Page 47 - 1962-12

PAG. 2
 asâa.a»cil«la A s ie i c e n t r a t e
Cîţiva oameni curajoşi au primit
o sarcină de mare răspundere — să
construiască pe munţii Pamirului,
lingă gheţarul Fedcenko, un nou Ob­
servator hidroglaciometeorologic.
Aici, la 4.200 m. deasupra nive­
lului mării, a fost construită acum
vreo 30 de ani vechea clădire a ob­
servatorului, iar în octombrie 1932,
primii observatori veniţi să Ierneze
aici au Început studierea sistemati­
că a gheţarului.
Pentru a ajunge Ia această altitu­
dine oamenii trebuie să parcurgă un
drum extrem de greu, ţinlndu-se de
un cablu, pentru că altminteri ar ris­
ca să fie doborîţi de vînt, să se ră­
tăcească, sau să Îngheţe. Pentru a
iace observaţii asupra stării zăpe-
3 7 9 de trepî©
Hş$| •'
__^.,^.1 mai
Din centrul oraşului Delhi este des­
tul de departe pînă la vestitul mina­
ret Kutab, sau Kutab-Minar. Minare­
tul este construit din gresie roşie şi
se înalţă zvelt, îngustîndu-se spre
vîrf într-o coloană de 72 m., împo­
dobită cu Inscripţii. Minaretul este
cea mai înaltă construcţie fără fun­
daţie. Pentru a ajunge la ultimul lui
etaj, al eincllea, trebuie să urci 379
de trepte.
Minaretul poartă numele unui sul­
tan care l-a pus piatra de temelie în
amintirea victoriei repurtate de el a-
supra unul rajah indian. Lucrările de
construcţie au fost terminate în anul
1208.
In fotoi Vedere a turnului Kutab-
Minar.
Aienfîe, locuinfă!
Volugan Aurel, directorul şcolii de 8 ani din Almaş Sălişte, raionul
Ilia, a transformat cancelaria profesorală în locuinţă personală. Cadrele
didactice sînt nevoite să stea în pauze pe coridoare sau în curte, iar ca­
taloagele sînt păstrate prin clase.
!Pana mea va scrie nişte
Note din Almaş-Sălişte,
Mai precis, ar vrea să spună
Una singură dar... „bună“.
Nu vă pară vorbă goală
Este-o notă despre şcoală
¦Al cărei ştiut director
E cu sine cam... protector,
LA PO ŞTA
L a poşta nouă din D eva nu există nici o cutie pen­
tru scrisori. Insă nimenea nu ştie
Poşta nouă-I o clădire
Parc-anume să te mire;
Armonia ei deplină
Tot cvartalul il domină
zii, oamenii trebuie să urce la o înăl­
ţime de peste 5.000 m., iar dacă co-
borîşul durează 10-15 minute, ur­
cuşul se prelungeşte adesea 3-4 ore
— aceasta din cauza dificultăţilor de
respiraţie provocate de insuficienţa
de oxigen In aer.
...Gheţarul Fedcenko este un imens
acumulator de umiditate, volumul de
apă pe care il conţine este egal cu
al Mării Arai. Riurlle de gheaţă iz­
vorăsc de la o altitudine de peste
5.300 m. şl se întind spre nord pe un
spaţiu de 70 km. Suprafaţa totală
de îngheţare împreună cu „afluen­
ţii“ este de aproape 1.000 km. pătraţi,
iar grosimea gheţei atinge 700 m.
Observaţiile au arătat că întreaga
această masă Imensă de gheaţă se
deplasează, „curge“ sau se mişcă în
derivă pe versanţii Pamirului cu o
viteză de pînă la 256 m. pe an. In
perioada Anului Geofizic Internaţio­
nal aici au funcţionat provizoriu cî-
teva staţiuni de observaţii în derivă.
Gheţarii Pamirului alimentează şi
marile rîurl din Asia centrală Amu-
Daria şi Vahş, pe care s-au construit
şi se construiesc mari hidrocentrale.
De la aceste rîuri pornesc canale de
irigaţie pe sute de kilometri, perml-
ţînd valorificarea pămînturilor înţele- dîncurile pămîntului prin. fisuri şi s-a
nite şi cultivarea lor cu bumbac şi Fără a pune la îndoială caracterul teşte pentru publicare o carte în care Noua ţesătură neinflamabllă este
alte plante agricole.
Iată de ce se acordă atîta impor­
tanţă studierii gheţarilor de pe Pa-
mir — această Antarctidă fn minia­
tură, înconjurată de stepele dogori­
toare ale Asiei centrale.
„Circul păstrăvilor“
O moară din Erledt (Austria) oferă
vizitatorilor atracţii cu care nu ar
putea rivaliza nici un alt circ din lu­ „Toni Saffer“', care poate zbura prin-
me. Arena sa o constituie micul pirî-
iaş al morii unde se află şi o crescă­
torie de păstrăvi. La un semn al dre­
sorului, care „dirijează“ cu ajutorul
unei rîme groase, cîţiva păstrăvi exe­
Romeo şi Julietta“ de pe tim pul avarilor
| In cursul ..săpăturilor arheologice efectuate în apropierea satului F elgyo, ţ
^ ju d e ţu l Cso7igT(id s-a fă c u t o d e sc o p erire d in cele m a i r a r e : x n tr-u n c i- Q
(• m i tir d in e p o c a a v a r ilo r a fo s t g ă s it u n m o r m in t c o m u n , c o n ţin în d o se- 0 Lună.
* mintele unei tinere perechi. Buzele lor, mai exact maxilarele, care s-au păs- f
\ intacte, se ating ca şi cum s-ar fi contopit xntr-un sărut etern.
) După părerea arheologilor, aceşti „Romeo şi JuliettaA din epoca ava- ]
$ sa fi avut 18—20 de ani m momentul cînd au fost înmormântaţi f
j împreună, probabil m urma unei tragedii. Această descoperire puţin obiş- (
* n u ilă va fi conservată şi expusă la M u zeu l d in C songrâd.
• tru „gospodarii“ de la I.C.T. lotul tem noi. In ce priveşte cursa, nu Facem ce vrem.
(După o corespondenţă a tov.
MIRON BOTA,
Ilia)
Fiindcă deşi şcoala are
Cancelarie (ca oricare).
A găsit de cuviinţă
S-o transforme-n locuinţă.
Iară din această cauză
Cadrele (-nţelegătoare)
Fac „de rond“ pe coridoare.
TR.ÂIAN FILIMON
De ce nu are cutie,
Vrei să inlroducl o carte?
N-ai decît... da-n altă parte j
ORUMUt SOCIALISMULUI r. 2481
Una a a a a a a m talentuimitor WyM/wyA,) |Âpa găureşte
Cinci Tania Fedkina din Mosco­ cal desăvîrşit: de pildă, ea fredona metalul...
va avea numai 4 ani, era deja au­ vocal complicatul Concert pentru
toarea unor compoziţii muzicale. vioară al lui Vivaldi. Un jet de apă de dimensiunea nnul
Acum 'Tania are 6 ani. Ea este creion, debitat la o presiune de 30.000
autoarea unor valsuri. menuete, La vîrsta de 4 ani şi 8 luni. Ta­ atmosfere cu ajutorul unui „aruncă­
marşuri şi a altor lucrări — în to­ nia Fedkina a trecut strălucit exa­ tor de apă cu impulsuri“, poate gău­
tal 15 compoziţii. Tînăra compozi­ menul de admitere la şcoala cen­ ri o placă de metal. Un asemenea
toare are în special înclinaţie pen­ trală de muzică. Ea a cîntat la tun hidraulic a fost realizat de cola­
tru cînlece. Vara aceasta, în cadrul pian mult mai bine decît alţi copii boratorii filialei din Siberia a Aca­
programului de televiziune consa­ mai mari. Tania este acum eleva demiei de Ştiinţe a U.R.S.S.
crat cosmonauţilor Nikolaev şi Po- cunoscutului pedagog Anna Arlo-
povici, Tania Fedkina a interpre­ bolevskaia — aceeaşi care a desco­ Aruncătoarele de apă, la baza că­
tat pentru ei cînlecul „Noi cosmo­ perit talentul excepţional al copilu­ rora a fost pusă ldeea „Jetului cu
nauţii“ — o compoziţie proprie. lui Alexei Nasedkin, pe atunci în impulsuri“, vor îi folosite In indus­
vîrsta de 5 ani, iar în prezent este tria minieră, metalurgică şl în alte
Interesul pentru m uzică a apărut un cunoscut pianist, laureat al ce­ ramuri ale industriei.
lui de-al doilea concurs internaţio-.
lq T a n ia încă pe cînd avea num ai doi nai „Ceaikovski". Unul din prototipurile tunului hi­
draulic a fost experimentat recent la
ani. A ju n g în d cu greu pîn ă la cla­ Cunoscutul pianist şi pedagog so­ mina de dolomit din bazinul carbo­
vietic profesorul Heinrich Neuhaus nifer al Doneţulul. Numai cu cîteva
viatură, ea a reuşit să interpreteze a declarat că Tania Fedkina este „împuşcături", el a spart un bloc de
înzestrată cu un talent rar, rocă dură cintărind cîteva tone.
la p ia n toate m elo d iile pe care le
iW W V W W / - ...Iar ?esă^ura
auzea în ju r u l ei. D e pa a tunci la
acest copil a apărut un auz m u zi­
CI n o u ă , ieoa*îe d e s p r e o r î^ in e a ,
m etalelor rare stinge focul
Geologii sovietici au dovedit că rilor, lacurilor şi mărilor. Aşa apar Colaboratorii Institutului textil din
volframul, titanul şi uraniul s-au for­ straturile de minereuri utile. Leningrad au realizat pe cale sinte­
mat sub acţiunea energiei solare, se- tică o ţesătură, care, aruncată In foc,
dimentîndu-se treptat în filoane. îna­ Specialiştii admiteau o asemenea nu numai că nu se aprinde, ci, dim­
inte se considera că acestea şi mul­ posibilitate de formare a minereu­ potrivă, îl stinge.
te alte metale rare şl preţioase îşi rilor pentru fier şi aluminiu. Oame­
nii de ştiinţă sovietici, care au adu­ Materia primă iniţială din care se
datorează originea numai energiei nat şi au studiat materialele cu pri­ obţin fibrele extinctoare este spirtul DANS NAŢIONAL SUDANEZ.
interne a planetei noastre. Magma vire la metalele rare şi preţioase au de polivinil, tratat cu compuşi ai fos­
incandescentă, conţinînd elemente dovedit că şi acestea pot fi de „ori­ forului. Sub acţiunea focului, ţesătu­
ale acestor metale, s-a ridicat din a- gină solară". ra din aceste fibre se încălzeşte şi
emană substanţe care sting flăcările.
solidificat în filoane de minereu. In prezent la Moscova se pregă­
—- — I'iSir - -
evident al acestui mod de formare a vor fi descrise metodele de prospec­ destinată confecţionării de perdele, Şcoli afe longevifăfii în Kazahsfan
minereurilor metalifere, geologii so­ tare a zăcămintelor de minereuri portiere, tapiţeriei de mobilă. Proprie­
vietici au demonstrat că metalele pot rare. 1 tăţile ei se menţin şi după spălare. In Kazahstanul de est s-au des­ gimnastica, atletica uşoară, scrimă.
lua naştere şi sub influenţa acţiu­ chis şi lucrează pe principii obşteşti In aceste şcoli gratuite cursurile
nii chimico-mecanice a Soarelui. :-LSB= 300 de şcoli de propagandă sanitară.
Oamenii de vîrstă mijlocie şi înain­ sînt ţinute de medici şi instructori
Soarele şi apele elimină metalele sportivi — activişti pe tărlm obştesc.
din roci şi le depun pe fundul nu­ U ra g a n ... în tr-u n b a z in tată audiază aici prelegeri despre a- La cererea muncitorilor Combina­
limentaţia raţională, despre fiziologia tului pentru prelucrarea plumbului şi
La Institutul de Hidrofizică al Aca­ lizează aici cu ajutorul a zeci de omului, află despre cele mai noi cu­ zincului din Ust-Kamenogorsk, vor fi
demiei de Ştiinţe a R.S.S. Ucrainene pompe puternice de aer. Cînd aces­ ceriri ale medicinii în lupta pentru create şcoli populare de propagandă
cută un salt uimitor. Printre săritorii a fost construit un „bazin al furtu­ tea sînt conectate, în bazin se pro­ longevitate. Sub conducerea unor sanitară în toate secţiile întreprin­
cei mai buni face parte păstrăvul nilor", în care pot fi reproduse duce un vîrtej de aer a cărui vite­ sportivi cu experienţă, ei practică derii.
naşterea unei furtuni pe mare şi ză atinge 19 m. pe secundă. For­
tr-un inel ţinut deasupra apei. Asul valurile el uriaşe. marea şi răspîndirea valurilor este Cascada veseliei
acestor „artişti“, care a fost pore­ urmărită de un dispozitiv fotografic
clit „căpitanul“, are lungimea de ju­ •„Furtunile“ şi „uraganele“ se rea- de înregistrare al cărui obiectiv F estivalul apei este cea m ai m are de orez, la birou, în curtea fabricii,
mătate de metru şi cîntăreşte 2 kg. captează întreaga diversitate a pro­ şi m a i veselă sărbătoare a B irm aniei. se udă cu găleţile autobuzele, căruţele,
Cî|i paşi face un om ceselor care au loc în bazin. In aceste zile, to ţi se stropesc unul animalele, pereţii clădirilor. In zilele
festivalului nici chiar preşedintele
S-a calculat că în medie un om fa­ pe a ltul cu apă — acasă, pe cîm pul Uniunii Birmane nu pierde ocazia de
ce pe zi 20.000 de paşi. Intr-un an a vărsa un pahar-două cu apă peste
această cifră se ridică Ia 7 milioa­ Joc de şah într-un bob de m ei cei din jurul lui. Şi nimeni nu se
ofensează pentru acest duş improvizat i
ne, iar în 70, de ani de viaţă la a- Tinărul agronom Nikolai Siadristîi o frunză de 2/5 mm. pe care a gra­ festivalul are loc în' zilele^ de arşiţă.
proape 500 milioane. Aceasta este e- din Ujgorod (Ucraina) îşi consacră vat 600 de note din celebra Poloneză ;6i vjUu.cj.
chivalent cu aproximativ 384.000 km., timpul liber confecţionării de minia­ a lui Oginskl.
adică cu distanţa de Ia Pămînt la turi. Prima sa încercare în acest do­ ...In Chile pălăriile cu un dia­
meniu a constat in a grava inscrip­ In ultimul timp el a confecţionat metru mal mare de 1,75 m. sînt
ţia „Pace lumii“ pe secţiunea unui un joc de şah din sidef, pe care l-a interzise prin lege, deoarece de­
Distanţa de 384.000 km. înseamnă fir de păr avînd grosimea de 95 mi­ introdus într-un bob de mei golit, seori ele constituie una din cau­
şi peste 9 ecuatoare. Aşadar, un om croni. După aceea a confecţionat o La microscop se ^Dt vedea toate cele zele accidentelor de pe stradă ?
J care trăieşte 70 de ani ar putea să liră, ale cărei coarde sînt de aseme­ 64 de pătrăţele de şah — albe şi ne­
facă de 9 ori ocolul pămîntului. Fapt nea executate din fire de păr. Intre gre. ...pe insula Jawa se află „Polul
este însă că de cele mai multe ori coarde el a plasat o crizantemă exe­
omul face aceşti 500 milioane de paşi cutată pe sticlă organică galbenă, cu O altă lucrare Interesantă este un
numai în oraşul în care locuieşte. bob de maa în mijlocul căruia el a
încrustat o bucăţică de sticlă orga­
*
nică, pe care se discerne la micros­ furtunilor“ ? Anual aici au loc pes­
cop silueta cunoscutului selecţionar te 800 de furtuni. In schimb, în
rus Ivan Miciurin, oraşul Santa Maria din statul Ca­
EPIG R A M A lifornia o furtună are loc aproa­
pe o dată la doi ani.
In unele localuri ale I.A .P .L . D eva scrum ierele sînt 2 0 0 0 lite re
v eşn ic încărcate cu m ucuri, ch ib rite ele. ...ochii omului disting 150 de
p e un tim b ru p oştal nuanţe de culori, iar după un an­
Către chelner zice u n u l: (C-o privire-ntunecată) : trenament special — peste 100.000?
— Scrumiera asta, frate, — Vrefi să o vedeţi curată î In Ungaria locuieşte un maestru
Mal lăsaţi, atunci, tutunul... excepţional al scrisului miniatural ...dacă diametrul atomului ar
este supraîncărcată; — Lajos Eichman. El este autorul creşte pînă la 0,1 mm., astfel incit
Nici n-al unde pune scrumul... L. V. uneia din cele mai mici cărţi din lu­ el să fie vizibil, atunci un fir de
Iară chelnerul răspunde me, In această carte microscopică, nisip s-ar transforma lntr-o stîn-
cu dimensiunile de 17X17 mm., pe că înaltă de 100 m., furnicile ar
a 43 de pagini el a scris 34.000 de cu­ creşte pînă la mărimea navelor
vinte, cuprinzind 160.128 litere. oceanice, grindina s-ar transfor­
„ G o s p o dd aa r i i
O adevărată capodoperă a lui La­ ma intr-un bloc de gheaţă cu un
jos Eichman este istoria filateliei un­ diametru de 500 m., Iar omul ar
gare, terminată de el recent. Textul avea înălţimea de 170 km. ?
Scenetă veselă (la început pen­ Constandache: Planul 11 scoa­ mărunte ? ! Aici noi sîntem siîplnl. este scris pe reversul unui timbru
poştal şl este alcătuit din 2.000 de ...paleontologii au stabilit că di­
litere. nozaurii, plcziosaurli şi masto­
donţii sufereau de tumori, reuma­
Băieşti) şi tristă (pentru că se mai te doară capul. Nu se impută la Tabloul III. însemnările lui Lajos Eichman nu tism, tuberculoză şi alte boii ?
pot fi citite cu ochiul liber. Intere­
petrec asemenea fapte) în cîteva noi aşa ceva. Pe inginerul Mari- Acţiunea are loc in ziua de 1 sant este însă faptul că el nu folo­ ...aproape 25 la sută din toţi
seşte la scris nici ochelari, nici lupă. nervii omului sînt aşezaţi pe faţă
tablouri. nescu de la lotul Baru Mare l-au noiembrie 1962. In rolul principal şi pe gil ?
Tabloul I al „veseliei" (are loc găsit ai voştri de la I.R.T.A. în 9 tot ing. Eugen Constandache. De
în ziua de 25 octombrie a.c.). Ac­ octombrie într-o cursă la Uricani, data aceasta este mai „mărini­
ţiunea se petrece cînd la sediul în 25 octombrie, mergea la Petro­ mos“. Pentru cursa in interes per­
lotului Băieşti al şantierului de şani tot în interes personal, sonal efectuată cu maşina nr.
construcţii drumuri Deva, cînd pe Ce crezi că i s-a întîmplat ? Ni­ 26.333 ITD. de la Băieşti la Haţeg,
drumuri lăturalnice. Protagonist: meni nu l-a întrebat pînă azi de ce a confirmat şoferului 3 curse în J iîa lm u la ... pieltU t
Constandache Eugen. Caracteriza­ şi cum. Cu toate că a fost sesi­ planul şantierului. După cum se vede în ilustraţia de faţă, in S.U.A. pînă şi maimuţele
sînt dresate spre a realiza „artă picturală abstractă“. Iată-1 bunăoară, pe
rea personajului : Este inginer. Ii zată conducerea şantierului. Şi, Tabloul IV. cimpanzeul „Pablo“ îmbrăcat în tradiţionalul halat de pictor, mirîndu-se şi
el parcă, de ce este fotografiat. „Pablo“ şi alţi doi pmpanzei urmează
place să se „gospodărească“ din Are loc tot în ziua de 1 noiem­ cursuri speciale de ................ ...........
pictură abstractă la
banii statului. Cunoaşte latura brie la lotul Băieşti al şantierului Los Angeles, Ca­
lifornia. Lucrările
practică (pentru el) a noţiunii preţ de construcţii şi drumuri. acestor cimpanzei
sînt reproduse
de cost de aceea recurge la prac­ Un şofer: Ce facem, tov. ingi­ într-un catalog
de „opere de
tici învechite deşi el este nou în ner, stăm cu 5 camioane de 5 ore artă abstracţionis-
tă“, editat de în­
funcţie. aici lingă aceste două vagoane cu treprinderea „Sum-
set House". Cata­
Constandache, către şofer: Mer­ ciment.
gem în satul Murguş să-mi aduc Al doilea şofer: De cînd stăm
şi eu ceva lemne de foc. Ţi-e bună aici am fi transportat şi 5 vagoane
maşina ? cu ciment dacă s-ar fi organizat
Şoferul: Maşina-i bună, dar trea­ descărcarea vagoanelor.
ba asta nu-i bună. Eu am plan de La aceste replici nu a răspuns
transport pe şantier. nimeni, deoarece se vede treaba
Constandache: Nu te doară ca­ că lipseşte răspunderea personală (
pul. Eu răspund. Te pontez pe şan­ a tov. ing. Niţulescu, şeful lotului, (
tier cu două curse. E bine ? în organizarea muncii. r
Tabloul II. In loc de epilog. / logul cu zmîngăli-
Maşina saltă pe hirtoape. Acţiunea clin această parte a sce- c turile cimpanzei-
Şoferul (supărat) : Pe drumul netei este cea mai tristă. Epilogul ) lor-„artişti“ este
ăsta îmi distrug maşina. trebuia să îl rostească tov. ing. Au- ’ răspîndit gratuit in
Constandache: Da' ce, e a ta ? ! rel Achimescu, şeful şantierului ^
Dăi bătaie că ne apucă noaptea pe Deva al întreprinderii de construc- ‘ rîndurile publicu­
drum. îlţii drumuri Timişoara. Dar se vede lui amator de „o-
pere de arlă crea­
Şoferul: Maşina e a noastră, a treaba că. uimit de faptul că tov, te de maimuţe“ I
tuturor, dar lemnele sînt ale dum­ dacă Iui îl merge, eu de ce n-aş Simion Medinschi, şeful serviciului IN FOTO: „Picto­
neavoastră. De ce nu aţi plătit din
banii dumneavoastră o maşină, nu face la fel ? transporturi şi utilaje nu a cerce­
Şoferul: Bine, dar dînsul e şe­ tat aceste abateri pînă la data de
din ai întreprinderii ! ful lotului, cura de face asemenea 10 decembrie, a deschis gura pen­ rul Pablo pozînd
Constandache: Ce ştii tu cum abuzuri ? tru a-şi rosti cuvîntul, dar n-a spus pentru presă.
nimic.
se reduce preţul de cost ! Uite, de Constandache: De îndată ce se TiT
exemplu, pe mine lemnele mă costă fac cu acte în regulă se cheamă Cum se poate ca pe şantier să
mai puţin cu valoarea transpor­ că nu sînt abuzuri. Şi-apoi nimeni existe asemenea „gospodari" ? Cre­
tului. nu ne are grija. Crezi că tov. Ni- dem că nu va trece mult pînă cînd
ţulescu, şeful iotului sau tov. ing. cititorii ziarului vor putea afla şi
Şoferul: Dar planul întreprinde­ Aurel Achimescu, şeful şantierului epilogul,
rii, preţul de cost... şi apoi dacă se ocupă de lucruri dinlr-astea,
vă Impută cursa? D. CRICOVEANU
U•’* 'x - r v v ^ * w v * *