Page 48 - 1962-12

DRUMUI SOCIALISMS
Nr. 2481
DIN ACTIVITATEA
ORGANIZAŢIILOR U.T.M.
In stru irea o rg a n e lo r nou a le s e
Zilele trecute a Început lni-
struirea organelor U.T.M. nou a-
lese, din cadrul exploatării mi­
niere şi a preparaţiei din Pe­
trila,
In programul de instruire sînt
prevăzute patru lecţii. De are-
menea cu acest prilej se va or­
ganiza şi un schimb de experi­
C re s c rîn d u rile o rg an izaţiei
Anul acesta organizaţia U.T.M.
'de la I.I.L. „6 August“ din Pe­
troşani a pus în centrul preo­
cupării sale munca de educaţie
comunistă a tineretului şi întă­
rirea rîndtirilor sale cu cei snai
buni tineri. In acest scop cei
mai buni membri ai organiza­
ţiei U.T.M. s-au ocupat de cîte
1-2 tineri pentru a deveni ute-
mişti iar organizaţia U.T.M. a
Iniţiat mai multe acţiuni la care
au fost atraşi toţi tinerii din în­
treprindere. Ca urmare, tot mai
mulţi tineri cer a fi primiţi în
rîndurile organizaţiei U.T.M.
Printre aceştia se numără tine­
rii Rozalia Kovacs, Lucreţia Făi-
nlş, Viorica Oneasă, Lucreţia
Sulyaş,
U n e v e n im e n t în s e m n a t în viaţa n o a s tră
Intr-una din zilele trecute, în din partea miliţiei raionale
Sala Şcolii medii din Miercurea Sebeş ni s-a înmînat buletinul
ne-am strîns toţi tinerii din lo­ de identitate arătîndu-ne felul
calitate care am împlinit vîr-
sta de 14 ani pentru a primi pri­
mul act de stat.
Profund emoţionaţi, noi am
ascultat cu mult Interes expu­
nerea tov. Traian Bradu prlm-
secretar al Comitetului raional
U.T.M. Sebeş care ne-a vorbit
'?despre sarcinile de viitor. Apoi,
La preparaţia Petrila
Prevederile din contractul
colectiv— angajamente de onoare
Comitetul sindicatului de la pre-
paratia din Petrila, conducerea în­
treprinderii şi întregul colectiv, sub
îndrumarea comitetului de partid, au
acordat In anul acesta o atenţie deo­ nări, a tuturor agregatelor.
sebită Îndeplinirii prevederilor con- Printre fruntaşe s-au situat ade­
tractului colectiv. Aşa se face că în
decursul celor 11 luni care s-au
scurs, producţia netă la cărbuni spă­
laţi a fost depăşită cu 76.263 tone,
conţinutul de cenuşă a fost redus
cu 0,9 la sută, iar umiditatea cu 0,7
la sută fată de prevederile S.T.A.S.
La brlchefe planul a fost depăşit cu
19.000 _tone. Cît priveşte preţul de
cost, el a fost redus pe tona de căr­
bune preparat cu 0,57 lei, iar la bri­
chete cu mult mal mult. Economia
totală înregistrată depăşeşte cu
487.000 Iei angajamentul anual.
Succesele amintite sînt urmarea
bunei organizări a consfătuirilor de
producţie şl a întrecerii socialiste, a
aplicării Întocmai a planului de mă­
suri tehnico-organizatorlce.
Pentru ca consfătuirile de produc­
ţie să-şi atingă scopul, să asigure
participarea maselor de oameni ai
muncii la organizarea planului de
producţie, temele lor au fost anun­
ţate întotdeauna din timp. Astfel,
participanţii puteau să reflecte te­
meinic asupra propunerilor ce ur­
mau să le facă. Referatele se întoc­
meau cu grijă de către colective
Competente şi cuprindeau o docu­
mentaţie bogată.
Printre temele discutate cu aceste
ocazii sînt organizarea şi urmărirea
întrecerii socialiste, calitatea repa­
raţiilor şi altele. De flecare dată
muncitorii, inginerii şl tehnicienii
eu venit cu angajamente concrete,
legate de îndeplinirea sarcinilor de
plan, pe care şi le-au Îndeplinit cu
succes. Brigada condusă de Iosif
HOgh bunăoară, a construit un plan-
şeu la bala spălătoriei cu 5 zile îna­
inte de termen şi a executat banda
mobilă de transport de la haldă în
numai 10 zile. Echipa condusă de
Nicolaa Lupşa a terminat lucrările
de Instalare a iluminatului fluores­
cent la silozurile de cărbuni bruţi
şi pompele de 26 şl 40 m.c. pe mi­
nut cu 3 zile mai devreme.
Obiectivele principale ale întrece­
rii socialiste au fost depăşirea pla­
nului de producţie, îmbunătăţirea
calităţii şi reducerea preţului de cost.
întrecerea a iost urmărită în fiecare
zi, pe bază de grafice, afişate la loc
Planul tematic
al inovatorilor
La îndeplinirea planului pe
anul 1963 inovatorii de la Uzina
de preparare a minereurilor din
Gurabarza sînt hotărlţi să-şi a-
ducă o valoroasă contribuţie. In
acest sens, cu contribuţia sectoa­
relor uzinei, a şi fost întocm't
planul tematic de Inovaţii. Spi­
cuim din acest plan citeva teme
mai interesante : „Dispozitiv au­
tomat de lansarea corfelor, echi-
distanţat“, „Suprafeţe de cerne­
re din material plastic sau pro­
tejate contra uzurii cu material
plastic“, „Aparat automat pen­
tru luarea probelor din concen­
trate“.
înfăptuirea acestor obiective
»ale planului tematic vor duce la
creşterea productivităţii agrega­
telor, îmbunătăţirea calităţii
produselor şi reducerea preţului
He cost
M. SUSIAN
corespondent
enţă In care secretarii organi­
zaţiilor U.T.M. vor prezenta in­
formări cu privire la felul in ca­
re îşi desfăşoară activitatea. Pe
marginea informărilor prezen­
tate se vor purta discuţii.
M. PUSKAREU
vcorespondentă
In adunarea generală a orga­
nizaţiei U.T.M. care a avut loc
de curînd au fost discutate ce­
rerile de primire în rîndurile
organizaţiei U.T.M. ale tinerilor
Aneta Crăiniceanu şi Niculina
Armulescu. Cel înscrişi la cuvînt
au vorbit despre imunca rodnică
ce o depun aceste tinere în pro­
ducţie şl activitatea obştească,
apreciind totodată şi participa­
rea lor activă la acţiunile ini­
ţiate de organizaţia U.T.M. A-
dunarea generală a hotărît pri­
mirea lor în rîndurile organiza­
ţiei U.T.M.
C. IOAN
corespondent
în care trebuie să păstrăm acest
document precum şi drepturile şi
îndatoririle pe care le avem.
In cinstea acestui eveniment,
elevii şcolii medii din localita­
te au prezentat un frumos pro­
gram de cîntece şi poezii despre
patrie şi partid.
CORNELIA LUDOŞAN
elevă
vizibil. Şi, pentru asigurarea desfă­
şurării Întrecerii In cele mai bune
condiţiuni, s-au luat măsuri care să
conducă la funcţionarea fără stag­
sea schimburile conduse de Aurel
Onea, Iosif Filimon, Pavel Crişan şi
Gheorghe Gaier.
O importanţă deosebită s-a acor­
dat şi pregătirii profesionale a mun­
citorilor. Au fost organizate 23
cursuri do ridicare a calificării pe
13 specialităţi, la care au participat
540 muncitori. Lectori la aceste
cursuri au fost numiţi cei mai buni
ingineri şi tehnicieni din întreprin­
dere. Au funcţionat de asemenea
două cursuri de calificare pentru
meseriile de preparatori şi mecanici
de benzi şi elevatoare. Un al trei­
lea curs pentru meseria de sudor,
funcţionează şl In prezent.
In vederea asigurării protecţiei de­
pline a muncii s-a făcut instruirea
periodică a Întregului colectiv cu
prevederile N.T.S., lunar s-a verifi­
cat starea aparatajelor de protecţie
ş.a.m.d. Incepînd din acest an se dis­
tribuie salopete şl muncitorilor de la
brichetaj, iar bocanci, tuturor mun­
citorilor din uzină. De asemenea, li
se distribuie materiale igienico-sa-
nltare ca săpun, prosoape, ochelari
de protecţie, mînecute de material
plastla etc.
CONSTANTIN BĂDUŢA
membru In comitetul
»Indicatului Preparaţia Petrila
Grija fată de avuţia obştească -
o îndatorire a fiecărui colectivist
La Băcla, In primii ani după
ce a luat fiinţă gospodăria co­
lectivă, s-au manifestat o sea­
mă de neajunsuri in organiza­
rea muncii, mai ales In dezvol­
tarea şl păstrarea avuţiei ,.b-
şteşti. Datorită faptului că con­
siliul de conducere n-a muncit
cu destulă răspundere pentru în­
tărirea gospodăriei colective,
pentru educarea colectiviştilor
în spiritul grijei faţă de toate bu­
nurile colectivei, unii dintre aceş­
tia dădeau dovadă de neglijenţă
în întreţinerea utilajelor cu ca­
re lucrau, în gospodărirea judi­
cioasă a proprietăţii G.A.C. Bu­
năoară, gospodăria colectivă a-
vea un mare număr de căruţe.
Se întîmpla să se strice o roată,
să se rupă o osie. In loc să le
repare, colectiviştii le înlocuiau
cu alte roţi şi osii de la căru­
ţele nefolosite. Consiliul de con­
ducere, pe atunci preşedinte Eu­
gen Szempeali, deşi cunoştea
această practică negospodăreas­
că. nu a luat niciodată atitudine
faţă de cei în cauză. Aşa s.a a-
juns ca din cele peste 40 de că­
ruţe cîte avea gospodăria colec­
tivă să nu mai fie în prezent
deoit 25 în stare de funcţiune,
restul fiind descomplectate şi
lăsate uitării prin diferite locuri.
De asemenea, in anul 1961,
aici a fost însămînţată cu po­
rumb o suprafaţă de 18 hectare.
Din cauza slabei mobilizări şi
organizări a muncii, pe această
suprafaţă nu s-au făcut nici un
fel de lucrări de întreţinere ceea
ce a dus la compromiterea cul­
turii de porumb.1
PAG. S
Schimb
de experienţă
V vv- -/V- ^W v/v|
In ultimele zile ale lunii no­
iembrie 1962, la revizia de va­
goane Coşlariu a avut loc un
rodnic schimb de experienţă la
care au participat personalul re­
viziei Coşlariu şi delegaţi ai ser­
viciilor de vagoane din direc­
ţiile regionale C.F.R. Cluj, Bra­
şov şi Timişoara, acţiunea fiind
iniţială şi condusă de serviciul
ţ de exploatare a vagoanelor din
Direcţia tracţiune şi vagoane a
Ministerului Transporturilor şi
T elecomunicaţiilor.
Cu acest p rilej s-a făcut o
am plă analiză a m uncii depusă
de revizia de vagoane C oşlariu
de unde a reieşit că în a ctivita ­
tea reviziei s-au obţinut însem ­
nate realizări în ceea ce priveş­
te pla n u l de producţie, reparaţia
ţ vagoanelor cu şi fă ră detaşare
*? d i n tr e n , r e v iz ia in te r m e d ia r ă a
frîn elo r atitom ale etc.
P articipanţii la discuţii au
scos în evid en ţă şi unele lipsuri
din activitatea reviziei din Coş-
lariu, care influ en ţea ză neg a tiv
activitatea reviziilor de vagoane
de pe cuprinsul direcţiilor regio­
nale participante la analiză. D e
asem enea, s-au scos în' evidenţă
greutăţile p i care le întîm pină
revizia de vagoane C oşlariu din
cauza altor revizii de vagoane.
P entru lichidarea nea ju n su ri­
lor sem nalate în această consfă­
tuire, conducerea reviziei de v a ­
goane C oşlariu a în to cm it un
p la n de m ăsuri cu term ene şi
responsabilităţi precise, iar p ri­
m ele m ăsuri au şi început a fi
puse In aplicare, fă cîn d u -se o
nouă repartizare a şefilor de
tură. M ăsuri asem ănătoare u r­
m ează a se lua şi de către ce­
lelalte revizii de vagoane.
ALEXANDRU PADURARU
corespondent
I'w v a a > 1
Desigur, dacă suprafaţa res­
pectivă era întreţinută potrivit
regulilor agrotehnice, nu numai
că se mărea valoarea zilei-
muncă, dar putea fi contractată
şl o însemnată cantitate de po­
rumb cu statul, lucru ce ar fi
avut o influenţă pozitivă asupra
dezvoltării avuţiei obşteşti.
De neajunsurile amintite şl de
altele care s-au mai manifestat,
colectiviştii din Băcia, ajutaţi
de organizaţia de partid, şi-au
dat pînă la urmă seama şi au
început să le înlăture. Acest lu­
cru s-a. observat mai ales în a-
cest an cînd s-ă desfăşurat o
muncă din ce în ce mai organi­
zată, iar colectiviştii au început
să manifeste mai multă grijă
faţă de avutul colectiv. Prin creş­
terea numărului de bovine şi o
vine, a productivităţii acestora,
prin construirea unui pod bascul,
a unei puierniţe etc., a crescut
avuţia obştească pînă în prezent
cu încă 200.000-lei. Au acum co­
lectiviştii din Băcia 110 bovine,
peste 300 oi, aproape 400 pă­
sări, 24 porci din care 5 scroa­
fe, diferite unelte (pluguri, ma­
şini de semănat,. trior, vîntură-
tori) şi-a,u construit un grajd
pentru 100 capete bovine, un
saivan, o maternitate, magazie
de cereale şi altele, valoarea to­
tală a avuţiei obşteşti depăşind
suma de 500.000 lei. Pentru păs­
trarea uneltelor, la îndrumarea
organizaţiei de bază — care
munceşte din ce în ce mai bine
pe linia educării colectiviştilor
In spiritul bunel gospodăriri a
proprietăţii colective — consi­
liul de conducere al G.A.C. a re*
=/% O IE N ® A
(Urnii0- Monte Crtsto — seria Il-a —
cinematograful „Victoria";
17 DECEMBRIE 1962
SEBEŞ: Vîrsta de aur a co­
mediei — cinematograful
PROGRAMUL I: 5,07 Muzică u- „Progresul"; Alerg după o
şoară Interpretată la diferite in­ stea — cinematograful „M.
strumente) 5,40 Melodii populare Sadoveanu"; PETROŞANI: Fe­
romîneşti; 6,20 Emisiunea pentru tele — cinematograful „7 No­
sate: îndrumări pentru mecaniza­ iembrie": Permisie pe ţărm
tori; 7,10 Muzică de estradă; — cinematograful „Al. Sahia“:
7.30 Sfatul medicului: Deprinde­ ALBA IULIA: Lăsarea nopţii
rea copiilor cu reguli elementare — cinematograful „Victoria";
de igienă; 8,00 Sumarul ziarului Evdokia — cinematograful „23
Sclnteia; 9,00 Tinereţea ne e dra­ August"; ORĂŞTIE: Drum de
gă ; 11,05 Muzică din opere; încercare — cinematograful
12.00 Piese de estradă; 13,10 Muzi­ „V. R o a ită O a m e n i pe ghea­
că din filme; 15,00 Muzică uşoa­ ţă — cinematograful „Flacă­
ră sovietică; 16,15 Vorbeşte Mos­ ra"; SIMERIA: 713 cere ateri­
cova ! 16,45 Jocuri populare ro- zare — cinematograful „I.
mineşti; 18,00 Melodii de estradă; Pintilie"; HAŢEG: Intre două
18.30 Lecţia de limba rusă (pen­ iubiri — cinematograful
tru Începători) 19,00 Almanah şti­ „Popular"; BRAD: învierea
inţific; 20,15 Program de valsuri; seria I-II — cinematograful
20.30 Noapte bună copil: „Purce- „St. roşie"; LONEA: 49 de zile
luşul cel isteţ“, basm popular en­ in Pacific — cinematograful
glez; 21,15 Pe teme internaţiona­ „Minerul"; TEIUŞ: Vals pen­
le; 21,40 Muzică de estradă de tru un milion — cinematogra­
compozitori rominl 1 23,00 Concert ful „V. Roaită"; ZLATNA: Ro­
¦de muzică uşoară; şită — cinematograful „Mun­
- PROGRAMUL I I : 12,45 Melodii citorul"; ILIA: Dragostea lui
orchestrale ; 13,22 Muzică populară Alioşa — cinematograful „Gh.
romlnească şi a minorităţilor na­ Doja"; APOLDUL DE SUS: La
ţionale ; 14,30 Din albumul melo­ începutul secolului — cinema­
diilor de estradă; 17,00 Solişti de tograful „23 August
TE IUBESC, MAMA? muzică uşoară; 19,00 Tineri inter­
Foto j V. OJNOIÜ preţi de muzică populară roml- (B a l d i n
nească; 19,30 Din activitatea sfa­
CARNET JURIDIC turilor populare; 19,40 Muzică u- m d e o fo lo q ie
şoară de Florentin Delmar şi Rl- PENTRU 24 ORE
chard Stein; 22,00 Din muzica
popoarelor; 22,30 Muzică de dans. Vreme nestabilă, cu cerul
Buletine de ştiri şt radiojurna­ mal mult noros ziua. Vor că­
O fa p tă u rîtâ dea precipitaţii slabe. Tempe­
le: 8,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; ratura staţionară, ziua va fl
Intr-o seară pe ma de 2.300 lei, bi­ Stoenescu ta 5 ani 17,00; 20,00; 22,00; 23,50 (progra­ cuprinsă între —1 şl +4 grade,
cînd se afla la res­ cicleta şl ceasul de Închisoare corecţio- mul I) 12,00; „14,00; 16,00; 18,00; iar noaptea Intre 0 şl —4 gra­
taurantul din Ougir, la mină. A doua zi nală şi un an inter­ 23.00 (programul II). de. Vlnt cu Intensificări din
Nicolae Stoenescu a N. Stoenescu a ple­ dicţie corecţională.
C in e m a sectorul vest şl nord-vest.
PENTRU URMĂTOARELE
observat că cetăţea­ cat la Lugoj pentru Soluţia de con­
nul Ioan Burza po­ a fi ferit de bănu­ damnare a rămas 17 DECEMBRIE 1962 7 8 ZILE
sedă o sumă mare ială. definitivă In urma
de bani. Şi-a făcut respingerii recursu­ OEV'A: Teroare în munţi Vreme In curs de răcire fa ­
socoteala cum să Fapta l-a fost Insă lui Inculpatului de — cinematograful „Patria"; vorabilă precipitaţiilor şi cu
şi-l însuşească. In descoperită. Tribu­ către Tribunalul re­
cele idin urmă a nalul popular al ra­ gional. HUNEDOARA: Contele de temperatura staţionară.
„reuşit“ să-l ta su- ionului Orăştle l-a
condamnat pe N.
EXPLOATAREA MINIERĂ j
ZLATNA
M e re u în s ta re d e e b rie ta te
Conducătorul auto cărcat gunoiul. ŞI peste tot. La un con­ raionul Alba, regiunea Hunedoara, telefon 27.
Ioan Varvara de pe în timp ce se încăr­ trol, Ioan Varvara a
maşina nr. 50.650 ca maşina, Ioan fost găsit In stare
HD nu făcea curse Varvara dădea o de intoxicaţie alcoo­
lungi. Maşina pe ca­ fugă la bufet să-i lică. T r i b u n a l u l
re o conducea, trans­ mai tragă o ţuică. popular al oraşului
porta gunoiul mena­ regional Hunedoara
jer din oraşul Hu­ Timp avea destul. l-a condamnat' pe
nedoara. M e r g e a Ioan Varvara la 1
,1 20-30 metri şi se 0- Nimeni nu-1 putea an închisoare corec­ A^GAJEAZA:
* prea pentru a fi În­ ţională.
împinge de la spate. — Muncitori mineri;
— A ju to ri de m ineri şi muncitori
Aşa proceda mai în necalificafi pentru subteran;
— Conducători auto;
fiecare zi. Aproape — Tehnicieni m ineri şl to p o g ra fi ;
— Ingineri mineri şi e le c tr o m e c a n ic i.
că devenise cunoscut
C on stru cţii date în fo lo sin ţă
Cetăţenii din comuna Blandia. lor. Numai prin munca patrio­ S olicitan ţii vor prezen ta la anga­
na, raionul Orăştie au sărbăto­ tică s-au executat lucrări In va­
rit zilele trecute darea In folo­ loare de 200.000 lei. întreaga ja r e actele necesare. I
sinţă a noului local pentru şcoala clădire cuprinde 10 încăperi.
de 8 ani, căminul cultural şl bi­
bliotecă. Printre cei mal activi cetăţeni
care au contribuit la această
Noua construcţie a fost reali­ construcţie se numără tov. Ava-
zată din credite acordate de cum Blaga, Nicolae Bogăţan, Fl-
stat, prin contribuţia voluntară lip Gherbea, Ion Mltaru şl alţii.
şl munca patriotică a cetăţeni­ NICOLAE MOGA
corespondent
partizat uneltele pe brigăzi, e- formezi o părere nu tocmai bu­
chipe şi oameni care să răspun­ nă despre spiritul gospodăresc
dă de ele. Acest lucru este foarte al oamenilor din Băcia. Or, dacă
bun. Rău este însă că mai sînt te uiţi în curtea casei fiecărui
cîte unii colectivişti ca Iosif To-> colectivist îţi dai seama că ei
ma care nu îngrijesc cu toată sînt totuşi oameni gospodari. A-
răspunderea utilajele şi animale­ tunci îţi pui întrebarea1: de ce
le ce le-au fost încredinţate, iar
consiliul de conducere continuă nu se îngrijesc cu acelaşi spi­
încă să nu ia atitudine faţă de rit de bun gospodar şi de avu­
aceştia. Dar, cei care au datoria ţia colectivei lor ? Răspunsul îi
să vegheze cu străşnicie asupra găseşti în slaba activitate a
avuţiei obşteşti, in afară de to­ consiliului de conducere, a comi­
varăşii din consiliul de conduce­ siei de revizie, din care am pu­
re, sînt colectiviştii din comisia tea spune că munceşte doar un
de revizie. Ei sînt aceia care tre­ singur om, vicepreşedintele Be-
buie să urmărească felul in ca- cheş Anton. Restul, în frunte cu
re-s păstrate bunurile gospodă­ preşedintele G.A.C. Icobescu
riei, să propună consiliului de Cornel — care de cîtva timp a
conducere cele mai potrivite mă­ neglijat cu totul sarcina ce i-a
suri împotriva risipitorilor, a fost încredinţată de colectivişti
neglijenţilor. Or, faptele dove­ — nu justifică prin nimic că fac
desc că nici în prezent comisia parte din consiliul de conduce­
de revizie a G.A.C. din Băcia re sau din comisia de revizie.
nu-şi face datoria cu răspunde­
re. Tovarăşii Iosif Nădăştean şi De această stare de lucruri se
Ferencz Andrei care fac parte face vinovată şi organizaţia de
din această comisie trec dese­ partid care n-a îndrumat în su­
ori pe la construcţiile zootehni­ ficientă măsură organele de
ce ale gospodăriei. Cu toate a- conducere ale G.A.C. şi n-a desfă­
cestea, nu s-au sesizat de neo- şurat o permanentă muncă de
rînduiala de aici şi n-au între­ educare a colectiviştilor în spi­
prins nimic pentru îndreptarea ritul grijii faţă de avuţia obşteas­
lucrurilor. Şi azi mai stau arun­ că.
cate împrejurul grajdului, la vo­
ia întîmnlării, loitre de căru­ Gospodăria colectivă Îşi dez­
ţe, pluguri şi fier vechi care tre­ voltă continuu avuţia. Aceasta
buiau de mult predate la I.C.M., trebuie păstrată cu cea mal ma­
cărămizi şi ţigle rămase de la re grijă. De aceea, organele de
conducere ale G.A.C., organiza­
construcţie. Pe lingă faptul că ţiile de partid şi U.T.M. din Bă- '
cia, trebuie să militeze pentru a
riefiind bine depozitate se de­ dezvolta la toţi colectiviştii dra­
gostea faţă de bunurile gospo­
gradează, această neorlndulală dăriei, să determine pe flecare
colectivist, pentru _a îngriji ac.es-
dă un aspect neplăcut comple­
te bunuri şl a veghea acapr a lor.
xului zootehnic, face ca că-ţi
B. BUDIN