a S e s iils c ^ s ia M e tiia le l portantul discurs rostit miercuri de şi Washington a fost inspirată de re
răşul Ion Cotoţ, secretar al CC.S. tei antimonopoliste a tuturor organi N. S, Hruşciov, deşi în aceste zile, zultatele pozitive ale schimbului di
p e n t r u saaeetafi'ea e ^ p e r le a ife l^ s 9 cînd principalele ziare newyorkcze rect de mesaje dintre N. S. Hruşciov
Conferinţa a fost deschisă de Re. nu apar, ele şi-au înzecit tirajul.
nato Bitossl, preşedintele Federaţiei şi Kennedy din ultimul timp şi potri
Această situaţie a determinat postu vit ziarului „Wal-Street Journal“, „de
Sindicale Mondiale. zaţiilor sindicale din Europa occiden de a face acest lucru fără întîrzie- cu a r m a siaicleacâ rile de radio şi televiziune america
Herbert Warnke, preşedintele Fe tală ; convocarea unei conferinţe sin re. Această rezoluţie semnalează fap creşterea îngrijorării publicului ame
dicale pentru intensificarea comerţu tul că numai 48 de state membre au GENEVA 14 (Agerpres). TASS afirmi: că ea merită toată atenţia ne ca în cursul zilei şi nopţii de 13
deraţiei sindicatelor libere germane, semnat aceste convenţiL transmite : şi «a fi studiată. Nici în şedinţa din rican faţă de posibilitatea izbucnirii
decembrie să reia şi să detaileze în unui război din accident“.
a urat succes lucrărilor conferinţei, lui internaţional şi lichidarea discri In şedinţa din 13 decembrie a sub 13 decembrie ei nu s-au arătat dis
toate emisiunile lor punctele princi
întrunite la Leipzig — oraş al unor minărilor. In Comitetul de tutelă şi pentru comitetului celor trei puteri pentru puşi să încerce să realizeze un acord
vechi tradiţii muncitoreşti şi centru Lucrările continuă. problemele teritoriilor neautonome încetarea experienţelor cu arma nu pe o bază reciproc avantajoasă. Re pale ale cuvîntării însoţlndu-le de
Important al cooperării economica cleară, care a fost prezidată de re prezentanţii occidentali încearcă să
prezentantul Angliei, a continuat e- reducă întreaga activitate a subcomi comentarii. In emisiunile sale de
internaţionale. Procesul înscenai P.C. dira S.U., xarainarea problemei experienţelor tetului la o polemică propagandistică
cu arma nucleară. In cuvîntările lor, lipsită de orice sens. Reprezentantul
, Va! de greve în Ifalia WASHINGTON 14 (Agerpres). — se va înregistra în virtutea legii participanţii la şedinţă s-au referit Angliei a propus drept o modalitate Cele 10 principii ale revolujieî ysmsnifa
TASS transmite: McCarran, deoarece aceasta ar în la propunerea delegaţiei sovietice cu „constructivă“ de rezolvare a acestei
' ROMA 14 (Agerpres). semna „sinuciderea“ acestui partid. privire la folosirea staţiunilor seismi probleme convocarea unei conferinţe CAIRO 14 (Agerpres). — TAjSS sirea deplină a resurselor natu
In dimineaţa zilei de 14 decembrie La Tribunalul federal din Washing ce automate („cutiile negre“) ca mij a oamenilor de ştiinţă experţi. Sco transmite : rale ale ţării, asigurarea popu
ton continuă procesul înscenat Parti Iniţial, acuzatorul declarase că acu loc suplimentar de dotectare a explo pul acestei propuneri este cît se poa laţiei ţării cu toate produse’e
învăţătorii şi profesorii de liceu din dului Comunist din S.U.A. La 13 de zarea va cita pe al doilea martor al ziilor nucleare. După cum se ştie, a- te de clar: transformarea tratative In apelul către popor, tran necesare, construirea de şcoli,
Italia au declarat o grevă generală cembrie, a luat sfîrşit audierea mar său — Jozsef Zoltraan, contrarevo ceastă propunere de compromis a lor în discuţii ai privire la proble smis la 12 decembrie de postul spitale şi crearea de instituţii de
în semn de protest împotriva refuzu torilor. luţionar ungar, pe care F.B.I. îl fo fost prezentată de Uniunea Sovieti me tehnice, fără să se rezolve în de radio Sanaa, preşedintele Re
lui autorităţilor de a le mări salarii loseşte în prezent ca informator do că pentru a scoate tratativele din im prealabil problema principială a înce publicii Arabe Yemen, As-Sallal, învăţămînt superior, asigurarea
le. In aceeaşi zi, au declarat grevă La scurta şedinţă de joi, acuzarea profesie. Totuşi, în şedinţa de joi, tării experienţelor nucleare. a expus cele 10 principii ale
funcţionarii societăţii de telefoane. a prezentat unele documente, stră- acuzatorul a comunicat că a încheia! pas şi a realiza cît mai grabnia un revoluţiei yemenite. Aceste prin pentru toţi cetăţenii a dreptului
Totodată, greva redactorilor de ziare, duindu-se să dovedească că partidul expunerea motivelor sale. Zoltman nu Reprezentantul sovietic a subliniat cipii prevăd : instaurarea in ţară
declarată pe o durată de opt zile, în comunist refuză să se înregistreze. a fost citat, probabil datorită faptu acord cu privire la încetarea pentru încă o dată că pentru realizarea unui a dreptăţii sociale, dezvoltarea Ia muncă, crearea unei armate
sprijinul cererilor de mărire a sala lui că acest individ suspect nu pu acord trebuie în primul rînd ca a- economică a republicii şi folo
riilor, a intrat în cea de-a doua zi. A fost citat unicul martor Leessner, tea decît să dăuneze acuzării. totdeauna a experienţelor cu arma ceastă problemă să fie rezolvată din naţionale puternice pentru apă
Greviştilor li s-au alăturat vineri şi corespondent al ziarului „New York nucleară. punct de vedere politic şi atunci va
redactorii posturilor italiene de radio. Times“. El a arătat că Gus Hali, se John Abt şi Joseph Forrer, avo fi mai uşor de rezolvat şi problemele rarea cuceririlor poporului.
cretarul general al P.C. din S.U.A., a caţii partidului comunist, îşi înte Or, puterile occidentale nu au dat
declarat în luna iunie la o conferin meiază apărarea mai ales pe faptul tehnice. JP®? m
ţă de presă că Partidul comunist nu deocamdată un răspuns concret la a-
ceastă propunere sovietică, deşi au
că legea McCarran contravine prin Problemele politicii generale S sE m n a
ea însăşi constituţiei şl încalcă drep
Sesiunea Consiliului N.A.T.O. turile fundamentale ale americanilor.
PARIS 14 (Agerpres). — TASS lui său, care a durat 50 de minute, Ei au cerut să fie retrase acuzaţiile sa noului guvern fra n c e z GENEVA. — La şedinţa din 14 de greş“. In comunicat se recunosc
transmite: Rusk a consacrat-o evenimentelor din formulate împotriva partidului comu cembrie a Comitetului celor 18 sta printre altele „deficienţele şi lipsu
regiunea Mării Caraibilor. El a dat nist, subliniind că înregistrarea lui Declaraţiile primului ministru, Pornpidoa te pentru dezarmare s-a hotărît ca lu rile“ acestui program american şi
In şedinţa din dimineaţa zilei de de înţeles că „criza“ din această re în virtutea legii McCarran ar fi în crările Comitetului să fie întrerupte „anumite greutăţi“ întîmpinate- la a-
13 decembrie a sesiunii consiliului giune nu a luat încă sfîrşit, şi de semnat renunţarea de către el la PARIS 14 (Agerpres) — TASS atlantic — acestea sînt, după afir între 21 decembrie 1962 şi 15 ianua plicarea acestui program.
ministerial N.A.T.O. a fost exami aceea trebuie să mai treacă un timp drepturile sale constituţionale. transmite: maţiile lui Pompidou, principiile fun rie 1963.
nată situaţia internaţională. Au luat oarecare pînă să se înceapă tratative damentale după care intenţionează NEW YORK. — După cum transmi
cuvîntul secretarul de stat al S.U.A., eu Uniunea Sovietică asupra altor După concluziile părţilor, judecă La 13 decembrie, primul ministru să se călăuzească guvernul. ALGER. — Ben Bella, primul mi te agenţia United Press Internatio
Dean Rusk, precum şl miniştrii afa probleme. torul Holtzoff, care prezidează şedin al Franţei, Pompidou, a făcut în Adu nistru al Republicii Algeriene Demo nal, în S.U.A., la Cap Canaveral, a
cerilor externe Schroeder (Germa ţele tribunalului, a fixat următoarea narea Naţională o declaraţie în pro Primul ministru a afirmat că scopul cratice şi Populare, a declarat că gu fost lansat la 13 decembrie un sate
nia occidentală), Erkin (Turcia), Pic- Referindu-se la problemele dezar şedinţă pentru ziua de 17 decembrie, blemele politicii generale a noului principal al politicii externe a Fran vernul a trecut la înfăptuirea unei lit de telecomunicaţii „Relais“. Sate
cioni (Italia). mării, secretarul de stat al S.U.A. a ora 10 (ora New York-ului). El a guvern francez. reforme agrare în ţară. Un milion de litul are o greutate de aproape 78 kg.
pus accentul, ca întotdeauna, pe pro ţei este să contribuie la o pace hectare de pămînt, părăsit de colo El a fost lansat cu ajutorul unei ra
Şedinţa a fost secretă. Totuşi, po Fidelitatea guvernului francez faţă nialiştii francezi, va fi transmis co chete „Thor-Delta“.
trivit unor ştiri laconice, ea s-a ca blema inspecţiei. Rusk a insistat a- respins cererea lui Abt şi Forrer cu do politica creării „forţei atomice de trainică şi, totodată, la progresul tu mitetelor agricole.
racterizat prin spiritul „războiului şoc“, faţă de „construcţia Europei“, turor ţărilor. BOGOTA. — Salariaţii din cadrul
rece“, specific pentru NA.T.O. supra „îmbunătăţirii consultărilor“ privire la clasarea acestui proces, WASHINGTON. — Preşedintele Ministerului de Finanţe din Colum
a cărei bază este „axa Paris—Bonn“, Pompidou a spus că relaţiile dintre Republicii Chile, Alessandri, a făcut bia au declarat la 13 decembrie gre
O parte considerabilă a discursu dintre ţările membre ale N.A.T.O. i fără transmiterea lui Curţii cu juri. Est şi Vest pot fi normalizate şi ,o vizită oficială de două zile la Was vă. Greviştii cer majorarea salarii
ataşamentul faţă de blocul nord-
consolidate prin respectarea dreptu
rilor şl independenţei tuturor state
lor. hington, unde a dus tratative cu lor. In dimineaţa aceleiaşi zile, ei au
După cum a arătat Pompidou, baza preşedintele S.U.A., J. Kennedy. Du organizat demonstraţii in faţa clădi
& rôm ea euenim entelof- politicii Interne a guvernului este pă încheierea tratativelor a fost dat rii Ministerului de Finanţe.
„reînnoirea şi modernizarea“ ţării, publicităţii comunicatul comun al ce PRETORIA. — După cum relatează
precum şi „întărirea unităţii“ dintre lor do> preşedinţi, consacrat în cea agenţiile occidentale de presă, în
mai mare parte „Alianţei pentru pro- cursul zilei de joi în gara Queens- •
In aceste zile, atenţia opiniei pu adresat de Ia înalta tribună a Sovie nu au nimic comun cu cauza păcii. părţile interesate nu aşteaptă sur francezi. town (Africa de sud) unităţi de poli
blice din întreaga lume s-a îndreptat tului Suprem al U.R.S.S. acelor lideri Pe primul plan se situează proble prize plăcute în această privinţă din tie au oprit un tren de pasageri pen
din nou spre Kremlin, unde au avut occidentali care mai mizează încă pe ma sporirii potenţialului militar al partea sesiunii N.A.T.O. In Statele
loc lucrările sesiunii Sovietului Su încordarea internaţională şi care sînt N.A.T.O. Unite se exprimă temerea ca nu tru a percheziţiona mai multe persoa
prem al U.R.S.S. Marele ecou inter nemulţumiţi ori de cîte ori triumfă prin In timp ce în problema germană, cumva, în cadrul tratativelor Mac ne de culoare, suspectate că ar de
naţional al raportului tovarăşului cipiul tratativelor. Se subliniază că, de pildă, guvernul sovietic propune millan—de Gaule care au loc sîm- ţine arme asupra lor. In urma inci
N. S. Hruşciov demonstrează că ome după ce raportul lui N. S. Hruşciov tratative pentru reglementarea ei pe bătă şi duminică la Paris, să se ne dentelor care s-au produs Intre poli
nirea s-a încredinţat încă o dată de a amintit marile probleme interna cale paşnică, la sesiunea N.A.T.O. gocieze intrarea Angliei în Piaţa ţie şi pasageri, au fost ucişi nouă
fermitatea şi consecvenţa cu care ţionale care aşteaptă o rezolvare diverşi participanţi au cerut cu tărie comună în schimbul asocierii Franţei negri şi un ofiţer de poliţie. De ase
Uniunea Sovietică şi celelalte ţări cît mai urgentă, cuvîntarea rostită să nu se accepte pentru moment nici la programul de înarmare atomică menea, trei poliţişti au fost răniţi
socialiste apără pacea. de ministrul afacerilor externe al o dezbatere a acestei chestiuni. Mai al Marii Britanii. Statele Unite do
U.R.S.S., A. A. Gromîko a adus noi mult unii dintre oratorii care au luat resc aderarea Angliei la Piaţa co BONN. — In ultimele zile sosesc
Cele mai diferite cercuri — atît propuneri concrete în vederea con pînă acum cuvîntul la sesiunea de mună, dar nu ar fi deloc încintate 6emnale tot mai alarmante din regiu
cele care se bucură cît şl cele căro tinuării schimbului de păreri cu Sta la Paris au preconizat adoptarea u- de perspectiva unul consorţiu ato nea Ruhr, principala regiune Indus
ra nu le convine acest lucru — in tele Unite şi cu celelalte puteri oc nei „politici de forţă“ în relaţiile cu mic anglo-francez, care ar pune sub trială din Germania occidentală. A-
terpretează raportul ca un puternic cidentale, în primul rînd pentru re U.R.S.S., pretinzînd că acesta ar fi semnul întrebării controlul american colo vicierea aerului a luat proporţii
apel la raţiune, la coexistenţă. In glementarea paşnică a problemei unul dintre învăţămintele crizei din asupra N.A.T.O. atît de mari îneît aceasta se reper
Statele Unite au suscitat un deose germane. Comentînd acest fapt im Marea Caraibilor. Or, după cum se cutează in mod catastrofal asupra să
bit interes pavajele din raport re portant, agenţia France Presse su ştie şi după cum s-a arătat din nou For al unui organism al războiu nătăţii a sute de mii de oameni. Si
feritoare la evoluţia şi stadiul ac bliniază : „Moscova propune din la sesiunea Sovietului Suprem, nu lui rece, sesiunea Consiliului tuaţia este agravată din cauza faptu
tual al crizei din Marea Caraibilor nou Washingtonului să iniţieze un N.A.T.O., atît prin problemele luate lui că în regiune Ruhr se înregistrea
şi în special referirile la obligaţia de dialog direct pentru rezolvarea ma ameninţările ci, dimpotrivă, concesii în discuţie, cît şi prin poziţiile adop ză o densitate foarte mare a popu
a nu ataca Cuba, pe care şi-au asu rilor probleme litigioase“. le reciproce au făcut cu putinţă tate de mulţi din cei 15 membri ai laţiei
mat-o Statele Unite, şi la necesita menţinerea păcii. Consiliului oglindeşte cramponarea
tea de a respecta cu stricteţe aceas Tot în această săptămînă, Uniunea de falimentara politică de pe „po Situaţia din Brunei
tă obligaţie. Solicitat la conferinţa Sovietică a făcut la Geneva propu Participanţii la sesiunea N.A.T.O. ziţii de forţă“. Pe de altă parte, ea
sa de presă de miercuri să-şi spună neri menite să scoată din impas sînt foarte preocupaţi de divergen va fi nevoită să facă, aşa cum scria In oraşul Talgu Sin Coreea de sud, unde tramvaiele nu mal SINGAPORE 14 (Agerpres). —
părerea în această privinţă, preşedin tratativele în problema încetării ex tele dintre ei, pe care au venit să ziarul francez „Combat“, „inventarul funcţionează din cauza lipsei de curent electric. Şomerii aşteap Agenţiile occidentale de presă re
tele Kennedy şi-a exprimat speranţa perienţelor nucleare. Aşa-zisele „cu le discute fără speranţa că le vor neînţelegerilor“ dintre cei 15. Insfîr- tă în staţii oameni pe care să-i transporte pe spate. latează că în faţa puternicelor forţe
că tratativele scvieto-americane re tii negre“ pentru detectarea explo putea rezolva. Principalul litigiu — şit, merită să menţionăm faptul că militare ale colonialiştilor englezi
feritoare la garantarea securităţii Cu ziilor nucleare, a căror amplasare a cel referitor la poziţia diverşilor par pentru evitarea agravării neînţelege răsculaţii din protectoratele Brunei şi
bei care se desfăşoară în prezent la fost preconizată de Semion Ţarap- teneri din N.A.T.O. faţă de proble rilor dintre principalii parteneri din Sarawak s-au retras în jungle şi în
New York se vor încheia în curînd kin, reprezintă acceptarea şi adop ma controlului armelor nucleare — N.A.T.O., aceştia au hotărît ca pro regiunile muntoase unde continuă
cu succes. Pe aceeaşi linie se situea tarea creatoare a sugestiilor ţărilor este agravat şi complicat şi de alte blemele cele mal importante să nu lupta. La 14 decembrie un purtător
ză declaraţiile făcute corespondentu neutre şi a celor mai noi cuceriri ale neînţelegeri. Să amintim doar dife fie discutate în sesiunea consiliului, de cuvlnt al trupelor engleze a anun
lui agenţiei Associated Press de ofi ştiinţei. Din păcate reprezentanţii rendul anglo-american in legătură ci în întilnirile la nivel înalt dintre ţat că avioane cu reacţie britanice
cialităţi americane de la O.N.U. în puterilor occidentale continuă să ter cu rachetele „Skybolt“ despre care principalele guverne occidentale.
sensul că „divergenţele care mai e- giverseze lucrurile, cerînd fel de fel Ministerul de Război britanic con efectuează în prezent zboruri „de a-
xistă încă în legătură cu modul de de explicaţii de amănunt, înainte de sideră că „va constitui o problemă Toţi aceşti factori explică de ce vertisment“ în regiunea muntoasă de
rezolvare a crizei s-au îngustat sim a se declara în principiu de acord de importanţă crucială în cadrul corespondentul la Paris al agenţiei Ia sud de oraşul Limbang (Sarawak)
ţitor“. cu acest sistem de control. convorbirilor dintre preşedintele Ken United Press International a fost ne unde, după cum a recunoscut el,
nedy şi premierul Macmillan care
Faptul că această criză — apre Atitudinea lor se potriveşte mal vor avea loc săptămînă viitoare în voit să remarce cu amărăciune: „O „răsculaţii sînt extrem de puternici“.
ciată ca cea mai gravă după cel curînd cu spiritul sesiunii Consiliu insulele Bahamas“. Altă chestiune ce parte din interesul obişnuit s-a abă El a declarat că dacă răsculaţii nu
de-al doilea război mondial — se a- lui N.A.T.O. care se desfăşoară la implică discuţii paralele la sesiunea tut de la sesiunea N.A.T.O. axîndu-se se vor preda, bombardierele britani
propie de o soluţie paşnică defini Paris şi care este, ca deobicei, tri N.A.T.O. şi la nivelul cel mai înalt asupra cuvîntării rostite de premie ce vor trece la atac.
tivă, confirmă aprecierea lui N. S. butară politicii „războiului rece“. este opoziţia Franţei faţă de admi rul Hruşciov în faţa Sovietului Su
Hruşciov că în urma înţelegerii la Deşi are pe ordinea de zi, şi pro terea Angliei în Piaţa comună. Du prem“. Această orientare a interesu Potrivit agenţiei France Presse, Joi
care s-a ajuns între U.R.S.S. şi S.U.A. bleme atît de importante cum sînt pă eşecul ultimei etape a tratative lui general este lesne de Înţeles dacă au continuat luptele între trupele en
în problema cubană a ieşit învingă învăţămintele crizei din Marea Ca lor de la Bruxelles, care nu au apro ţinem seama că în Sovietul Suprem gleze şl răsculaţi la sud de Limbang.
toare caiiza păcii şi securităţii po raibilor sau viitorul relaţiilor dintre piat deloc ziua mult dorită de guver nu fost puse în discuţie tocmai aces Lupte s-au desfăşurat, de asemenea şi
poarelor. In acelaşi timp, observa U.R.S.S. şi S.U.A., sesiunea se preo- nul britanic a intrării Angliei în or în jurul oraşului Sibuti.
torii scot în evidenţă avertismentul .cupă în primul rînd de probleme ce te probleme majore, pentru care s-au
ganismul economic vest-european, propus soluţii realiste.
FELICIA ANTIP
comentator Agerpres
Redacţia şi administraţia ziarului :str. 6 Martie nr, 9, Telefon î 188, 189, 7Ş, 674. laxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P,Ţ,T,R. Q& 263,328 din fi musuferfe .tSiSfe lipajul: (Qţre&ifldercs Poligrafică Mâi* w Deva.
