Page 49 - 1962-12
P. 49
PAG. i DMUi socmtiSMuun Nr. 2481
ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI « ULTIMELE ŞTIRI * ÜLTIMfcLE ŞTIRI « ULTIMELE ŞURI L ucrările conferinţei
in t e r n a ţ io n a le d e fia L eip zig
LEIPZIG. — Trimisul special Ager tar al Consiliului Central al Sindica
pres, Horia Liman, transmite : telor din U.R.S.S., Livio Mascarello,
La 15 decembrie la Markkleeberg secretar al Confederaţiei Generale a
au continuat lucrările Conferinţei Muncii din Franţa, Fernando Santi,
sindicale internaţionale consultative secretar general adjunct al Confede
asupra consecinţelor economice şi raţiei Generale a Muncii din Italia,
sociale ale Pieţei comune şi ale po Gustav Hnilicka, secretar ai C.C.S.
liticii monopolurilor, convocată din din Cehoslovacia, Herbert Warnke,
Importante rezoluţii adoptate Tratativele de dezarmare iniţiativa F.S.M. preşedintele Federaţiei Sindicatelor
d e Adunarea Generală a ®»W.U< de la Geneva Libere Germane, Pieter Bakker, din
In a doua zi a lucrărilor, consa Olanda, Saburo Okkazakl, consilier
crată discuţiilor pe marginea raportu economic al „Sohyo“ (Japonia).
lui prezentat de Louis Saillant, secre
tarul general al F.S.M., au vorbit Ju- A luat de asemenea euvîntul to
NEW YORK 15 — Corespondentul la sfîrşitul lunii noiembrie, fără însă Rezoluţia cere, de asemenea, tutu GENEVA 15 (Agerpres), t- TASS Mergind în întîmpinarea poziţiei pu lius Mahler, delegatul sindicatelor varăşul Ion Cotoţ, secretar al C.C.S.
Agerpres, C. Răducanu, transmite: să adopte rezoluţia. Timp de două ror statelor membre ale O.N.U. să terilor occidentale, am propus ca un vest-germane, Leonid Soloviev, secre din R.P. Romînă.
6ăptămini reprezentanţi ai 22 de ţări înceteze imediat orice fel de ajutor transmite: număr limitat de rachete de anu
In şedinţa plenară din 14 decem din Asia şl Africa au pregătit pro (militar şi economic) acordat Portu Şedinţa plenară din 14 decembrie mită categorie, stabilit de comun In sprijinul amnistierii deţinuţilor
brie a Adunării Generale s-a exa iectul de rezoluţie în această pro galiei „în acţiunile sale represive" acord, să fie lăsat la dispoziţia Sta
minat la început raportul Consiliu blemă care a fost prezentat acum A- împotriva populaţiei care luptă con a Comitetului celor 18 state pentru telor Unite ale Americii şi Uniunii şi deportaţilor portughezi
lui de Securitate asupra activităţii dunării spre discutare. tra jugului colonial, invitînd în ace dezarmare a fost deschisă de şeful Sovietice pînă la încheierea celei
desfăşurate de acesta în perioada laşi timp Portugalia să-şi retragă for delegaţiei Republicii Socialiste Ceho de-a doua etape a dezarmării. Drept PARIS 15 (Agerpres). şte dictatura poliţienească. Vorbito
Iulie 1961—iulie 1962. Adunarea Ge In proiect se subliniază cât orice ţele sale militare din teritoriile co slovace — Karel Kurka. Participan răspuns la această propunere, care rul a subliniat că în Portugalia sînt
nerală a adoptat în unanimitate ra întîrziere a aplicării declaraţiei re loniale. Rezoluţia mai recomandă ţii la şedinţă au discutat In conti urmăreşte preîntîmpinarea primej La 15 decembrie In suburbia pa încălcate toate libertăţile — atit cele
portul Consiliului de Securitate. prezintă o permanentă sursă de fric Portugaliei să acorde o amnistie po nuare problema dezarmării generale diei izbucnirii unui război racheto- personale cit şi cele sociale.. Toate
ţiuni internaţionale, împiedică cola litică in teritoriile respective, să în şi totale. Potrivit ordinei de zi, au nuclear chiar de la începutul dezar riziană Puteaux s-a deschis confe partidele politice, în afară de parti
S-a trecut apoi la examinarea ra borarea. internaţională şl creează în ceapă negocieri cu partidele politice luat euvîntul delegaţii Bulgariei, mării am ascultat remarcile domnu dul oficial salazarist, sînt interzise.
portului Comitetului Politic cu pri multe regiuni din lume situaţii tot naţionale, şi, imediat după aceste ne S.U.A., Poloniei, Angliei şi U.R.S.S. lui Dean, care a criticat propunerea rinţa vost-europeană pentru amnistia
vire la convocarea unei conferinţe mal primejdioase, de natură să pe gocieri, să acorde independenţă tu Uniunii Sovietice, pretinzînd că ea In ultimul timp, din cauza creşte
în scopul semnării unei convenţii ricliteze pacea şi securitatea inter turor teritoriilor aflate sub adminis Reprezentantul S.U.A., A. Dean, a ar priva Statele Unite şi pe aliaţii deţinuţilor şi deportaţilor politici por- rii stării de spirit opoziţioniste in
asupra interzicerii folosirii armelor naţională". In proiect se subliniază traţia sa. rostit un discurs, vădit militarist, su lor occidentali de posibilitatea de a rîndul poporului, atit în Portugalia
nucleare şi termonucleare. Raportul, necesitatea de a stabili data defini bliniind intransigenta extremă a po folosi arma nucleară, adică posibili tuqhezi. / cît şi în posesiunile el coloniale, s-au
care semnalează adoptarea de către tivă pentru îndeplinirea prevederilor Din cel 110 membri ai Adunării ziţiei ţărilor occidentale la tratative. tatea de a declanşa şi duce un răz intensificat represiunile. Dacă, de pil
Comitetul Politic a unei rezoluţii cu declaraţiei cu privire la acordarea Generale a O.N.U., împotriva acestei El a încercat să dovedească necesi boi racheto-nuclear. O logică cit se In .sala conferinţei s-au întrunit dă, în anul 1937 au fost arestaţi
privire la interzicerea folosirii arme independentei ţărilor şi popoarelor rezoluţii au votat doar 7 ţări, şi anu tatea menţinerii armei nucleare şi a poate de ciudată şi care răsună stra din motive politice 809 oameni, in
lor nucleare şi termonucleare, a fost coloniale. me Franţa, Belgia, Statele Unite, An bazelor militare de pe teritoriile al niu îndeosebi în această sală, unde peste 200 de delegat! reprezentanţi 1960 — 4.469, iar în primele opt luni
aprobat eu 33 de voturi In favoarea glia, Spania, Africa de Sud şi Por tor ţări pînă în ultima etapă a de se duc tratative cu privire la dezar ale anului 1962 — aproximativ 5.000
rezoluţiei, nici unul împotrivă şi 25 ? tugalia, 13 ţări s-au abţinut de la mare. De fapt, reprezentantul Sta al comitetelor naţionale de iniţiativă de oameni.
de abţineri. vot. zarmării. telor Unite ale Americii ne-a decla
NEW YORK 15 (Agerpres). Discursul Iul A, Dean a fost con rat că Statele Unite ar dori să men din Anglia, Franţa, Italia, Elveţia,
In continuarea şedinţei a fost o- Adunarea Generală a O.N.U. a In continuare, Adunarea Generală ţină pînă la sfirşitul dezarmării po
doptată în unanimitate de către Adu a hotărît instituirea unor burse des damnat de delegatul Poloniei, M. sibilitatea de a duce un război ra- Belgia şi Olanda, precum şi repre
narea Generală o rezoluţie subliniind terminat în cursul nopţii de 14 de tinate formării de viitoare cadre ad Lachs. El a atras atentla asupra fap cheto-nuclear. Respincrem o asemenea
necesitatea folosirii In scopuri paş cembrie dezbaterile in problema te ministrative calificate în rîndul po tului că actualele proporţii ale cursei zentanţi ai celor mai mari organi
nice a spaţiului cosmic. ritoriilor aflate sub administraţie por poarelor din teritoriile aflate sub ad înarmărilor pun omenirea în faţa pri poziţie şl vom lupta hotărît în cadrul
tugheză, procedînd la trei voturi con ministraţie portugheză, capabile să a- mejdiei izbucnirii unui conflict şi că zaţii obşteşti şi sindicale din Franţa.
* secutive. A fost adoptată o rezoluţie sigure" administrarea teritoriilor lor Occidentul subapreciază această si tratativelor noastre, împotriva acestei
prin care se cere Portugaliei să re imediat după obţinerea independen tuaţie care ar putea provoca o ex linii. Deschizînd conferinţa, avocatul Ro-
NEW YORK 15 (Agerpres). cunoască imediat popoarelor aflate în tei.
In- şedinţa din dimineaţa zilei de teritoriile de sub administraţia sa plozie. In Încheierea şedinţei, membrii co ger Supervelle din Paris a arătat că
14 decembrie Adunarea Generală a dreptul la autodeterminare. De ase Adunarea Generală a hotărît, de In încheierea şedinţei, reprezentan
început discutarea proiectului de re menea, rezoluţia cere Consiliului de asemenea, dizolvarea Comitetului mitetului au hotărît să întrerupă lu de 36 de ani în Portugalia domne
zoluţie la raportul Comitetului spe Securitate ca, în cazul cînd Portu Special creat pentru cercetarea si tul U.R.S.S., S. K, Ţarapkin, a răsr
cial al celor 17 ţări referitor la a- galia va refuza să aplice rezoluţia tuaţiei din teritoriile aflate sub ad puns lui A. Dean. El a subliniat că crările comitetului între 21 decembrie E3BU
plicarea Declaraţiei cu privire la a- „să ia măsurile cuvenite pentru a ministraţie portugheză, însărcinînd „tonul discursurilor rostite în şedin 1962 şi 15 ianuarie 1963.
cordarea independentei ţărilor şi po obţine ca această tară să se con Comitetul celor 17 (care trebuie să ţă de reprezentanţii S.U.A. şi An Lvenîmenfa!@ din Brunei şî S a ra w a k
poarelor coloniale. formeze obligaţiilor sale de stat urmărească aplicarea Declaraţiei cu gliei provoacă o serioasă îngrijo Următoarea şedinţă a comitetului
rare în ce priveşte perspectivele tra va avea loc la 17 decembrie. SINGAPORE 15 (Agerpres). pra regiunii muntoase de la sud de
După cum se ştie, Adunarea a în membru al O.N.U.“. privire Ia acordarea independenţei tativelor în curs“. Se creează o si Potrivit ultimelor ştiri transmise LImbang undo răsculaţii dispun de
cheiat examinarea acestui raport încă tuaţie destul de ciudată, a spus el. de agenţiile occidentale de presă în numeroase forţe. O luptă la care
ţărilor şi popoarelor coloniale) să piotectoratele britanice Brunei şt participă mai multe unitătl britanice
Sarawak continuă luptele între răs şi peste 300 de răsculaţi se desfă
„examineze cu prioritate situaţia din culaţi şi trupele engleze. Agenţia şoară în prezent în apropierea ora
aceste teritorii", Reuter relatează că trupe terestre şului Sibuti.
şt avioane britanice efectuează a-
NEV/ YORK 15 (Agerpres). tacuri împotriva răsculaţilor care o- După cum transmite agenţia Reu
In şedinţa din 14 decembrie Adu pun rezistenţă în patru puncte din ter, la 15 decembrie au plecat spre
narea Generală a O.N.U. a adoptat Sarawak. Avioane de vinătoare — Brunei şi Sarawak noi unităţi en
rezoluţia cu Drivire la situaţia din transmite agenţia — zboară deasu gleze şi malaeze staţionate în su
dul' Malayet.
Africa de sud-vest. In rezoluţie A-
5® : Ce a adus dominaba S.U.A. în Porlo Rico
dunarea Generală confirmă solemn
G Sezos a, fo s t p u s Ţările socialiste vor sp rijitii transportul HAVANA 15 (Agerpres). Salariile oamenilor muncii şi maî
Laa l i b e r t a t e dreptul popoarelor din Africa de „La 64 de ani de la instaurarea ales a 135.000 de muncitori agricoli
m aritim al Cubei dominaţiei S.U.A. asupra statului Por sînt atît de scăzute îneît de abia le
sud-vest la independentă si suvera to Rico, portoricanii se alimentează ajung ca să nu moară de foame.
ĂTENA De Ia corespondentul A- el este de 11 ori judecat şi de două MOSCOVA 15 (Agerpres). 7ASS Totodată, la recenta conferinţă de din ce in ce mai rău, suprafeţele ln-
gerpres Al. Gheorghiu: ori condamnat la moarte. nitate naţională, condamnă guver transmite: la Rostock, R D. Germană, R.P. Po sămintate sînt în continuă scădere, Unui procent de 52,3 la sută din
lonă fi R.S. Cehoslovacă fi-au confir iar salariile muncitorilor scad con gospodării le revine doar 7,8 la sută
La 15 decembrie eroul naţional Intemniţîndu-1 autorităţile au spe nul Republicii Sud-Afrlcane pentru După cum s-a anunţat, în cadrul mat hotărirea dc a organiza o linie tinuu“ — astfel caracterizează situa din întreaga suprafaţă arabilă, pe
al Greciei Manolis Glezos a fost pus rat să-l izoleze de popor, dar aceste tratativelor sovieto-cubane, care au maritimă regulată între porturile din ţia actuală din Porto Rico revista cînd doar 2 la sută din gospodării
in libertate din închisoarea Averofî speranţe nu s-au justificat. In oc politica de asuprire şi violentă faţă început la Moscova in ziua de 14 de Baltica fi Cuba. „Panorama Economico Latino Ameri deţin 48 la sută din suprafaţa ara
din Atena, unde se afla în detenţiu tombrie 1961, M. Glezos a fost ales cembrie, este discutată problema tran cano“, care apare la Havana. bilă.
ne. Glezos, care mai avea de executat deputat In parlament, dar mandatul de populaţia africană a tării. sportării în Cuba a încărcăturilor din A doua problemă discutată in ca
un an do închisoare, a fost graţiat. său a fost anulat pe motiv că a fosi porturile europene fi mediterane cu drul tratativelor sovieto-cubane pri Numărul şomerilor din Porto Rico Porto Rico, conchide revista, esfe
privat de drepturi politice. veşte exportul zahărului din Cuba. a atins cifra de 70.000—90.000 de per „o mică insulă unde un mănunchi de
Eliberarea Iul Glezos constituie o navele Uniunii Sovietice fi Celorlalte Partea sovietică a declarat că este soane. Anual 30.000—50.000 de por- bogătaşi plutesc în lux, În mijlocul
mare victorie a poporului grec, a M. Glezos este unul din membrii gata să acorde Cubei ajutorul necesar toricani părăsesa {ara în căutare de unei mări de mizerie“^
oamenilor de bună credinţă din în de frunte ai partidului Uniunea de ţări ale lagărului socialist. Navele so dacă armatorii străini vor refuza să-fi lucru.
treaga lume. mocrată de stingă (E.D.A.). La Con trimită navele, cu un tonaj corespun
gresul al II-lea al E.D.A., M. Glezos vietice vor transporta, în special, toate zător, In porturile Cubei.
Tfr ff fost reales în unanimitate mem
Manolis Glezos a fost pus in li bru al Comitetului administrativ, or încărcăturile destinate Republicii Cuba
bertate. Eliberarea eroului naţional gan de conducere al partidului.
al poporului grec, a curajosului lup din porturile Africii de nord fi ale
Anii de detenţiune nu au putut
tător care a smuls steagul nazist de frînge voinţa de lupta penau „para Italiei.
rea intereselor vitale ale poporului,
pe Acropole a fost salutată de for iar acum eind a fost pus în liber Un discurs al preşedintelui Kennedy
ţele progresiste din Grecia, de o- tate Manolis Glezos îşi va putea NEW îORK 15 (Agerpres). ducţie, că în ultimii cinci ani şo
plnia publică mondială. consacra activi'atea crezului întregii In seara zilei de 14 decembrie, majul in ţară s-a menţinut la nivelul
John Kennedy, preşedintele S.U.A., a de cel puţin cinci la sută din numă
După război, M. Glezos a conti sale vieţi — lupta pentru pace şi rostit un discurs la Clubul economic rul total al muncitorilor, că ritmul
democraţie. din New York, printre ai cărui mem de creştere a producţiei industriale
nuat să lupte pentru fericirea po bri se află numeroşi reprezentanţi ai rămîne, ca şi in trecut, nesatisfăcător.
marilor bănci şi monopoluri indus
porului său. In perioada 1945—1948 Aţi văzut, a spus Kennedy în con
triale americane. • tinuare, tragedia regiunilor din nor
A fost fo rm at prim ul guvern La începutul discursului său, pre dul statului New York, bîntuite de o
şedintele S.U.A. a subliniat că Statele depresiune cronică, tineri şomeri care
Unite nu intenţionează să-şi modi cutreieră străzile New York-uluL iar
a f r ic a n din R h o d e s ia d e n o r d fice linia politică externă care, potri fiecare al patrulea tinăr este şomer
vit afirmaţiilor lui, esfe determinată acolo. Ati văzut mii de oameni care
LONDRA 15 (Agerpres). s-a pomenit în situaţia de partid de de interesele securităţii lor. Totuşi, a sînt nevoiţi să trăiască din ajutoarele
opoziţie în Consiliul legislativ. arătat Kennedy, în ultima analiză de şomaj.
In Rhodesia de nord, (protectorat securitatea nu va depinde numai de
englez din Africa centrală) a fost a- De fapt, acest guvern, sau, după acţiuni militare sau diplomatice, ci şi Preşedintele S.U.A., a declarat că
nunţată formarea primului guvern cum este denumit în mod oficial, de „puterea economiei“ S.U.A. drept cea dinţii măsură pentru învio
afriean de coaliţie din istoria ace Consiliu executiv al Rhodesiei de rarea economiei tării, guvernul său in
stei ţări. După cum relatează cores nord, nu este decît un organ con Deşi preşedintele a declarat că în tenţionează în ănul care vine să redu
pondentul din Lusaka al agenţiei sultativ de pe lingă guvernatorul en ultimii doi ani economia S.U.A. „a fă
Reuter, „Kenneth Kaunda, lider al glez, în mîinile căiuia este concen cut un mare pas înainte“, el a recu că impozitele percepute de la populaţie
Partidului unit al independenţei na trată în mod practia întreaga pu noscut totodată că actualmente indus
ţionale — cel mai mare partid po tere. tria tării lucrează cu folosirea cu to şl de la corporaţiile industriale.
litic al populaţiei africane, a fost nu tul incompletă a capacităţilor de pro
mit ministru al autoguvernării lo Dar victoria partidelor africane în Kennedy nu a indicat insă proporţii
alegerile care s-au desfăşurat în con
le reducerii plănuite a impozitelor.
cale şi al asigurărilor sociale“. diţiile unei discriminări vădite a a-
Acest guvern a fost format pe fricanilor şi constituirea Consiliului Laburistul Foot critică politica
baza coaliţiei dintre Partidul Unit al executiv, în care predomină majori
independentei naţionale şl partidul tatea africană, reprezintă un impor Occidentului în problema germană La 25 noiembrie 1962 s-a produs o nouă Încercare de doborîre
Congresul naţional african în frunte tant pas pe calea spre obţinerea in a dictaturii din Guatemala — cea de-a clncea tentativă de Ia instaura
cu Nkumbula. In urma alegerilor care dependenţei de către Rhodesia de LONDRA 15 (Agerpres). Autorul scrisorii subliniază că a- rea regimului Fuentes. După reprimarea revoltei, au fost arestate circa Un nou bloc militar
au avui loc recent în Rhodesia de nord. creat de S.U.A.
nord, aceste doară partide au obţi Ir.tr-o scrisoare adresată ziarului cest „program este mai adenauer- 500 de persoane.
nut împreună majoritatea mandate După cum a declarat Kenneth .Ka In loto: Dictatorul Guatemalel. Miguel Ydigoras Fuentes cu o pu- fn Am erica Cenfr'ală
lor în Consiliul legislativ. Pentru unda, sarcina primordială a noului „Times", laburistul independent Mi- . ist decît un program al lui Ade-
prima oară Partidul federal unit, Consiliu legislativ va fi lupta pen şcă-mitralieră pe umeri comandă unei unităţi de artilerie să tragă cu PANAMA 15 (Agerpres).
partid al colonilor albi — condus ii u dobindirea de către Rhodesia de chael Foot avertizează împotriva po- nauer însuşi“, şi el poate da o lo- tunul asupra unor trupe răsculate împotriva sa.
de Welensky, primul ministru al fe nord a unei noi constituţii şi pentru
deraţiei Rhodesiei şl Nyassalandului, dezvoltarea Federaţiei Rhodesiei şi titicii „războiului rece“ în proolema vitură „tuturor planurilor de trata
Nyassalandului.
germană, politică pentru care mili tive dintre Est şi Vest“.
tează o serie de oameni politici a- Agenţia Prensa Latina anunţă c3
riJC mericani. S c u rte ştiri — la conferinţa miniştrilor afacerilor ex
Foot atrage atenţia că mulţi en
Scurt— Scurte ştiriterne ai Organizaţiei ţărilor Americii
glezi, indignaţi de declaraţiile lui D. Centrale — O.D.E.C.A. (organizaţie
încheierea lucrărilor sesiunii Acheson, fost secretar do stat ai NEW YORK. Greva muncitorilor consiliilor de conducere ale univer nicat că din pricina faptului că sis creată In anul 1951 şl din care fao
S.U.A,, la adresa Angliei, au scăpat tipografi care continuă la New sităţilor de stat. Incidente grave s-au temul de alimentare va fi sub nive- parte Guatemala, Salvador, Nicaragua,
Consiliului N. 2. O. din vedere că acesta a expus o po produs cu acest prilej in ambele o- lui noral, proiectatele radio-comu- Honduras şl Costa Rica) ce se des
litică dăunătoare pentru Europa. York a cuprins şt marele centru in raşe după ce poliţia a atacat cu nicaţii experimentale între S.U.A. şi făşoară In prezent In capitala statu
PARIS 15 (Agerpres). tanţii R.F.G., de a se crea „a patra dustrial al statului Ohio, Cleveland. grenade, cu gaze lacrimogene şi bas Europa au fost aminate. tul Panama, s-a hotărît crearea unul
Sîmbătă s-au încheiat la Paris lu forţă atomică“, S.U.A. au manifes Iii scrisoare M. Foot arată că, che- Muncitorii tipografi, distribuitorii de toane de cauciuc pe demonstranţi. bloc militar al ţărilor din America
crările sesiunii Consiliului ministe tat şi de astă dată rezerve. Secre mînd la reunificarea Germaniei în ziare şi şoferii cer mărirea salariilor MOSCOVA. Editura de stat pentru Centrală numit Consiliu de apărare al
rial al N.A.T.O. Comunicatul final dat tarul de stat, Rusk, s-a limitat la cadrul coaliţiei occidentale, Acheson şi garanţii împotriva concedierilor. BONN. O puternică explozie s-a literatură politică a scos de sub ti Americii Centrale.
publicităţii scoate în evidentă accen „concesia“ de a promite că va fi rt-a făcut decît să repete „vechea produs vineri într-o mină din loca par cel de-al treilea volum al ra
tul pus de Consiliul N.A.T.O. pe con pus într-un viitor neprevăzut la dis formulă a Occidentului, datind de Ia Ziarele din Cleveland „Morning litatea vest-germană Merkstcin situa poartelor şi cuvîntărilor lui N. S. Noul bloc militar — creaţie a di
tinuarea cursei înarmărilor. Cele 16 poziţia comandamentului N.A.T.O. începutul deceniului al şaselea“. Plain Dealer" şi „Aiternoon Press tă în apropiere de frontiera olan Hruşciov intitulat „Construcţia co plomaţiei americane — are menirea
paragrafe ale comunicatului nu lă armament atomic amplasat pe nave. deză. munismului în U.R.S.S. şi dezvoltarea de a pregăti in ţările Americii Cen
muresc pe deplin felul în care au „Această politică, scrie în conti and News" şi-au încetat apariţia. trale noi grupuri de mercenari pen
fost soluţionate divergenţele mani Lipsa de unitate dintre partene nuare Foot, preconizează respingerea In urma exploziei cinci mineri şi-au agriculturii“. tru activitate subversivă Împotriva
festate la sesiune, dar conţin o in rii N.A.T.O. nu a putut fi trecută propunerilor celor mai paşnice din NEW YORK. Sub conducerea con pierdut viaţa, iar alţi doi care au Cubei revoluţionare.
dicaţie asupra faptului că S.U.A. au cu vederea nici în comunicatul fi partea Răsăritului, (cum este de pil silierilor militari americani trupele suferit grave arsuri în timpul explo Volumul cuprinde rapoarte, cuvin-
impus partenerilor lor o sporire a nal care evocă necesitatea „unor dă planul Rapacki) şi renunţarea la diemiste au început noi operaţiuni ziei au decedat la spital. ţări şl convorbiri ale lui N. S. Hruş
„participării“ la povara cursei Înar consultaţii şl mai concrete intre a- orice concepţii de dezangajare a for împotriva partizanilor sud-vietna- ciov din perioada ianuarie 1958—
mărilor. Iiaţi“. Aceste consultări au fost so ţelor armate în Europa centrală“. NEW YORK. Consiliul directorilor
Comunicatul reflectă de asemenea licitate în mod deosebit de minis mezl în delta fluviului Mekong. Oficiului federal de rezerve a anun mai 1959.
concepţiile expuse la sesiune de mi trul de război englez, Thorneycroft, „M a rin er— 2 “ a zfeuraf ţai la 14 decembrie că indexul pro
nistrul de război al S.U.A., McNa- într-o încercare de a găsi sprijin îm După cum relatează unul din co ducţiei industriale a fost in nolem ‘Sui
mara, precizînd că membrii N.A.T.O. potriva poziţiei S.U.A. în problema în apropierea lui Yenus respondenţii din Vietnamul de sud brie de 119,5 la sută faţă de nivelul
„au consid'erat necesară sporirea e- construirii rachetei „Skybolt", Co- ai agenţiei Associated Press, Ia a- mediu din anii 1957—1959, adică nu Numeroşi agenfi iordanieni şi saudifi ucişi
ficacitătii forţelor clasice şi au con mentînd perspectivele punerii de a- WASHINGTON 15 (Agerpres). ceste operaţiuni participă peste 1.000 s-a schimbat în comparaţie cu luna
siderat totodată că forte adecvate şi cord a planurilor militare şi a fa După cum anunţă agenţia U.P.I. la de soldaţi care sînt transportaţi cu octombrie. Producţia Industrială din la granija Yemenului
echilibrate atît nucleare, cit şi cla bricării armamentului, coresponden 14 decembrie nava cosmică „Mari- elicoptere, maşini blindate-amfibfi şi ţară rămine aproximativ Ia acelaşi
sice, sînt indispensabile". tul din Paris al agenţiei U.P.I. scrie: ner-2“ lansată în direcţia planetei nivel ca şl în timpul verii. SANAA 15 (Agerpres). mele zile regimurile reacţionare dlt
In legătură cu cererea formulată „S-au exprimat îndoieli In ce pri Venus de la Cap Canaveral în ur vase fluviale de debarcare. Intr-o cuvîntare rostită la 14 de Arabia Saudită şl Iordania au Inten
de anumiţi membri europeni ai veşte perspectivele coordonării efor mă cu 109 zile, a zburat In apro Corespondentul adaugă că parti NEW YORK. Pe bordul satelitu cembrie Ia postul de radio Sanaa, sificat acţiunile lor subversive împo
N.A.T.O. printre care şi reprezen turilor de fabricare a diferitelor ar pierea acestei planete. Aparatele au lui „Relay“, lansat Ia 13 decembrio preşedintele Republicii Yemen, mare triva Republicii Yemen, mareşalul
mamente“. tomate instalate pe bordul navei au zanii au mitraliat şi avariat patru e» de Statele Unite, au survenit unele şalul Abdallah Sallal a anunţat că in Sallal a declarat că miercuri şi joi
efectuat primele observaţii asupra Hcoptero americane, din cele care defecţiuni în sistemul de alimentare, cursul ultimelor 24 de ore unităţile 93 de agenţi iordanieni şl saudiţi au
planetei Venus şl au transmis pe pă- participă la aceste operaţiuni şl au anunţă agenţia Associated Press. fost ucişi în timp ce încercau să trea
mînt semnale in legătură cu aceste rănit un consilier militar american. Administraţia naţională pentru pro yemenite de grăniceri au ucis 53 de că frontiera în Yemen. Asupra unul
observaţii. blemele aeronauticii şl cercetarea mare număr din aceşti agenţi au fost
TOKIO. In tot cursul zilei de 14 spaţiului cosmic (N.A.S.A.), a comu- agenţi înarmaţi care au fost trimişi găsite paşapoarte false, precum şi o
decembrie In oraşele Tokio şi Kyoto mare sumă de bani falşi.
au continuat demonstraţiile studen de autorităţile saudite In Republica
ţeşti împotriva Intenţiilor guvernului
jfâponez de a restringe drepturile Yemen. După ce a amintit că In ulti
Redacţia şi administraţi* ziarului :şţr. § Martie or. ?. I«!«!*« ţ !§8, 189, 75, §74, la x a glătiţă fe « S « ^ 8 *&afctLÖ SSSSCSlt Qfs & 3 M Öifl § flSUffllffl* ISffit ** Ilgaffil: Iskep/inderea Eoligraficä ,{ Aţai“ « Devj.