Page 46 - 1962-12

PROLETARI DIN SOAŢE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! SCRISORI DIN AGRICULTURĂ

mulsocialismului • ConstantinBăduţă: Preve­ n. OOOOOOOOOOOO ăOOOOOOOOOOO
¦Jfbrrr- r vmfjg
o

• MAGAZIN (pag. S-a) g Cultura legumelor — o ramură rentabilă

• Din activitatea organizaţiei Una din sursele caro au adus care le avem, noi am hotărît ca

U.T.M. gospodăriei noastre colective ve­ în anul viitor să extindem su­

derile d'n contractul colectiv — nituri băneşti însemnate i con­ prafaţa grădinii de legume la 30

angajamente de onoare stituie legumicultura. In anul tre­ ha. Totodată ne-am propus să
• R. Budin: Grija fată de
cut, do pe 20 ha. de grădină am luăm o serie de măsuri pentru
avuţia obştească — o îndatorire
0 realizat peste 300.000 lei. Do a- sporirea veniturilor obţinute de

a fiecărui colectivist (pag. S-a). 5 ceea în anul acesta am extins pe fiecare hectar de grădină. Prin­
• DE PESTE HOTARE
(pag. 4-a) ^ suprafaţa cultivală cu legume cu tre acestea amintim: irigarea în­

o încă 5 hectare. Veniturile obţl- tregii supraieţe, extinderea su­

Anul XIV. Nr. 2481 D um inică 16 decembrie 1962 4 pagini 20 bani g nute prin valorificarea legumelor prafeţei ocupate cu culturi suc-

de pe cele 25 ha. de grădină se cosive şi a celor îngrăşate cu
ridică la peste 40 la sută din va­ gunoi do grajd, aplicarea agroteh- |
<v* loarea veniturilor totale realizate
de gospodărie în acest an. nicii corespunzătoare fiecărei cul­

DISPUNEM DE MARI REZERVE IN MUNCA Ne dăm seama că veniturile turi etc.

puteau fi sporite mai mult dacă LUCREŢIA COSTA

îndeplinirea ritmică, la termen şi Nu întotdeauna şefii de loturi prevăd de dulgheri a ridicat de asemenea irigam o suprafaţă mai mare. Ţi- preşedinta G.A.C. din Lăpuşnic l
unele probleme privind organizarea
calitativă a sarcinilor de plan preo­ din timp necesarele de materiale. U- mai judicioasă a şantierului. El a nînd seama de posibilităţile pe raionul Ilia |
arătat că dacă la cele patru blocuri
cupă majoritatea muncitorilor, tehni­ neori notele de comandă nu cuprind începute de curînd,.lucrările s-ar a- Transportăm îngrăşăminte şi reparăm
taca după sistemul în lanţ s-ar asi­
cienilor şi inginerilor din cadrul şan­ materialele necesare executării lucră­ gura front de lucru larg tuturor echi­
pelor şl în acelaşi timp statia de
tierului nostru. Spunem aceasta, de­ rilor în curs. Aşa s-a întîmplat la betoane ar putea produce betonul ne­ atelajele
cesar turnării fundaţiilor. Aşa cum
Cm p la n u l a n u a l în d e p lin ii oarece cu prilejul dezbaterii cifrelor Simeria unde meşterul Paul Dobozi nu se lucrează acum este greşit. Se sapă De pe acum membrii gospodă­ Tot în acesto zile în atelierul
de plan pe anul 1963, care a avut a prevăzut în planul operativ din luna la toate blocurile fundaţia şi nu se riei noastre colective din Petreşti,
loc de curînd, colectivul a supus unei noiembrie cărămizi deşi şantierului îl toarnă nici un m.c. de beton. se îngrijesc de fertilizarea tere­ gospodăriei se munceşte la re- O
nului pe care-1 vom însămînţa în
olectivul preparaţiei de cărbune din Petrila a reuşit ca în ziua de 10 temeinice şi aprofundate analize ac­ erau necesare aproape 400.000 bucăţi. Mai mulţi tovarăşi au arătat că primăvară. Astfel am reuşit să paratul uneltelor agricolo şl a <>
v decembrie a c. să raporteze îndeplinirea planului anual de producţie pe tivitatea de pînă acum a şantierului De asemenea unii meşteri se îngri- se pot obţine indici ridicaţi de de­ transportăm tot gunoiul do grajd
anul 1902. Preparatorii au înregistrat succese de seamă şi în ce priveşte şl a criticat cu tărie lipsurile mani­ păşire a normei, prin extinderea în platformele de Ia capelele tar­ altor utilaje. x L
reducerea consumurilor specifice şi a celorlalte cheltuieli de producţie. festate făcind valoroase propuneri Dezbaferea cifrelor de plan muncii în acord global la toate e- lalelor, iar zilnic cite două că­
Astfel, în primele 11 luni ale anului s-au înregistrat economii la preţul care să ducă la Îndeplinirea întoc­ pe 1963 chipele şi la toate lucrările. Pînă a- ruţe transportă bălegarul ce re­ Pînă acum fierarul Hensel Iosii >
de cost de 1.227.591 lei. mai a sarcinilor de plan. cum acest sistem s-a aplicat inciden­ zultă de la curăţirea adăposturi­
jesc de aprovizionarea cu unele ma­ tal, numai ca urmare a Insistentelor lor animalelor. şi rotarul Ioan Draşoveanu au şi '
O contribuţie de seamă la dobîndirea acestor succese au adus-o Dacă pe cele 11 luni din anul cu­ teriale doar în momentul în care tre­ unor echipe. Avem mari posibilităţi
schimburile conduse de tovarăşii Anton Kovaci, Ilie Molnar, Iosil Ma­ rent planul nu s-a îndeplinit, cea buie puse în lucru. Multe greutăţi de sporire a producţiei, au arătat reparat 4, din cele 15 căruţe şl
ior, de la brichetaj, Ioan Gubel şi Stoica Petru, de la uscătorie. mai mare parte din vină revine şan­ provin şi din cauza merceologilor. Ei tovarăşii Gheza Gardo, Vaier Gor-
tierului. Nerealizarea planului este rea. Alexandru ICaitar şl alţii. Nu­ au organizat munca în vederea
IOAN BERCEA urmarea slabei organizări a muncii, mărul absentelor este Încă mare, iar
şef de schimb, preparaţia Petrila nerespectării disciplinei, aprovizionă­ mai bine de 30 la sută din echipe punerii la pun«~t a batozelor.
realizează indici sub normă, îndeo­
-k sebi datorită nefolosirii din plin a PFAFF LAURENŢIU
timpului de lucru. Propuneri care me­
rită să fie analizate s-au făcut şi în preşedintele G-A.C. Petreşti
legătură cu îmbunătăţirea continuă a
condiţiilor de cazare a constructori­ R e p a ra ţii în G. A. S.
lor şantierului.
Potrivit planului do reparaţii proprii ale G.A.S., a fost trimis
In viitor este necesar, aşa cum
A îndeplinit planul anual şi colectivul de muncitori de la depoul de rii defectuoase. Din cele 236 aparta­ nu urmăresc nevoile şantierului şi a reieşit din discuţiile purtate, să se Întocmit (defalcat pe luni şi de­ la Uzinele de reparaţii din Sibiu.
locomotive C.F.R. Simeria. Un aport deosebit Ia realizarea sarcinilor de mente în blocurile din Deva şi Si­ nu cunosc ce materiale există în de­ Întărească răspunderea personală fată
meria s-au dat pînă acum în folosin­ pozitul central al T.R.C.H., mulţu- de sarcinile ce revin atlt muncito­ cade), în atelierele proprii alo Cele mai frumoase realizări au
plan înainte de termen l-au adus lăcătuşii de la reparaţii, care au exe­ ţă doar 45 de apartamente, restul mindu-se cu ceea ce Ii se trimite. rilor cit şl inginerilor, tehnicienilor
cutat numai lucrări de bună calitate şi au redus timpul de Imobili­ găsindu-se în fază de finisaj, deşi de Lichidînd aceste lipsuri noi putem să şi funcţionarilor de pe şantier. G.A.S. din regiunea noastră au fost obţinuto pînă în prezent la
zare al locomotivelor cu 7 la sută. Economiile de combustibil conven­ la începerea lor a trecut mai bine obţinem realizări cu mult mai mari
ţional obţinute de mecanicii de locomotivă în 11 luni, sînt de peste de 12 luni. E drept că la neîndeplinirea decît pînă acum. Iată doar cîteva din propunerile fost executate pînă acum repa­ gospodăriile de stat din Galda de
4.778,2 tone. planului a contribuit şi lipsa de făcute de colectivul nostru. Ele de­
proiecte la o serie de lucrări incluse Cu tărie au fost criticate şi lipsu­ monstrează că avem Încă mari rezer­ raţii la 21 tractoare, 12 semănă­ Jos şi Bîrcea. Echipele de meca­
Iată ciţiva d ,tre muncitorii fruntaşi ai depoului: Victor Stana, Io- in planul pe 1962. Dar chiar aşa stînd rile privind organizarea muncii. Sînt ve Interne care ne permit să reali­
sif Albu, Gheori^e Istrate, mecanici, Ioan Sauer, Vasile Voju, Gheor- lucrurile şantierul nu s-a încadrat în semnificative aici cele arătate de tov. zăm şl să depăşim sariclnile de plan tori pentru porumb, 12 remorci, 2 nici şi mecanizatori din aceste
ghe Sîrbu, lăcătuşi şi alţii. sarcinile de plan nici la lucrările care Gheorghe Drâgoi, şef de echipă de pe anul 1963. Pentru aceasta planul
zidari-tencuitorl, care în decurs de de măsuri prezentat tn cadrul şe­ motopompe pentru Irigat, 17 plu­ unităţi s-au încadrat în planul
IORDACHE PRICOP dinţei de prelucrare a cifrelor de plan
corespondent trebuie să fie Îmbunătăţii cu propu­ guri etc. de reparaţii.
nerile făcute de muncitori. Mare par­
te din aceste propuneri vor trebui De asemenea, o parte din utila­ PETRU ŞINA
să fie înfăptuite încă de pe acum,
pentru ca din prima zi a anului viitor jul agricol căruia nu poate să 1 .tehnician mecanic la Trustul
să obţinem realizări la nivelul sarci­
nilor. se facă reparaţii în atelierele regional Gostat
r55CCS^CC<X>O5<>CVvCWCCW00000O00<X><X>O<X»0<X><XXXXX>0 O
IOAN MOŢA, meşter, IOAN
ra au avut din timp proiecte. circa o lună de zile a fost mutat la ROSITORU, şei de echipă de zidari,

l i l u '- o In discuţiile purtate cu prilejul vreo patru locuri de muncă. La fie­ ?antfenil nP. *** Dfe^ăT ¦'f.feejHSr ‘

Se adunaseră atîtea vagoane în staţie In acelaşi timp staţionarea vagoa­ dezbaterii cifrelor de plan pe anul care din aceste locuri însă nu i s-au • La orele 10, In sala festivă a
ea nu ştiam cum să le mai manevrăm. nelor a fost redusă cu 1,50 la sută. viitor, constructorii au venit cu pro­ asigurat condiţii de lucru, ceea ce a clubului U.R.C.M. din Deva are loc
Mijloace în plus pentru formarea unui Mecanicii Mihuţ Constantin, Gheorghe puneri preţioase de îmbunătăţire a făcut ca echipa să piardă ore şi chiar sărbătoarea majoratului. Cu acest pri­
tren suplimentar nu erau, iar pentru a Covaci, Barbu Braia, Ioan Culureanu muncii. ' Iată cîteva din observaţiile zile în şir. In astfel de situaţii au fost lej se vor Inmîna diplome tinerilor
se expedia trenurile cu tona) sporit sînt doar cîţiva din cei care au contri­ şi propunerile tovarăşilor noştri. puse deseori şi alte echipe. Rezulta­ care împlinesc vîrsta de 18 ani iar
timpul nu era prielnic. Vîntul bălea buit în una din zilele trecute la des­ tul nu este altul decît o slabă pro­ elevii Şcolii pedagogice din localita­
O cauză care a frînat activitatea te vor prezenta un program artistic.

tare din sens opus. Totuşi pentru ex­ congestionarea staţiei Petroşani de va­ şantierului a fost aprovizionarea ne- ductivitate a muncii, randamente scă­ • Pentru astăzi, la clubul sindica­
telor din Deva s-a organizat o seară
pediere(* vagoanelor trebuia găsită o goanele de marfă existente. ritmică şi în cantităti insuficiente cu zute şi lucrări neexecutate la ter­ de odihnă pentru salariaţii de la
solufie. Erau vagoane cu mărfuri pe­ I. CRIŞAN materiale, au arătat tovarăşii Carol men. Banca de stat. Programul cuprinde
risabile, cu cărbuni, cu minereu, cu Butoi şi Constantin Ricter, Instalatori, Tov. Ştefan Bortoş, şef de echipă recenzia romanului „Orologiul bate la
fier vechi, care trebuiau expediate de impiegat de mişcare miezul nopţii" şi un program de
muzică populară şi uşoară prezentat
urgentă.. Solufia a fost găsită. Cu una UT II IILI IE II II f de soliştii amatori, salariaţi al băncii.
din locomotivele duble s-a expediat un
tie.n suplimentar, iar restul vagoanelor • In sala Casei raionale de cul­
trebuiau să [ie expediate cu trenurile tură din Sebeş are loc astăzi o Inte­
resantă conferinţă intitulată „Activi­
aflate în graficul de circulaţie. Peste 1 milion de lei venituri A sosit trenul sanitar tatea social-politică a Iul Nlcolae Băl-
La rugămintea celor de la mişcare, cescu“. Vorbeşte tov. prof. Oroţ Va­
_,.t Colectiviştii din Mihalţ, raionul Alba, au plantat anul acesta 986.000 In staţia C.F.R. Petroşani a so­ ier. In continuare va rula filmul
de a remorca in aceeaşi zi toate tre­ altoi de viţă pe 8 ha. Valorificaţi pi in Agrosem Alba Iulia, altoit (peste sit trenul sanitar, pentru a face vi­ „Garibaldi“.
nurile cu tonaj sporii, răspunsul me­ 62 la sută din calitatea I) au adus gospodăriei venituri în valoare de zita medicală periodică a salaria­
canicilor din depou a fost afirmativ. 1.028.000 lei. ţilor complexului C.F.R. Trenul • Un număr de 6 conferenţiari al
este o adevărată „policlinică pe comisiei raionale Sebeş pentru răs-
¦ Fiecare tren a avut în plus 50—100 Convinşi de foloasele mari ce le aduce gospodăriei această ramuri roate“ avînd secţii de interne, chi­ pîndirea cunoştinţelor ştiinţifice, se
tone sau chiar mai mult. De exemplu, de producţie, colectiviştii au hotărît ca în anul 1963 să extindă suprafaţa rurgie, radiologie etc. şi este u- deplasează astăzi în comunele Miercu­
trenul nr. 2.671 a fost remorcat cu 2S4 pepinierei de viţă la 16 ha., fapt care le va asigura venituri de 2,5 milioa­ tilat cu cel mai modern aparataj rea, Apoldul de Jos, Lancrăm, Şugag,
tone mai mult, iar trenul nr. 2.673 a ne lei. medical. Draşov şi Căpîlna. Membrii brigăzii
fost remorcat cu un tonaj de 1.815 to­ ştiinţ'fice nr. 1 a Casei raionale de
ne fafă de 1.650 cit era norma. cultură din Sebeş, vor fi astăzi oas­
peţii colectiviştilor din Ungurel.
Primind ajutorul celor de la trac­ Premiera la Teatrul de stat IN întreg personalul medical al tre­
ţiune, muncitorii de la mişcare au pu­ nului, în frunte cu directorul dr. • La clubul sindicatelor din Petro­
tut raporta la sfîrşitul schimbului că , Valea Jiului“ TUSNEU Liviu Godeanu, are o atitudine a- şani s-a organizat o dimineaţă lite­
tonajul pe tren de marfă a crescut cu tentă şi plină de grijă faţă da cei rară pe tema „înfloreşte patria noas­
3 la sută faţă de norma tehnică, ex- Teatrul de stat „Valea Jiului'' a prezentai în pre­ De curînd, pe pe care-i consultă. tră" şl o seară de întrebări şi răs­
mieră sîmbătă, 15 decembrie 1962, tragedia „Antigona scena Clubului punsuri pe tema „Ţara noastră, şan­
pediindu-se în plus peste 4.300 tone şi şi ceilalţi“ de Peter Karvas, piesă cu care colectivul muncitoresc al I IION BASARAB tier al păcii".
făcîndu-se o economie de trei locomo­ sindicatelor din corespondent
tive. participă la con­ Cugir au urcat
cursul republican artiştii Teatrului

al tinerilor ar­ de stat din Arad.
tişti din teatrele Ei au prezentat Pentru ridicarea caflîicărei

dramatice. Spec­ publicului cugi- Din iniţiativa organizaţiei de
tacolul este mon­ rean, în două partid de la O C.L. Alimentara Pe­
tat în regia ha spectacole, piesa troşani s-a organizat cu lucrătorii de
Petre Sava Ba­ „Nu se ştie nici­ aici un ciclu de conferinţe educa­
lcanii de la Stu­ odată“ de B.
Shaw. tive, menite să ducă la ridicarea
dioul de televi­
Publicul, între continuă a calificării acestora. Pînă
ziune Bucureşti şi

scenografia lui care numeroşi, acum s-au prezentat conferinţe pe
muncitori, teh­ temele: „Sarcinile trasate de cel
Emil Moişe.

In distribuţie nicieni şi ingineri de-al III-lea Congres al P.M.R. lu­
ai uzinei metalur­ crătorilor din comerţ“, „Gospodări­
sînt cuprinşi ac­ gice, a răsplătit rea fondului de marfă", „Atitudinea
faţă de cumpărători" şl altele.
torii: Geta Nico- cu vii aplauze
lae, Ana Colda, buna interpretare

Viorica Tifor şi a artiştilor din F. VASILESCU
alţii. Arad. corespondent

In tim pul liber La I.I.S. „Vidra" din Orăştle munca a fost rodnică In acest an. Planul
de producţie a fost îndeplinit ritmic, productivitatea muncii a crescut
Deputaţii din comuna Cîlnic, raionul Sebeş, se întîlnesc des cu ale­ Pentru folosii ea cit mal plâ fiind ciştigate de reorezen- simţitor. Paralel cu îndeplinirea acestor indici, colectivul de muncă de Ia
cută a timpului liber de către tanţit grupei sindicale nr. 4. fabrica „Vidra“ a fost preocupat şi de îmbunătăţirea calităţii produse­
gătorii pentru a discuta anumite probleme gospodăreşti şi a lua noi mă­ muncitori, la secţia furnale a Pe primele locuri s-au clasat
Uzinei „Victoria“ din Colan lăcătuşul Vasile Borş — la lor. In acest scop s-au luat unele măsuri pentru îmbunătăţirea procesului
suri de înfrumuseţare. tehnologic, care au avut ca urmare pr oducerea de blănuri de calitatea I cu
a fost organizat un concurs tenis de masă, fumalistul Ioan 7 la sută mai mult decît prevedea planul.
IN FOTOGRAFIE: tov. Dumbra vă Otilia, deputată în circumscripţia sportiv între grupele sindica­
le la disciplinele şah, tenis Rusu — la popice şi Matei In fotomontajul de faţă vă prezentăm ciţiva dintre fruntaşii fabri­
electorală comunală nr. 7, împreună cu tov. Ioan Popa, preşedintele comi­ de masă şi popice. întreceri­ Rece — la şah. cii. In rîndul din stînga, de sus in jos: Bodnar Marla, Boşorogan Flo­
le. la care au luat parte 62 rin, Tudoraşcu Viorica; în rîndul din dreapta, de sus în jo s : Pasca
tetului executiv al sfatului popular comunal, discutînd cu un grup de de muncitori, au luat sflrşit P. M ARIN Elena, Bule Pascu, Sugar Dorina.

alegători. Foto: L TEREK corespondent

) Şi în trecut Bucureştiul era un nou şi mare pas înainte. Uzinele „Grivlţa Roşie11. In a- reallzat in fostele ateliere în sînt fabrici şi uzine reconstrui­ tele. Şi mereu se construiesc
i Apropiata aniversare a Re­ noi şi noi unităţi industriale
4 publicii găseşte Capitala patri­ moderne. Fabrica de radiatoare
unul din importantele centre Fiecare fabrică a fost transfor­ nul 1944 aici erau doar ruine. timp de două decenii. te şi reutilate aproape în în­ şi băl din fontă, de articole şi
4 ei noastre mai frumoasă, mai industriale ale Romlniei. Dar mată aproape din temelii, s-au Războiul ştersese de pe supra­ tregime în anii republicii noa­ obiecte sanitare din porţelan,
4 ce fel de industrie avea, ce faţa pămîntului aproape în în­ Fosta fabrică „Voina“ trans­ stre. tăbăcăria minerală şl altele, se
4 bogată ca cricivă şi in plină producţie se realiza atunci ridicat noi uzine. Chiar şi fo- tregime atelierele, depozitele. formată şi ea din temelii pro­ află In plină construcţie, unele
4 dezvo'tare. In anii republicii stele uzine „Malaxa“ care re­ In scurt timp totul a fost re­ duce acum pompe şi maşini a- Dar, Bucureştiul are acum din ele aflindu-se intr-un sta­
< s-au construit mii de blocuri, cină o treime din întreprinderi prezentau cel mai înalt grad de făcut. Cetatea ceferiştilor şi-a gricole la nivelul tehnicii mon­ uzine de care nici nu se pome­ diu avansat.
nu aveau forţă motrice insta­ înzestrare tehnică sînt de nere­
< sute de fabrici şi uzine, noi cunoscut. Utilajul a fost schim­ diale. Un amănunt: la unul din nea în trecut. Locul bălăriilor In ce priveşte condiţiile de
4 aşezăminte de artă şi cultură. tirgurile internaţionale de mo­ muncă, ele nici nu suferă com­
4 paraţie cu trecutul. Mecaniza­
4 De pe acum, Bucureştlul a lată, iar In peste 70 ta sută bat în proporţie de aproape adus o mare contribuţie ta re- stre de la Leipzig această u- de pe „Cimpul flămînzilor“ l-au rea şi automatizarea s-au ex­
4 început să îmbrace haina spe­ aceasta _ tins şi se extind neîncetat, u-
4 cifică marilor sărbători. Multe luatt impunătoa şurind şi făcind mai producti­
nu depăşea 20 vă munca omului. Maşini au­
rele uzine de au tomate execută operaţiunile
4 fabrici au in-cris cu litere mari C.e. Războiul grele. Razele tnfraroşii sînt fo­
(Buenre ţiidistrusese şi inima in du ah iei rómineşti tobuze „Tudor losite în mod curent în proce­
4 pe fundaturile panourilor fes­ Vladimirescu“. sul de producţia. Dacă azi in
4 tive îndeplinirea planului a- dezorganizase fabrici întîlneşti muncitori în
4 aproape în în­ — Uzinele „Semă­ halate albe, lucrînd în hale a-
4 nual de producţie. semănătoare laboratoarelor, nu
4 In Canita’a noastră bate t- tregime şi a- nătoarea“ —- de e nici o mirare. E o realitate
asemenea noi — a zilelor noastre, o dovadă a
ceastă indus­ preţuirii muncii omului, care
4 tlima industriei socialiste a ţâ­ trie. La sfîrşitul anului 1944 trim it pe cim- construieşte conştient şi cu a-
piile romlneşti zeci de mii de
4 rii in plin avlnt. Din întreprin­ 92 la sută. Spaţiile de produc­ pararea şl refacerea locomoti­ zlnă a prezentat produse a că­ vint societatea socialistă.
4 derile sale pornesc azi In ţară producţia fabricilor bucureşte-
4 ne era cu peste 70 la sută ţie au fost mult dezvoltate şi velor, a materialului rulant. ror caracteristică a întrunit a- combine şi maşini agricole. In G. NICULICĂ
4 şi peste hotare mii de motoa­ mai mică decît în 1938. modernizate. Drept urmare, vo­ precieri elogioase din partea anii republicii a fost construi­
4 re, utilaje industriale moderne, lumul producţiei a fost in a- Multe din întreprinderile Ca­ specialiştilor altor ţări cu ve­ redactor „Agerprcs*
I instalaţii complete. Fabricile Adevărata viaţă industrială a cest an mai mare cu peste 300 pitalei au devenit unităţi de tă şi Fabrica de confecţii şi
Capitalei a început abia după la sută faţă de anul 1950. Uzi­ bază ale ind-ustriei ţării. Iată chi tradiţii în construirea u-
4 şi uzinele bucnreşlene reali­ proclamarea republicii, cină nele „23 August“ produc in pre­ de pildă, Uzinele „Vulcan“ si­ nor asemenea utilaje. Din punct tricotaje, Combimtul de cau­
tuate pe locul fostelor atelie­ de vedere statistic această u- ciuc Jilava — un adevărat o-
( zează anual cu 20 la sută mai

4 mult decît întreaga producţie uzinele şi fabricile, principalele zent multe sortimente noi ca re cu aceiaşi nume. In numai zină nu este socotită nouă. Şi raş industrial — Fabrica de
mijloace de producţie au fost de pildă utilaj greu pentru chi­ 10 ani suprafaţa de producţie asemenea ei nici alte multe fa­ mase plastice Bucureşti, Fabrica
4 trecute în mlinile adevăratului mie şi alte ramuri industriale, a acestei unităţi s-a mărit cu brici — în total 151 — nu apar de mobilă din Militari şi Com­

industrială a Romlniei din a-

nul 1938 sau pe-ite o cincime lor stăpin — poporul muncitor. vagoane-cisterne etc. încă 31.000 m.p. Intr-un singur ca unităţi noi. De data aceasta binatul de industrializare a

din volumul actual al întregii De atunci fiecare an a însem­ Pe harta economică a oraşu­ an aceste uzine produc tot a- insă regulile statisticei sînt ne­ lemnului Pipera, fabricile de

producţii industriale a ţării. nat pentru industria Capitalei lui un loc de cinste îl ocupă titea cazane de abur cite s-au drepte pentru că în fapt ele produse lactate şi multe al-

¦« » * V*- ^ -» ^ «. •%>! » <>» ¦«,