Page 51 - 1962-12

PAO. 'i BRUM M IÜ M 0Í8! JKESSOfliitSS Nr. 2482

taBMafíSmsaamxBBEw

’/ % < & ! L N m

3 - fio a ţâ e a rn să . m i m a t a s e a Monte Cristo — seria ll-a —

('R a d ió - cinematograful „Victoria“:

mai hint 19 DECEMBRIE 19G2 SEBEŞ: Vîrsta de aur a co­
mediei — cinematograful

PROGRAMUL I : 5,40 Cln- „Progresul“: Alerg după o

) tcce din viaţa nouă a patriei stea — cinematograful ,.M.
şi jocuri populare romîneşU ; Sadoveanu“; PETROŞANI: Fe­
Pe măsură ce se apropie ora cum respectă munoltorîi ora folosirii hainelor de protecţie 6.07 Prelucrări corale ; 6,20 tele — cinematograful „7 No­
5, se luminează tot mai multe intrării şi ieşirii din uzină. De eto. Cum animalele nu intrase- Emisiunea pentru sate : 6,30 iembrie“: Permisie pe ţărm
ferestre. Semn că parte din lo- la 5 la 10 dimineaţa, îngrijirea ră încă in stabul.aţie, ingriji- Muzică uşoară ; 6,45 Melodii — cinematograful „Al. Sahia
populare romineşti executate ALBA IULIA: Lăsarea nopţii
cuitorti Petreştiului se pregă- şi hrănirea animalelor, după torii de la Petreşti, la indem- la fluier şi cobză; 7,10 Cân­ — cinematograful „Victoria":
t tesc să înceapă o nouă zi de amiaza de la 15 la 20, la fel. nul lectorului, au trecut la a- tece ; 7,30 Sfatul medicului : EvdoJcia — cinematograful „23
l muncă. Curind, pe străzile co- Intre timp, se îngrijesc de a- plicarea celor învăţate. In faţa Plantele medicinale în tra­ August“; ORAŞTIE: Drum. de
l mumei apar şi primii pietoni, provizionarea cu furajele ne- grajdului au săpat o groapă tarea bolilor de inimă ; 7,45 încercare — cinematograful.
Sal ut votes de pionier ; 10.00 „V. Roailă": Oameni pe ghea­
Dtntr-o curte ies două tine- cesare. Toate acestea le fac pe care au umplut-o cu rume- Teatru la microfon : ,,Ş3.pte ţă — cinematograful „Flacă­
re Pornesc cu paşi repezi in întocmai, după ceasul care este guş şi au pus substanţele ăez- inşi intr-o căruţă“ : 11,29 Me­ ra“ ; SIMERIA: Intoarce-te
lodii populare romineşti : 14,00 — cinematograful „I. Plnt.i-
direcţia construcţiilor zooteh- instalat pe unul din stilpii infectante indicate la lecţie, Concert de prinr. : 15,00 So­ lie“ ; HAŢEG : Pompierul
lişti şi formaţii artistice de atomic — cinematograful
nicc ciJc colectivei din locali- ţjrajduliii. i\lai ales după cc au o altăl lecţie predată cave amatori : 15,30 Duete, coruri „Popular“ ; BRAD : Agentul
<! tale Pe drum, nu tac o clipă. învăţat la cercul zootehnic pe şi_a g^sit imediat aplicarea şi dansuri din operete ; 16,15 X-25 — cinematograful „St.
Vorbeşte Moscova ! ; 16,45 roşie“ ; LONEA : Două repri­
¦ _ Hai mai revede Vetuto care-1 frecventează cu regulari- practică a fost cea privitoare Cîntece sportive şi de tine­ ze In iad — cinematograful
ret ; 17,10 Program muzical „Minerul“ ; TEIUŞ : Vals pen­
ră am i pivă * ' despre importanţa bunei ja furajarea raţională a anima- la cererea ascultătorilor ; 19.00 tru un milion — cinematogra­
organizări a muncii şi îngriji- leior pe tim p de iarnă. După Jurnalul satelor ; 19,40 Ro­ ful „V. Roaită“ ; ZLATNA :
manţe : 20,30 Noapte bună, co­ In noaptea spre 13 — ci­
— Lasă Mărioară că n-o să rea igienică a animalelor, cu predarea lecţiei, medicul vete- pii : „Ce se întrebau între ei nematograful „Muncitorul“ ;
ILIA: Academicianul din As-
Intîrsiem. toţii caută să muncească, cum rinar împreună cu preşedintele lntr-0 noapte“ de Alecu Po- kania — cinematograful „Gh.
Doja“ ; APOLDUL DE SUS:
— Bine dar trebuie să ne spun ei „ca la carte“. gospodAriei, cu brigadierul zoo- povici ; 21,30 Muzică populară Defileul — cinematograful „23
August".
pregătim bidoanele, să pregă- Vetuţa şi Mărioara Fidea, im- tehnic Simion Thut şi ciţirn In cadrul cercului zootehnic care funcţionează la gospodă­ românească.
tim vacile pentru muls. Doar preună cu mama lor, oare in- îngrijitori, au trecut la recal- ria colectivă din Clinic, explicaţiile teoretice sînt urmate de
ai auzit ce ne spunea tovară- grijesc un lot de 25 vaci de cutarea balanţei furajere, ţinlnd aplicaţii practice. PROGRAMUL II : 12,45 Din
şa doctor ieri, la lecţie, Inie- lapte, llie Faur cu soţia sa, seama de furajele existente in
In fotografie : Lectorul cercului explică cursanţilor cum se muzica popoarelor ; 13,25 Mu­
gătură cu îngrijirea animale- care îngrijesc 24 de vaci, pînâ. g .A.C. Apoi, s-au stabilit ra-
determină vîrsta animalelor. zică de estradă ; 15,00 Con­
^or“‘ Şi bătrînul llie Biscă trecut de „e specii şi categorii de
— ştiu asta că doar am vor- 65 de ani, care are în îngn- . , r, ._... cert de muzică uşoară de com­
bit şi aseară despre asigurarea jire 29 capete tineret, şi toţiantma^0- Acum, fiecar j ] -
pozitori din ţări socialiste :
igienei vitelor. N-avea grijă că ceilalţi îngrijitori, de cină au for ştie ce anume şi cit furaj
16,10 Muzică de estradă ; 18,05
nu rărnînem în urma altora... început lecţiile la cercul zoo- să folosească în lvrănirea lotu- O asem enea m ăsură
trebuia luată demult Muzică populară din Munte­
— Ba mie mi-e teamă că ne-o tehnic muncesc numai aşa cum rilor de animale pe care le

iau înainte soţii Faur.. N-ai le spune doctoriţa Lopăzan îngrijesc.

? văzut cum spală ei ugerid va- Doina., lectorul lor. In felul acesta, la colectiva

? cilor, cum le îngrijesc ?... Şi- Zi de zi, fie in grajduri in din Petreşti, treptat, treptat, La conducerea întreprinderii de in­ serviciului restauiŞniele. Al doilea
dustrie locală „6 August“ din Petro­ avea acelaşi obicei. Şi cu Lazăr Pe­
} apoi parcă-i un făcut. Mai tot- timp ce furajează sau mulg toate învăţămintele desprinse şani se făcea bilanţul muncii des­ tru şi cu Mihai Konoşteag s-a stat
făşurate de la începutul anului. mult de vorbă dar fără rezultat. îşi
deauna ajung înaintea noastră... vacile, fie pe stradă sau acasă, din lecţiile predate la cercul luau fel de fel de anagajamente dar
-— In aceste zile, spunea tov. uitau repede de ele.
Tot ăiscuttnd, cele două fete, discută asupra celor predate la agrozootehnic, slnt aplicate in Gheorghe Cosma, directorul întreprin­ nia ; 18,35 Muzică uşoară ;
derii, vom raporta îndeplinirea pla­ Lipsiţi de îndrumarea necesară 19.30 Lecţia de limba rusă
surorile Vetuţa şi Măriodra lecţii, îşi fac planuri cum să viaţă, ajutlndu-i pe colectivişti nului anual. muncitorii atelierului de mobilă fină Q ju h tu t
nu puteau da randamentul necesar.
Fulea, Ingrijitoare-mulgătoare aplice cele învăţate, la condi- să crească continuu proăuctî- Intr-adevăr colectivul amintit a Toate acestea au dus la nerealiza- (pentru avansaţi) ; 20,10 Mu­
muncit mult mai bine fată de anii rea sarcinilor de plan şi la execu­ zică uşoară de compozitori
la gospodăria din Petreşti, au ţiile specifice gospodăriei. vitatea animalelor. trecuţi. Pe lingă îndeplinirea planu­ tarea unor lucrări de proastă cali­ meteoroLoggia
lui anual înainte de termen au fost tate. In luna octombrie controlul teh­
ajuns la grajduri. Cam in a- încă de la începutul cursului, Oamenii au îndrăgit cartea, obţinute beneficii peste plan in va­ nic de calitate a respins şapte gar­ romini ; 20,30 Tribuna radio :
loare de 150.000 lei precum şi eco­ nituri de mobilă de bucătărie. Ce se 20,40 Dansuri simfonice ; 21,15
calaşi timp au ajuns şi ceilalţi doctoriţa le-a vorbit despre bo- le place să înveţe cit mai mul- nomii la preţul de cost în valoare Interpreţi de muzică uşoară PENTRU 24 ORE
de 135.000 lei. Dar succesul nu apar­ inlimplase ? Picioarele unor me­ (reluare) ; 21,40 Almanah li­
colectivîşti îngrijitori de ani- Iile transmisibile la animale, te, să facă experienţe practice ţine tuturor secţiilor. Dacă tîmplăria se aveau noduri exagerat de terar ; 22,10 Muzică de dans ; Vreme nestabilă cu cerul j
de binale, cariera de piatră şi con- mari din cauza cărora la o sim­ 22.30 Muzică din operete. mai mult noros. Vor cădea
mole. Au 'doar un orar bine despre măsurile preventive, ac- după cele studiate. casorul din Livezeni şi altele şi-au plă mişcare se rupeau, salta­ precipitaţii sub formă de '
adus 'contribuţia necesară, îndepli­ rele de la dulapuri prezentau unele BULETINE DE ŞTIRI ŞI ploaie. Local, se vot transfor­
jg stabilit, care este respectat, aşa centuînd asupra dezinfectării, B- budin nind ritmic sarcinile de plan şi rea- goluri si alto deficiente de acest fel. RADIOJURNALE : 5,00 ; 6,00 ; ma in lapoviţă şl ninsoare.
lizind economii, nu acelaşi lucru se O asemenea mobilă de bucătărie era 7.00 ; 13,C0 ; 17,00 ; 20,00 Temperatura In uşoară scă­
Ce Sa© el lucrările practice poate spune despre atelierul de mo­ respinsă de orice cumpărător. Vino­ 22,00; 23,50 (programul I), dere. Ziua va fd cuprinsă In­
bilă fină. vat pentru calitatea slabă a garni­ tre 0 şi 4 grade, iar noaptea
d e ffig p le is lts is aă turilor a fost şi şeful de brigadă
...La atelierul de mobilă fină mun­ Pclru Popa care Ie executase fără 12.00 ; 14,00 ; 16,00 ; 18,00 ; Intre 2 şi —3 grade. Vintul
Inlcepîn’d clin acest an şcolar, deul mecanizat de transpórta­ se străduiesc să aplice cele în­ ca s-a desfăşurat anevoios in tot nici un fel de răspundere. Bineînţeles 21,00; 23,00 (programul II). va sufla moderat din secto­
la clasele V—VII din mediul ru- re a gunoiului de la grajd la văţate teoretic, trag concluzii timpul anului. Aici întrecerea socia­ că garniturile respective au fost dale rul vest şl nord-vest.
ral, studiul noului obiect „Agri- platforma de gunoi, au fost la importante, îşi însuşesc temeinic listă a fost slab organizată, iar În­ spre reconditionare. Mihai Konoş­ @inema
cultura“ a devenit o verigă de magazia gospodăriei colective esenţa fenomenelor studiate. drumarea tehnică a lipsit cu desă- teag în loc să recunoască greşeala PENTRU URMATOSRELH
bază în pregătirea elevilor pen­ pentru a vedea cum sînt depozi­ vîrşire. Care este cauza ? Acest ate­ a venit cu lot felul de argumente
tru viaţă. De aceea, cadrelor di­ tate acodo seminţele după cate­ Continuând şi pe mai departe lier a fost condus de doi maiştri caro neîntemeiate. Abia acum conducerea 10 DECEMBRIE 1962 8 ZILE
dactice care predau acest obiect gorii, cum se lopătează etc. să acorde atenţia cuvenită ore­ n-au acordat importanta cuvenită întreprinderii a luat măsuri do
le revine ca sarcină importan­ lor de lucrări practice, preocu- producerii unor garnituri de mobilă schimbare a şefului de atelier. DEVA: Teroare In munţi Vremea se menţine nestabi­
tă legarea cunoştinţelor teore­ Şcoala din Rapoltul Mare are pîndu-se cu aceeaşi grijă de lec­ de bună calitate. Pină în aprilie a — cinematograful „Patria“: lă şi cu temperatura In scăde­
tice de activităţile practice, ast­ un lot experimental de 0,50 ha. ţiile teoretice, in sensul folosi­ fost şef de unitate Lazăr Petru, iar Mihai Konoşteag tine la orgoliul HUNEDOARA: Contele de re treptată.
fel ca elevii să poată însuşi cît care a fost semănat în primă­ rii în cadrul acestora a unui său dar nu tine la prestigiul între­
anai multe cunoştinţe. vară de copii cu porumb, car­ material didactic mai bogat, to­ de atunci conducerea întreprinderii prinderii. Căci unitatea pe care a nOOOOOOOOC dooo©oooooooooc i FABRICA DE CIORAPI f
tofi, floarea-soarelui şi fasole. varăşul Ioan Şotîngă va reuşi condus-o a dat lucrări de proastă >o
Printre tovarăşii care au rezul­ Căpătând la lecţiile teoretice cu­ să asigure o pregătire şi mai l-a numit pe Mihai Konoşieag. Pri­ calitate şi a rămas îji restanţă cu Şi TRICOTAJE SEBEŞ
tate bune In predarea obiectu­ noştinţe despre cereale, elevii temeinică a elevilor, dintre oare 25 garnituri camere combinate. ? U N J O C S IM P L U l
lui respectiv, este şl profesorul clasei a VI-a au efectuat la ore­ mulţi se vor pregăti, după ab­ mul obişnuia să viziteze in .timpul
le de practică lucrări de recol. solvirea şcolii de 8 ani, în spe­ Dacă lucrurile se desfăşurau nor­ 8 Ş l LA IN D E M IN A
Ioan Şotîngă, directorul Şcolii tare a porumbului de pe lotul cialităţi legate de agricultură.
de 8 ani din R.apoltul Mare, care şcolar, convingîndu-se că pe Ô R IC U I
predă obiectul amintit. Acesta a parcelele" uftde porumbul a fost Prof. V. CHIŞ
avut grijă, în primul rînd, ca semănat cu maşina recolta ob­
între teorie şl practică să exis­ angajează: j

te o deplină concordanţă, ca ţinută a întrecut cu mult pro­ Cînd locom otiva e bine întreţinută mal şi la atelierul de mobilă fină, fochişti
planificarea activităţilor prac­ ducţia porumbului semăna,t cu I.I.L. ,,6 August“ Petroşani putea ra­
tice corespunzătoare fiecărei Cu cîteva luni In urmă, echipajele Vălean, Ovidiu Oîteanu, Gheorghe porta îndeplinirea planului anual
teme teoretice să ţină seamă de mina pe aceeaşi unitate de su­ mai repede. Vinovată însă este şi
prafaţă.

caracterul sezonier al muncilor Un bun prilej de a cunoaşte locomotivelor 230.027 şi 230.009 nu Cîrstoiu şi Sile Stan, întreţin acum conducerea întreprinderii care a to­ Nu uitaţi ! pentru cazane
agricole, Înlesnind In mare mă­ nemijlocit munca în gospodăria acordau atenţia ci venită economisi­ In bune condiţiuni locomotivele. De lerat tinerea în posturi cheie a unor
sură aplicarea Imediată a cu- colectivă l-a oferit elevilor din rii combustibilului. Ceie două echi­ asemenea, cele două echipaje folo­ oameni necorespunzători ca Mihai „ A Z I ULTIMA ZI de gradul I.
noştinţeloir teoretice, în prac­ clasa a VI-a perioada de prac­ paje au primit In ultimul timp un sesc din plin amestecul de combus­ Konoşteag. Dacă in fruntea unei
tică. Iată, de exemplu, vorbind tică continuă din acest trimes­ preţios ajutor la şcoala personalului. tibil inferior cu cel superior. In luna asemenea unităţi se afla un om har­ 0 rawg3graaisaauuLaxAMMBt»aawCT^ mMwnmam Informaţii supli­
elevilor din clasa a V.a la lec­ tru. Pe tarlalele G.A.C. din lo­ Aici mecanicii instructori Pavel Moga trecută, pe locomotiva 230.027 s-a nic, cu tragere de inimă, lucrurile
ţiile teoretice despre sol, rolul calitate, unde au efectuat aceas­ şi Popa Cornel, precum şi alţi me­ realizat o economie de 29 tone com­ se prezentau cu totul altfel. Este bine 1 p en tru com pte- mentare se obţin la
rocilor, al aerului şi apei din tă practică, elevii şi-au însuşit canici şi fochişti fruntaşi, au demon­ bustibil conventional. O economie ca din cele petrecute, conducerea în­
sol, despre permeabilitatea şi cunoştinţe legate de recoltarea strat cum trebuie lucrat pentru a nu asemănătoare s-a realizat şi pe lo­ y sediul întreprinderii,
structura solului etc., la orele de după diferite metode a cartofi­ se face risipă de energie. comotiva 230.009. treprinderii, organizaţia de bază
lucrări practice, profesorul, după lor (pluguiţi ori nepluguiţi), au 0 ta re a b u letin elo r { serviciul personal şi }
ce in prealabil a reefectuat o cercetat comparativ recoltele de Sfatul a fost preţios. Mecanicii Ion I. PRICOP P.M.R. să Iragă concluziile necesare.
serie de experienţe în clasă, s-a cartofi în funcţie de calitatea Tămăşan, Nicolae Urîţescu, Simion 1 PRQNQEXPRES j învăţămînt. *
deplasat cu elevii pe tarlalele solului, de felul în care a fost Trie şi Ion Sebastlan şi fochlştii Ion corespondent Oamenii muncii au nevoie de mobi­
gospodăriei colective din loca­ pregătit, au urmărit cu atenţie So<><>0<K>0<>0<>0<X><><><><><X>0<><>0
litate unde a făcut recunoaşterea procesul de recoltare a ştiuleţi- lă bună, trainică, lucrată cu gust şi
Tocilor lutonisipoase, argiloase lor de porumb etc.
şi nefertile. De asemenea, în le­ in cantităţi sporite.
gătură cu lecţia întitulată „Lucră­ Clasa a VU-a, care în această
rile solului“, elevii aceleiaşi cla­ perioadă studiază pomicultura, V. ALBU
se au avut prilejul In orele de a efectuat orele practice tot pe
lucrări practice să vadă cum se lotul şcolar executând lucrări de Hunedoara se m îndreşle cu el EXPLOATAREA MINIERA
execută arăturile adinei de toam­ completare a golurilor ce exis­
nă pe ogoarele colectivei, gră- tau între pomii fructiferi plan­ A venit sau, mai de grabă, a „Malaxa“. Primele zile de pace nedoara, oamenii ei, i-au pătruns ZLATNA
putul, semănatul griului de toam­ taţi aici In alţi ani, de întreţi­ fost trimis, la Hunedoara acum tot acolo l-au găsit. in suflet, i-au devenit dragi.
nă, iar după lecţia teoretică nere şi protejare a pomilor îm ­ 7 ani. Era nevoie de el la con­ S-a mutat de la oţelărie la blu- raionul Alba, regiunea Hunedoara, telefon 27.
„Maşinile agricole“, elevii au fă­ potriva rozătoarelor, au plan­ strucţia noii oţelării Martin. „Primele zile de pace“... Ems- ming, apoi la „650“. Cină s-au
cut o vizită la sediul G.A.C. unde tat o serie de pomi fructiferi „Numai pentru 6 luni — i s-a ric Coty zîmbeşte amintirilor a- dat primele lovituri de tînâcop ÂWGÂ I E A Z A8
au văzut tractorul, grapa ste­ sălbatici pe care urmează să-i spus atunci. Pe urmă te-ntorci celor zile. Devenit membru de pe şantierul noilor linii de la­
lată şi cu colţ, discuitorul şi altoiască. la. Bucureşti. Ai umblat doar partid, a răspuns chemării co­ minoare, Emeric Coty s-a aflat — Nunclforî mîners;
destul...“. muniştilor de a pune umărul la acolo, iarnă, vară, toate anotim­ A ju to ri de m ineri şl m u n d f o n
tăvălugul inelar şi cu cilindri. Demn de remarcat este fap­ refacerea economiei, vlăguite de purile l-au prins pe şantier la
tul că, in orele afectate lucră­ Intr-adevăr umblase destul. război. Şi iată-l pe Emeric Coty ridicarea marilor hale. La sem­ raecfflSsficafB pentru s u b t e r a n ;
In ce priveşte lucrările practi­ rilor practice, elevii nu se măr­ Prin '31 a început peregrinările. plecat ia reconstrucţia poduri­ nalele lui mii de tone de con­ Conducători auto;
La început la construcţia de căi lor de cale ferată, la reparaţii strucţii metalice, purtate de ma­
ce ce au urmat lecţiilor despre ginesc doar la observarea di­ ferate apoi, vreme de 4 ani cît şi intervenţii dificile in fabrici carale, au dat profilul ultramo­ ¦— Tehnicieni m ineri şl fopografi ;
a lucrat „în petrol“, patronii şi uzine ăintr-o parte şi alta a dern a ceea ce „n-am mai con­ — Ssigmers m ineri şi e le c tro m e c a n ic i.
îngrăşăminte şi sămînţă, elevii rectă ci, sub îndrumarea profe­ l-au purtat de la o rafinărie la ţării. A venit apoi la „Malaxa“ struit niciodată“ — cum spunea
alta, de la o schelă la alta. In care, intre timp, devenise Uzi­ chiar el. S olicitan ţii vor prezen ta la anga­
s-au deplasat la grajdul mare sorului, a cadrelor de specialişti vremea războiului a lucrat la nele „23 August“. Dar nu pen­
tru multă vreme. Şantierele l-au ...In primăvara ce vine, Eme­ ja r e actele necesare.
al .G.A.C. unde au văzut proce- din G.A.C., a colectiviştilor, ei ric Coty împlineşte 55 de ani.
atras din nou. Făgăraş, Med­ Anii pensionării. Dar el nu se
gidia, Turda, Fieni, Copşa Mi­ gîndeşte la asta, in ciuda păru­
că, Ocna Mureş, sînt doar cîteva lui alb. Se gîndeşte doar la ce-a
puncte din lungul itinerar de putut el face in vremea asta
constructor al comunistului Coty. la Hunedoara,

Acasă, cum se vede, n-a prea

înainte fle a avut vreme să stea. Soţia, o A pus mîinile şi mintea la tot NITATIIE COMERŢULUI DE STAT
pleca la şcoa­ femeie cu multe calităţi, s-a o- ce dă farmec şi măreţie oraşu­
lă, este necesară bîşnuit să-i simtă prezenţa mai lui. Oţelăria, cu feeria ei nease­ (IAŞINI SPĂLb l RUFE
mult din scrisori. Se posomora muită, blumingul, toate lami-
o ultimă verifi­ de fiecare dată cină pleca şi-l noarele care-şi întind barele de „ tZ riA. ?CA -
care atentă a ţi­ aştepta în singurătatea casei « sr'
nutei şi un nod ce şi-o construiseră imdeva In oţel spre cîteva uzine din ţară.
raionul „23 August“. Cină i-a A pus mîinile şi mintea la rea­
cît mai frumos adus vestea că pleacă la Hune­ lizarea citorva obiective genera­
la cravata pur­ doara, s-a întristat din nou. Şi le, dar totuşi concrete ale con­
purie de pio­ ar fi vrut să-i spună să nu mai structorilor — ritm rapid, cali­
nier... plece. N-a făcut-o. ştia că nu-l tate, economii. Despre asta vor­
poate opri, că şantierele i-au in­ besc cel mai bine inovaţiile şi
trat, cum se spune, la inimă. El invenţiile sale, care au adus pes-,
i-a citit întristarea, a căutat s-o te 2 milioane lei economii.
îmbuneze : „Numai pentru şase
luni. Apoi mă întorc şi n-o să La Hunedoara a devenit un bun
mai plec nicăieri". pedagog. A ciescut oameni din
tineri fără meserie. Nicolae Năs-
...Şase luni au trecut pe ne­ tase, ion Ilea, Teodor Malancea,
simţite. Oţelăria nouă se înălţa Sofronie Velescu şi, dacă ar fi
văzlnă cu ochii. Să plece ? Să să-i înşirăm pe toţi, cu siguran­
lase baltă un lucru atit de mă­ ţă că ar trebui citată întreaga
reţ la temelia căruia pusese ore, masă de montori de pe şantie­
zile şi nopţi de niuncă ? Nu, rele Hunedoarei.
nu-i stătea lui in fire aşa ceva.
S-n apucat şi a scris acasă Deşi a îmbătrlnit, Emeric Coty
a devenit un adevărat om al
,,Trebuie să mai rămin cîteva şantierului, un hunedoreau.

luni“. Hala oţelăriei a fost ri- i.,Cu toate că, acum 7 ani, a
yenit aiQi,?numai pentru s luni“,

&mtă, tim $ $ m t . mfo fc MAQVREAN