Page 5 - 1962-12
P. 5
P R O L E T A R I D IN T O A T E ? A R I L E , U N IŢ I-V A ! Plecarea delegaţiei P.M.R. Ia Congresul
Partidului Comunist din Cehoslovacia
sse Duminică seara a plecat spre Barbu Zaharescu, membru su
Fraga delegaţia Partidului Mun pleant al C.C. al P.M.R., şi
o Folosind rezervele interne citoresc Romin, condusă de to Gheorghe Niţescu, ambasadorul
varăşul Emil Boclnâraş, membru R.P. Romîne în R.S. Ceho
— G.A.S. Galda poate să-şi al Biroului Politic al C.C. al slovacă.
P.M.R., care va participa la lu
îmbunătăţească activitatea e- crările celui de al XH-lea Con La plecare, In Gara de Nord,
gres al Partidului Comunist din delegaţia a fost condusă de to
conomico-iinanciară !; Cehoslovacia. varăşii Alexandru Drăghici, Mi-
hai Dalea, de membri ai C.C. al
® Sport (pag. 2-a); Din delegaţie iac parte tova P.M.R., de activişti de partid.
• Toată atenţia rezolvării răşii Ştefan Voitec, membru Au fost prezenţi Vladislav
sesizărilor şi reclamaţiilor oa supleant al Biroului Politic al Plesek, Însărcinat cu afaceri ad-
menilor muncii ; C.C. al P.M.R., Vlrgil Oazacu, interim al R.S. Cehoslovace în
o Nu oste aceasta oare
membru supleant al C.C. al Republica Populară Romînă, şi
muncă formală? (pag. 3-a);
© De peste hotare (pag. 4-a). P.M.R., prim-secretar al Comi membri ai ambasadei.
Arml XIV. Nr. 2470 Marţi 4 decembrie 1862 tetului regional — Iaşi al P.M.R., (Agerpres)
Y© sii la m in a =«31=
?© ate p r o file le Ne scriu corespondenţii voluntari
la t® !e ra n fe n e g a tiv e
La laminorul de G50 mm. al rea dintre schimburi pentru a Infr-un schimb de noapfe peste 12.000 de auditori. Formaţiile
Combinatului siderurgic Hune spori cantitatea de metal eco Ziua sau noaptea, in statia GF.R. artistice de amatori şi-au adus şi ele
doara se laminează o gamă lar nomisit se desfăşoară cu multă Simeria există un freamăt continuu. contribuţia la îndeplinirea sarcinilor
gă de profile fasonate, de dife însufleţire, cele mai bune rezul Se formează, sosesc şi pleacă de aici de producţie prezentînd In faţa mi
rite dimensiuni. Ţinlnd cont de tate fiind obţinute de schimbu zeci de trenuri în diferite direcţii. Pe nerilor 20 programe artistice.
acest lucru, încă de la începu rile conduse de inginerii loan orice timp siguranţa circulaţiei a- R. BALŞAN
bibliotecar
tul anului, la indicaţia comite Banciu şi Vasile Săucă. Spre e- cestor trenuri trebuie garantată, sar
Largă acţiune de colectare
tului de partid, colectivul nos xemplificare amintim că numai cină de care şi ceferiştii din tura a
a abonamentelor
tru de muncitori, tehnicieni şi în campania de laminare a pro treia condusă de Aurel Munteanu se
A devenit un lucru obişnuit ea tn
ingineri, şi-a pus în faţă, filului I 22 din zilele de 23 şi 24 achită cu multă conştiinciozitate. Cu lunile de toamnă ale fiecărui an, sa
lariaţii sectorului presă din cadrul
sarcina de a realiza cît mai noiembrie s-a reuşit să se rea mult simţ de răspundere lucrează şi Oficiului P.T.T.R. Deva să desfăşoa
re o muncă susţinută de colectare
mari economii de metal. Mijlo lizeze o economie de 66.94 tone partida de manevră In care lucrează a abonamentelor pentru anul urmă
tor. Măsurile luate pentru îmbunătă
cul propus pentru atingerea a- metal, ceea ce reprezintă 2261,4 Constantin Vasilescu, Dumitru Cosma, ţirea muncii în sectorul de difuza
re a presei au fost aduse din timp
cestui scop a fost extinderea m.l. profil. Numai dintr-un blum Iosif Caceu şi Emanoil Crişan. In la cunoştinţa lucrătorilor din acest
sector.
laminării la toleranţe negative de 1,568 tone s-a obţinut o eco tr-un schimb de noapte ci au asi
O dată cu instruirea lor au fost
la întreaga gamă de profile. Aşa nomie de 79,45 kg.’ metal, re- gurat ataşarea şi detaşarea unui nu premiaţi 30 de difuzori voluntari ca
re s-au evidenţiat în munca de abo
s-a născut iniţiativa noastră prezentînd o lungime de peste măr de aproape 1.000 vagoane. Cu nare şi difuzare. Printre aceştia se
numără tov. loan Dănţişor de la A-
„Laminarea la toleranţe nega S m.l. profil. sprijinul lucrătorilor de la magazie în telierele R.M.R. Simeria, Ştefan Tu-
dor de Ia T.R.C.H. Deva, loan Crico-
tive, în pas cu calitatea“. Economiile realizate de noi, schimbul respectiv s-a obţinut o re veanu de la staţia C.F.R. Simeria-
Pentru înfăptuirea ei cu suc deşi nu aduc în mod direct be triaj şi alţii.
neficii secţiei, ajută mult pe be ducere a mediilor de staţionare a va
ces au fost luate măsuri tehnice Faţă de realizările anului în curs
şi organizatorice. Amintim prin neficiari deoarece laminatele se goanelor la încărcare-descărcare cu s-a reuşit ca pină în a doua decadă
tre acestea proiectarea şi cali- a lunii noiembrie, planul valoric şi
brarea în mod corespunzător a plătesc după greutate si nu după 6,42 la sută. de tiraj la publicaţiile ce au fost
cilindrilor pentru laminarea contractate cu unităţile Ia colecţiile
metri liniari. Colectivul nostru E. CREŢU
este conştient că mărind canti bibliotecilor şi cabinetelor tehnice să
Impiegat de mişcare
fie realizat în proporţie de 100,1 la
profilelor, operaţiune executată tatea de metal economisit aju în sprijinul producţiei
sută. Acum s-a trecut la efectuarea
cu multă pricepere de un colec tă din plin economia naţională, Pe scurt, din regiune Zilnic, numeroşi oameni ai De curînd, la Petrila a fost anali
tiv de ingineri de la serviciul de muncii de diferite profesii şi zată activitatea cultural-educativă abonamentelor pentru oamenii mun
calibraj, care a reuşit să exe contribuie Ia întărirea ei. ? o In acest an, gospodăria Printre cele mai împortan- ţ? vîrste trec pragid bibliotecii cen desfăşurată de clubul muncitoresc în cii pe anul 1963.
cute în timp scurt aceste lucrări $ agricolă colectivă din Ohaba, te obiective stabilite a se în- ? trale a sindicalelor din Zlalna, sprijinul producţiei. Din darea de sea
la un nivel tehnic corespunză De aceea laminatorii sînt ho- făptui in anul viitor din con- ? dornici să citească noi cărţi. mă prezentată şi din discuţiile pur I. BISCARU
tor. tărîţi să folosească din plin ex t raionul Sebeş, şi-a sporit con- tribuţie voluntară, amintim ‘ Tuturor acestora, Iov. bibliote tate a reeşit că, de un real folos s-au corespondent
perienţa acumulată în acest a siăerabil efectivele de antma- cară Elena Repede le recoman dovedit a fi acţiunile organizate pe
O contribuţie deosebită Ia an, să lamineze în 1963 toate \ le. Pentru adăpostirea lor, lucrările de reparaţie genera dă căiţile cele mai potrivite, teme c a : „Ne vorbesc minerii frun
crearea condiţiilor optime pen profilele la toleranţe negative. ţ concomitent cu executarea lă la şcolile din Apoldul de care să le îmbogăţească cunoş taşi", „Intllniri între şefii de bri
tru aplicarea acestei iniţiative a In acest sens, încă de pe acum, \ lucrărilor agricole, aici s-a Jos şi Singăiin, extinderea tinţele profesionale şi de cultu găzi", „Ziua inovatorului" ctc. In ca
adus-o colectivul strungăriei de la indicaţia comitetului de electrificării comunei Dala, ră generală, să-i recreeze. drul acestor acţiuni au fost populari
cilindri care a executat opera partid, conducerea secţiei a în muncit efectiv şi la realizarea pavarea străzii principale in zate metodele avansate de lucru folo
ţiile de strunjire a cilindrilor la treprins o serie de măsuri vi- construcţiilor necesare. S-a IN FOTOGRAFIE: Tov. Ele site de brigăzile conduse de loan Fi-
un nivel calitativ ridicat. zînd în special ridicarea în con reuşit astfel ca pină în pre satul Boz şi altele. na Repede adaugă pe fişele roiu, Franciso Bartha şi Sevastean
tinuare a calificării muncitori zent să fie construite două • La una din intîlmrile cu unui grup de cititori noi titluri Dogaru. Au fost de asemenea orga
Dacă am reuşit să obţinem în lor. De curînd au fost deschise de cărţi. nizate 12 vizionări colective de fil
aplicarea iniţiativei anumite rea şi funcţionează în mod cores me tehnice şi 63 de conferinţe cu
lizări, acest lucru se datoreşte punzător mai multe cursuri, pe
caracter tehnic la care au participat
în bună parte şi măsurilor luate specialităţi, în care se predau grajduri cu o capacitate de derutatul lor, cetăţenii din
de conducerea secţiei pentru ri lecţii legate îndeosebi de îmbu satul Cărjiţi au propus con RILE ZILEI
dicarea nivelului de cunoştinţe nătăţirea tehnologiei. In aceste cite 100 capete fiecare, un struirea unui drum pe distan
tehnice al laminatorilor. Ast cursuri au fost cuprinşi toţi adăpost pentru 500 păsări şi ţa Deva—Cirjiţi. Găsind ca
fel, au fost organizate cursuri muncitorii laminatori. De ade a fost prelungit saivanul cu bună propunerea, Comitetul
de ridicare a calificării la care menea, pentru maiştri şi cele încă o încăpere pentru 750 executiv al Sfatului popular
au participat laminatorii din lalte cadre tehnice au fost date l> de oi al oraşului regional Deva a
spre studiere diferite materiale i> in afara adăposturilor pen-
toate trei schimburile. In pre de specialitate, urmîr.d ca apoi f Vru animale, colectiviştii din luat măsuri de construire a
zent aceştia reuşesc să efectue să se facă seminarizarea lor. L Ohaba au mai construit un ărumuMi. Pină in prezent ţ
ze un control eficace a funcţio \ atelier de fierărie şi rotărie, s-au executat lucrări pe o $ Seminar cu activiştii în sem n a tă d esco p erire arh eologică
nării agregatelor pe care le de Trebuie să precizăm că în ac
ţiunea de laminare la toleran \ un joagăr şi două încăperi la lungime de mai bine de 2 km. culturalii Lahotarul comunei Vinţul de Jos, în locul numit Cornul
servesc, să intervină cu mal ţe negative şi-au adus din plin Lucrările la noul drum con
multă promptitudine în cazul contribuţia şi tehnicienii din cazanul pentru fiert ţuică. Chîşcheşului, a fost descoperit un depozit de obiecte din bronz
ivirii anumitor deranjamente controlul tehnic al calităţii, care EMIL ŞTEF tinuă. L Timp de două zile, la Toteştl, şi fler. Obiectele, ce erau depuse într-un vas de lut,
(dereglări) în timpul funcţio au sprijinit efectiv pe lamina raionul Haţeg, din iniţiativa Co se află în prezent în posesia Muzeului regional din Alba lulia!
nării agregatelor. Concomitent, tori, prin diferite măsurători corespondent ® Zilele trecute formaţia de i mitetului raional pentru cultură
s a întărit asistenţa tehnică la dimensionale, în acţiunea lor. şi artă a avut loc un seminar la In depozitul amintit au fost găsite 25 piese de o mare va
locurile de muncă, maiştrii şi o Sîmbătă, 1 decembrie, tn muzică uşoară a Asociaţiei r. care au participat directorii că loare documentară c a : o fibulă — ochelari, două brăţări cu mai
inginerii fiind mereu prezenţi in răstimpul rămas pină Ia sala nouă a clubului I.C.S.H. Orbilor din R.P.R. — organi- minelor culturale de la centre multe spirale, o faleră de bro nz, un ciocan de fler cu ari
în rîndul muncitorilor, dîndu-le artiştii amatori ai întreprin zaţia Bucureşti, a prezentat la
sfaturi competente la timpul ne sfîrşitul anului colectivul nostru derii au prezentat pentru con căminul spital nr. 1 şi şcoala
cesar. Merită a fi scoasă în evi de muncitori, tehnicieni şi ingi structorii hunedoreni cel tehnică de contabilitate din ţ le de comună şi bibliotecarii dc pioare, patru coliere, un panda tiv etc., acestea aducînd noi
dentă în acest sens activitatea neri şi-a propus să ia noi mă
maiştrilor Emil Petrică, Adrian de-al 100-lea spectacol tea Sebeş un program de muzică la sate. date despre o perioadă mai puţin cunoscută din istoria
Fiilop, a inginerului Vaier Mar- suri tehnice şi organizatorice
tineac, adjunct al şefului secţiei. pentru a asigura în 1963 obţi tral. Piesa „Cred în tine“ de uşoară şi melodii populare Cu acest prilej, tovarăşii Pe patriei noastre şi anume prima perioadă a epocii fierului
nerea de succese si mai frumoa V. Korostîliov, care a consti romîneşti. tru Crişovan, secretar al Comi (în jurul anului 500 î.e.n.).
Roadele preocupării întregu se în aplicarea iniţiativei „La tuit cel de-al 100-lea specta Spectacolul s-a bucurat de J tetului raional pentru cultură şi
col, a coincis cu un eveni succes. ţ. artă şi I. Stoica, bibliotecar şeî Colectivul ştiinţific al muzeului regional Alba lulia.
lui colectiv, de a da viaţă ini minarea la tolerante negative,
ţiativei, a măsurilor luate în în pas cu calitatea“. ment deosebit in viaţa acestui ® Pină acum la G.A.C. Spini al bibliotecii raionale din Haţeg O nouă construcţie dată în folosinţă
colectiv de teatru — inaugu au fost predate trei lecţii de au iăcut expuneri privind felul
rarea stagiunii permanente către inginerul agronom loan cum trebuie să-şi desfăşoare ac Constructorii gru ţă din Brad. Noua şi 6 tone ghea.ţă
pentru teatrul constructorilor. Pop. Interesul colectiviştilor pului de şantier fabrică are o capa pe zi.
tivitatea în perioada de iarnă T.C.MM. Brad au citate de producţie
acest scop, se concretizea IOAN DĂRĂMUŞ ° In aceste zile, in satele faţă de invăţămîntul agroteh căminele culturale şi biblioteci dat tn folosinţă o de 1.000 litri sifon Fabrica va acoperi
raionului Sebeş se desfăşoară nic de trei ani se reflectă şi le săteşti, iar tov. Aristică Coicu- nouă lucrare: fabri si limonada în 8 ore nevoile de consum
ză într-o economie de metal de maistru la laminorul de 650 mm. in frecvenţa lor de pină a- lescu, îndrumător al Comitetu ca dc sifo-n şi ghea ale oraşului Brad.
adunările populare pentru cum, care a ajuns să fie de lui raional pentru cultură şi ar
1.555 tone. In prezent întrece al C. S. Hunedoara votarea contribuţiei voluntare tă a vorbit celor prezenţi des
In fr u n te a în tre c e rii pe anul 1963. Pină în prezent peste 90 la sută. pre „TTiaţa satului colectivizat Venîfur! însemnate din zootehnie ş i legumicultura
s-au ţinut 30 de adunări, la C. ANGIIEL oglindită In literatura noastră
Slnt mulţi mineri fruntaşi la sută, dînd în acelaşi timp şl mi
E.M. Barza. Printre aceştia slnt nereu de calitate. care au participat 4.600 cetă corespondent realist-socialistă". Pe lingă cultura cerealelor, cultura. Concomitent cu spori
şefii de echipe Constantin Bota, ţeni. Cu ocazia acestor adu Pe marginea expunerilor şi a membrii gospodăriei agricole rea continuă a numărului de
Candin Matei, Aurel Rad, Aurel In acest fel echipele aminti • La acţiunile patriotice ini colective „Drumul lui Lenin“ din animale proprietate obştească si
Popa. Nicolae Moga, Nicolae te s-au situat pe locuri frun nări au fost făcute 220 de ţiate în oraşul regional Pe informărilor prezentate de cîţi- a productivităţii lor, cu extinde
Dărăbanţ şi Iov Mateş. In luna taşe în întrecerea socialistă. propuneri, vutîndu-se . suma troşani de la începutul anu va directori ai căminelor cultu Sebeş au dezvoltat an de an rea suprafeţei grădinii de legu
de 250.000 lei. lui şi pină acum a participat rale şi bibliotecari de la sate me şi ridicarea permanentă a
trecută el au organizat mai bi un mare număr de cetăţeni s-au purtat discuţii. creşterea animalelor si îegumi-
ne munca echipelor pe care Ie
conduc, depăşind planul de pro ai oraşului. Ei au efectuat
ducţie In fiecare zl. Pe întrea ^ lucrări de întreţinere a parcu- Fier v e c h i oţelăriilor producţiei la hectar, au crescut
ga lună echipele lor au Înregis şi veniturile băneşti ale gospo
trat depăşiri de plan de 10-35 la ş rilor, zonelor verzi din oraş, i
) reparări de drumuri etc., ob- !4 Muncind cu mul mai In cursul lunii toarele S.C.B.-T.T.R. dăriei. In 10 luni din acest an
tă însufleţire, colec noiembrie, de aici Alba lulia, Simeria, gospodăria a realizat venituri
j ţinîndu-se astfel economii de )
^ 805.000 lei. O contribuţie de tivul secţiei C.T. 4 au fost expediate Petroşani, sectoarele care se ridică la un milion lei,
peste 15.000 kg. fier din care peste 300.000 lei provin
* seamă la obţinerea acestui im- * Simeria a colectat vechi. electric şi telefonic din sectorul zootehnic, iar
257.000 lei din legumicultura.
5 portant succes şi-au adus-o ă şi predat oţelăriilor S-au evidenţiat în din Simeria.
această acţiune sec C. EMIL H. DANIEL
deputaţii Constantin Vlad. jj patriei in acest an corespondent corespondent
Cu planul de desfacere Maria Cîmpeanu, Franctsc ş însemnate cantităţi
depăşit de fier vechi. Nu
şerban şi Lucreţia Marcu. 6 .
Magazinul de mobilă din co Agrotehnica —factor de bază
muna Teiuş este bine aprovizio
nat cu garnituri variate de mo In cadrul gospodăriei agricole arătură la 32—35 cm. cu plugul Ia manuală s-a făcut şi o rărire tiviştii din brigada a m -a, n-au
bilă, maşini de cusut, aparate ou scormonitor. Pentru fertili a plantelor, lăsîndu-se de la un întîrziat să se arate. De pe cele
de radio, televizoare, maşini de colective „Drumul socialismului“ zarea terenului, o dată cu ară fir la altul cite 25—30 cm. la bri 10 ha. colectiviştii din această
spălat rufe şi alte produse. din Deva, suprafaţa ocupată de tura superficială făcută în pri gada a Hl-a şi 30—35 cm. ia bri brigadă au recoltat cite 4.762 leg.
măvara acestui an s-au încor gada a I-a. Răritul definitiv s-a porumb boabe la hectar, cu 682
Responsabilul Eugen Mtculaş cultura porumbului a crescut an porat în sol cite 30 tone gunoi executat o dată cu praşila Il-a. kg. la ha. mai mult decît pro
manifestă multă grijă pentru de an. O dată cu aceasta, s-a de grajd la hectar. Arătura exe După această lucrare, distanţa ducţia realizată de brigada I-a.
aprovizionarea magazinului cu îmbogăţit şi experienţa colecti cutată la adîncimea de 12—15 între fire a rămas de 30 cm. la
mărfuri şi are o atitudine pli Această diferenţă ne dovedeş
nă de atenţie faţă de cumpără, viştilor in cultivarea porumbu cm. a fost urmată de o grâpare. brigada I-a şi 40—45 cm. la bri te că prin aplicarea întregului
tori, a căror afluenţă este mare lui, ceea oe a contribuit la ob complex de măsuri agrotehnice
in fiecare zi. Toate acestea au ţinerea unor producţii din ce în Apoi, cind temperatura în sol gada Ill-a, ceea ce corespunde indicate pentru cultura porum
contribuit la îndeplinirea pla oe mai ridicate la hectar. Aşa, bului putem obţine producţii tot
nului de desfacere pe anul tn spre exemplu, de pe cele 250 s-a menţinut la peste 8 grade C, unei densităţi de 45.000—50.000 mai ridicate de pe întreaga su
curs încă la data de 6 noiem hectare cultivate cu porumb in prafaţă. De aceea, pe baza ex
brie a.c. De la începutul anului Din experienfa noasîră în cultivarea porumbului perienţei acumulate pină acum
şi pină acum valoarea produ primăvara acestui an, s-au re ne-am propus ca în anul viitor
selor desfăcute prin acest ma Muncitoarea Florica Mărgineanu, lucrează la fabrica de nas coltat peste 2.400 kg. boabe la s-a trecut Ia semănatul mecanic şi respectiv 35.000—40.000 plan să extindem suprafaţa cu po
gazin se ridică la suma de turi din Deva. Datorită priceperii şi hărniciei de care dă dova al porumbului pe cele două par te Ia hectar. De asemenea, o rumb dublu hibrid. Totodată am
2.847.443 lei, cu 274.443 lei mat dă ea Işl depăşeşte lunar norma cu 40-50 la sută. hectar. Producţia cea mai ridi cele, lucrare care a fost termina dată cu praşila a doua la bri stabilit amplasarea culturii de
mult ăecit prevedea planul. cată (peste 3.300 kg. boabe la tă în două zile. Semănatul s-a gada m -a s-au aplicat cite 100 porumb, s-a repartizat terenul
IN FOTOGRAFIE: tov. Florica Mărgineanu la locul de hectar) s-a obţinut de pe loturi kg. superfosfat la hectar, ca in- pe brigăzi şi s-a trecut la ferti
Sărbătoarea recoltei făcut la adîncimea de 8 cm. şi grăşămbrt fazial. După cea de-a lizarea lui cu gunoi de grajd.
muncă, le cultivate cu porumb din so la o distanţă între rînduri de doua praşilă, cînd porumbul
la sare iul IID 203. Rezultatele ar fi fost 70 cm. la brigada I-a şi 30 cm. avea 60 cm înălţime, colectiviştii Membrii gospodăriei colective
Ia brigada a Ill-a, fol’osindu-se din brigada a Ill-a cu sprijinul „Drumul socialismului“ din Deva
Duminică, 2 decembrie, a avut însă cu mult mai bune dacă toa cite 25 kg. şi respectiv 23 kg. să- mecanizatorilor au executat şi sînt hotărîţi ca în anul viitor să
Ioc la majoritatea căminelor cul te brigăzile de cîrnp realizau minţă la hectar. Imediat după praşila a tre'a mecanică şi ma aplice întocmai în practică mă
turale din raionul Alba sărbă însăminţare, terenul a fost tăvă nuală, pe rind, lucrare pe care surile agrotehnice indicate cu
toarea recoltei. Cu acest prilej producţii la fel de mari. lugii pentru a pune săminţa în brigada I-a n-a mai făcut-o. privire la cultura porumbului,
brigăzile ele agitaţie, formaţiile In acest articol voi ară-ta me deoarece acestea constituie fac
de cor, teatru şi dansuri au pre contact cu solul, creîndu-i ast Rezultatele asigurării unui nu torul hotăritor in sporirea pro
zentat pentru colectivişti pro todele agrotehnice folosite şi re fel condiţii mai bune pentru în- măr de circa 10.000 plante la ducţiei de cereale la hectar.
grame artistice bogate. zultatele pe care le-au obţinut oolţire. hectar mai mult şi ale aplicării
unei praşile mecanice şl manua Inq. IOAN POPA
In cadrul spectacolelor au fost In cultura porumbului două bri Prima prăşilă mecanică şi ma le în plus, precum şi a îngrăşă G.A.C. „Drumul Socialismului“
rezervate locuri pentru fruntaşi găzi de cîmp de la gospodăria nuală, pe rind, s-au executat la
şi înmînate celor mai bune echi ambele brigăzi cînd porumbul a mintelor faziale, de către colec Deva
pe şi brigăzi premii în cărţi noastră colectivă. Brigăzile a I-a
agrozootehnice. şi a Ill-a, spre exemplu, am se avut 3-4 frunze. O dată cu prăşi
mănat fiecare cite 10 ha. cu po
rumb HD 203. Terenul ambelor
brigăzi (sol aluvionar), situat in
lunca Mureşului, a fost cultivat
în anul trecut cu grîu. După re
coltarea griului s-a executat o