Page 52 - 1962-12
P. 52
Nr. 2482 C R 1Í M Ü I SOCIALISMULUI pag. i
Tusamaamransszsimrifsr:'reezZAsamuu?nvurasgar"
¦ggaggasBttmwgBg wmmmammgm
TRIBUNA PROPAGANDISTULUI Economisirea metaluSu
n sîrînsă legătură cu viaja o datorie şi o sarcină
D intre m ultiplele preocupări pentru economisirea metalului e
ale colectivului Atelierelor R.M.R. dusă de întregul colectiv. Aici am
Sim eria, econom isirea metalului întîlndt un pasionat al noului, un
ocupă un loc central. Aproape că gospodar priceput al metalului :
Şi în acest an ara primit sar Ia timp, mecanizarea lucră mai bine înţeleasă, cursanţii nu există loc de muncă In care pe şeful de partidă Petru Dan-
cina de propagandist Ia cursul rilor agricole, administrarea în fiind capabili do a dezbate cu să nu fie valorificate rezervele ciu. El ne spunea :
seral anul II din cadrul G.A.C. grăşămintelor chimice, folosirea competenţă problemele puse în
Băcia. Participînd la pregătirea de soiuri de înaltă jiroductivi- discuţie. La seminarul lecţiei I-a,
de pildă, au fost antrenaţi la interne In acest scop. — Piesele turnate de noi sînt
cuvînt aproape toţi cursanţii.
propagandiştilor care se face la tate. Vorbind despre munca Marea majoritate au studiat bine La forjă s-a extins metoda foarte gingaşe şi pretenţioase.
Comitetul orăşenesc de partid depusă de colectiviştii din materialul şi au dat răspunsuri matriţării suspensoarelor de lo Montate la locomotivă, ele sînt
Deva, studiind documentele Băcia pentru creşterea produc concrete. Cursanţii Gheorghe comotivă, a pieselor de rapel de supuse unor mari presiuni de
ţiei agricole Ia hectar am ară Ştirbu, Adam Kipoşan, Maria la arcurile de suspensie; lipsa ni abur şi apă. Cel mai mic defect
partidului nostru cu privire la tat că în acest an, deşi condi Irimie, Hortenzia Kălăloi, irina turilor de diferite dimensiuni a de turnare sau prelucrare poate
învăţăanîniul de partid, materia, ţiile climaterice n-au fost favo Oncioleneo, pe lingă faptul că fost rezolvată prin aplicarea a- crea prejudicii costisitoare.
lele apărute în presă pe aceas rabile, ca urmare a organizării au cunoscut tezele teoretice expu celeiaşi metode. Se matriţează
tă temă, cît şi propria experien mai bune a muncii, prin crea se au făcut legătura cu activita cu sucoes capacele la biele, bil Harnicii muncitori din această
ţă, ni-au făcut să înţeleg şi mai rea a 6 echipe în cadrul brigăzii tea practică ce o desfăşoară în ioane pentru capuri de cruce etc. partidă produc piese de calitate
mult importanţa sarcinii de a de cîmp, î,n fruntea cărora au gospodărie. Tov. Hortensia Hă- Avantajele matriţării sînt duble. fără să risipească materialul. Pe
fi propagandist. fost numiţi membri şi candidaţi Iăloi, tratînd problema a doua In primul rînd se asigură un con seama reducerii rebutului, ei au
de partid cum sînt Margareta din lecţie: „Dezvoltarea efecti sum redus de metal şi o calita realizat importante economii de
Partidul nostru pune mare ac Ferencz şi Parasehiva Şoos, lu velor de animale şi creşterea metal. In 11 luni, la piesele din
cent pe creşterea eficacităţii în crările de întreţinere a culturi continuă a productivităţii lor", te superioară a pieselor. Să ilus fontă, rebutul a fost redus la 0,67
văţământului de partid, a legării lor au fost executate la timp. a vorbit despre politica parti trăm cele spuse cu citeva exem la sută faţă de 1 la sută cit este
sale cu viaţa, lată de ce mi-am Aceasta, este una din măsurile dului nostru privind creşterea ple. Fierarul ioan Drăgoi a stu admis. La piesele turnate din
propus ca încă de la începutul care au contribuit la creşterea producţiei agricole vegetale care diat îndelung posibilitatea ma bronz s-a înregistrat un rebut
anului de învăţămînt să întoc producţiei de grîu şi porumb la duce Ia sporirea efectivului de triţării bridelor pentru elemen- de 0,55 la sută faţă de 0,80 la
mesc lecţii atractive, cu un bogat hectar în acest an. animale, la creşterea producţiei ţii de supraîncălzire a locomo
conţinut de idei, care să mobili de lapte, carne şi alte produse. tivelor. Repetatele experienţe fă sută admis.
zeze pe cursanţi la transpunerea Fiind o lucrare care se execu Tov. H. Hălăloi a relatat pe larg cute de, el l-au ajutat să găseas
în viaţă a politicii partidului tă în acest sezon, am insistat că cele mai bune matriţe. As — S-ar putea realiza mai mult?)
nostru, să devină agitatori în mult asupra însemnătăţii ferti aspecte din munca ce o depun tăzi la fiecare brigadă se econo — l-am întrebat pe şeful de par
flăcăraţi în rîndul celorlalţi co lizării solului, a folosirii raţio colectiviştii din Băcia pentru miseşte în medie 1,5 kg. metal. tidă.
lectivişti. nale a pămîntului. Mulţi dintre continua dezvoltare a sectorului
cursanţi, printre care Maria Iri- zootehnic. Ea a arătat că folo Pînă nu de mult, buloanele de — Desigur. Ne lipseşte însă
Prima lecţie care am predat-o mie, Irina Qnciolenco, losiî Nă- sind creditele acordate de stat articulaţie de la locomotive se
a fost „Dezvoltarea agriculturii dăştean, Adam Kipoşan şi mulţi cît şi fondurile proprii, efectivul uneori îndrumarea şi asistenţa
socialiste. Creşterea continuă a alţii, pe baza celor învăţate la confecţionau din bucăţi masive
producţiei agricole vegetale şi cursuri, au desfăşurat o susţi de bovine a crescut de Ia 90 ca tehnică la locul de muncă. Meca
animale“. La întocmirea lecţiei nută muncă de agitaţie în rîn pete cît era la începutul anului, de metal. Ajustorul Eugen Dela-
am studiat cu multă atenţie no dul celorlalţi colectivişti privind la 12S capete în prezent. Para nicul şef, tovarăşul inginer
tiţele luate la pregătirea propa însemnătatea îngrăşării pămîn lel cu creşterea efectivului de meia, realizînd o garnitură de
gandiştilor, materialul bibliogra tului cu gunoi de grajd. Pînă la Gheorghe Tameian, ne sprijină
fic care ne-a fost indicat, pre 1 decembrie a.c.. pe cele 70 ha. animale a crescut şl producţia matriţare, a înlocuit acest proce
cum şi lecţia din manual. Pentru prevăzute a fi îngrăşate au şi Pe cap de animal. Ca urmare, prea puţin în experimentarea şi
pregătirea lecţiei mi-aan plani fost transportate 1.220 tone gu deu costisitor. Prin aceasta s-a
ficat ca de trei ori pe săptămî- noi. gospodăria a putut contracta în aplicarea unor metode nod de
nă să-mi rezerv cîte două orc, redus greutatea buloanelor, eco-
timp în care voi studia şi con Pentru ea ia fiecare lecţie să acest an o cantitate mai marc turnare. In luna mai, tovarăşul
specta materialul bibliografic şi pot exemplifica tezele expuse cu nomlsindu-se la fiecare bulon
lecţia care urmează s-o predau. date concrete din activitatea co de carne cu statui. circa 2 kg. metal. maistru Ştefan Mindrescu, îm
In cuprinsul lecţiei amintite am lectiviştilor, ţin o trînsă legătură
căutat să vorbesc pe înţelesul cu secretarul organizaţiei de Pentru viitor va trebui să in In turnătoria atelierelor lupta preună cu mine şi un inginer din
cursanţilor, să aprofundez pro
blemele principale şi să le exem partid al gospodăriei şi cu mem sist mai mult ca toţi cursanţii =S0 D întreprindere, am fost în schimb
plific cu fapte concrete luate din brii consiliului de conducere. !n
acest scop am un carnet în care să înţeleagă temeinic probleme fa ţă de om de experienţă la Uzinele „Griviţa
gospodărie. Bunăoară, cînd am le puse în discuţie, să stimulez
ţin evidenţa rezultatelor obţinu Roşie“ din Bucureşti pentru a
vorbit despre „Creşterea produc pe toţi tovarăşii pentru a lua
te în producţie, metodele care le studia metoda turnării cuzineţi
ţiei şi a productivităţii mun parte Ia discuţii, pentru a adinei
folosesc colectiviştii fruntaşi. Ac lor de locomotivă direct în cutii.'
cii în agricultură“, am ară problemele, şi pentru a aplica
tat cursanţilor însemnătatea tualizarea lecţiei cu date con cele învăţate şi în munca lor Dumitru Berarii este ale Mecanicul şef a primit documen
executării tuturor lucrărilor a- crete de la locul de muncă ai practică. gător de carne la secţia de
gricole în condiţii optime şi tranşare a fabricii de me G rijă taţia tehnică necesară, dar ne
cursanţilor, fac ca lecţia să fie gavrila t 'o'r'o'k zeluri din Deva. El lucrează
propagandist la cursul seral cu multă conştiinciozitate. glijează punerea în practică a
Datorită acestui fapt se nu
anul II — G.A.C. Băcia mără printre fruntaşii sec acestei metode prin care s-ar
ţiei.
îmbunătăţirea continuă a con de protecţie şi igienă a muncii, economisi mari cantităţi de
' Foto : V. OttOIU diţiilor de muncă şi viaţă ale a fost acordat muncitorilor echi
muncitorilor, constituie o preo pament de protecţie în mod gra metal. ]
F ru n ta şii cupare permanentă la fabrica tuit. Din totalul fondurilor alo
cate pentru protecţia muncii Un aport deosebit la economi
g o sp o d ă rie i chimică din Orăştie. pînă acum s-a cheltuit suma de sirea metalului neferos l-a adus
243.300 lei. şi partida de legare de la repa
Buna organizare a muncii şi Introducerea tehnicii noi, ex raţia vagoanelor, care intr-o sin
aplicarea în practică a celor tinderea pe scară largă a meca O altă dovadă a grijii faţă de
mai înaintate cuceriri ale ştiin nizării şi automatizării, au ridi om o constituie trimiterea în gură 7Â a economisit bronz, cu
ţei agricole au permis lucrăto cat pe o treaptă mai înaltă şl or cursul acestui an a unui număr pru şi aliaj în valoare de 2.784
rilor din brigada complexă con ganizarea sistemului de protec de 246 de muncitori la odihnă lei. Comuniştii Mihal Ştef şl D.
dusă de Petru Viniş, din cadrul ţie a muncii. Sub îndrumarea co şi tratament în diferite staţiuni Filimon au fost In fruntea aces
G.A.S. Apoldul de Sus, să rea mitetului de partid, comitetul tei acţiuni.
lizeze planul anual al produc sindicatului, împreună cu con ale ţării.
ţiei globale în proporţie de 143 ducerea administrativă, au in Ca urmare a acestor măsuri, Economia de metal realizată
la sută. Cele mai bune realizări tensificat instruirea muncitori
s-au obţinut la pepiniera de viţă lor pentru respectarea normelor în anul acesta, numărul acciden în 11 luni numai la reparaţia lo
de tehnica securităţii muncii. De telor şî îmbolnăvirilor profesio
asemenea, au fost introduse nu nale a scăzut în mod simţitor. comotivelor este de 167 tone, iar
meroase dispozitive şi instalaţii
Pe teren — ION BEŞTEIEIE la reparaţia vagoanelor de 122
cu echipele de control obştesc
corespondent tone. Cîte lucruri nu se pot face
din acest metal 1
S. TRUŢA
La buna funcţionare a unită cu preţuri ia unele mărfuri, fap unor consilii sindicale locale. De de vie, unde s-au produs 145.000 Frumoasâ-i meseria de laminator...
ţilor comerciale o contribuţie tul că vânzătorii deservesc cum viţe clasa I peste plan. De ase
părătorii fără halate, că lasă de pildă echipele de control obştesc menea a fost depăşit planul la L' a fiecare tren de laminare oamenii suprave a fi mulţumit de locul II pe care-1 ocupă schirru
tot mal importantă o aduce con dorit curăţenia in unitate, iar din Ougir nu se deplasează cu re producţia de porumb cu 44 la ghează atenţi maşinile, urmăresc firul incan bul său, ia sfirşitul primei decade a lunii curente.
trolul obştesc organizat de con sugestiile şi reclamsţnle • din gularitate pe teren, fiindcă sînt sută, iar la producţia de stru descent de sîrmă ce trece cu mare iuţeală prin Intrucîtva, este firească această nemulţumire,
siliile sindicale locale. In regiu condică nu sînt rezolvate. S-a lipsite de sprijin din partea con guri cu 83 la sută. tre caje. La posturile de comandă, manevranţii deoarece In luna noiembrie, schimbul condus de
nea noastră aotivează peste 300 constatat aici şi o atitudine inad siliului sindical Orâştie, a in au rol de adevăraţi dirijori. Manevrantului Peşa el s-a clasat pe primul loc.
echipe de control obştesc, care misibilă a vinzătorilor, inclusiv specţiei şi secţiei comerciale a N. TRATAN Mihaii, de pe postul „C“ din dreptul trenului fi
cuprind 1.000 de muncitori, teh a gestionarei, faţă de cumpără sfatului popular raional. corespondent nisor, nu-i scapă nimic. La trenul intermediar lucrează unul dintre cel
nicieni, ingineri, funcţionari din tori. De multe ori aceştia sînt mai tineri laminatori: Ghiţă Teodor, un om
diferite întreprinderi şi insti jigniţi de vînzăitoare, nu li se dă Comitetele sindicale sînt da Succese Iată că s-a produs o avarie. Cu mare iuţeală, înalt, cu faţa rotundă şl ochii căprui, este modest
tuţii. La alegerea tovarăşilor care posibilitatea să-şi aleagă măr toare să urmărească In perma mîinile lui ating butoane şi chei. Laminarea se şi deosebit de respectuos. Despre el s-au vorbit
fac parte diin echipele de con furile preferate etc. nenţă activitatea echipelor de ale cooperatorilor opreşte pe firul II. Sîrma îngrămădită în faţa lucruri frumoase.
trol obştesc s-a ţinut seama ca control obştesc şi în colaborare primei caje a trenului finisor şi pe masa de bu-
aceştia să fie fruntaşi In pro La cofetăria „Carpaţi“ din De Colectivul de lucrători ai coo clare este înlăturată repede. Maistrul Rusu Aure- Âioane Mihal şl Oaidă Nicodim lucrează la tre
ducţie, cunoscători ai proble va echipele de control obştesc au cu sfaturile populare să urmă perativei meşteşugăreşti „Mure lian, un om foarte exigent, fa,ce ultima verificare. nul finisor II, unul dintre cele mai curate locuri
constatat, de mai mulţe ori, o şul“ din Alba Iulia a reuşit da La un semn al său, manevrantul şef de la postul de muncă. Ca harnic gospodar, el se îngrijeşte
melor comerţului socialist, oa serie de lipsuri care nemulţu rească felul cum sînt rezolvate torită bunei organizări a mun „B“, Urican Nicolae, apasă pe un buton şi o si ca toate să fie la locul lor, întotdeauna îşi găseş
meni vrednici, gospodari care mesc consumatorii. Deşi au fost cii să-şi realizeze sarcinile de renă sună prelung, semn că se începe laminarea te ceva de lucru. Cînd e vorba de schimbarea
sesizaţi de faptul că în loca! este sesizările oamenilor muncii. plan pe 1962 încă de la 10 de pe firul II. calibrelor, a cilindrilor, de remedierea unui de
se achită cu conştiinciozitate de murdărie pe jos şi că în depen cembrie. Cele mai bune rezul fect de laminare, cei doi laminatori slnt greu de!
sarcinile încredinţate. Pentru ca dinţe se găseşte o situaţie ase In felul acesta echipele de tate le-au obţinut colectivele sec ^ in nou linişte. Oamenii stau la posturile lor.
munca lor să se desfăşoare în mănătoare, totuşi nu s-au luat ţiilor croitorie bărbaţi după co Totul merge ca un ceasornic. întrecut.
bune condiţiuni, să dea roade, măsuri corespunzătoare. control obştesc din regiunea Hu mandă nr. 1 şi 2, ceasornicărie,
boiangerie şi altele, care nu au Un om îmbrăcat în salopetă se opreşte In drep F ucrurl frumoase s-ar putea spune "despre
consiliile sindicale locale se în Echipa de control obştesc for nedoara vor putea aduce un a- avut nici o reolamaţie privind tul unui grafic din faţa postului „C“. Aici sînt mulţi laminatori, despre toţi oamenii din sohlm.
grijesc ca membrii echipelor să mată din muncitori ai ateliere port şi mai mare la îmbunătăţi calitatea. înscrişi indicii de producţie realizaţi de fiecare bul condus de inginerul Lupu Nicolae.
cunoască bine obiectivele ce tre lor R.M.R. Simeria a făcut în schimb. E inginerul Nicolae Lupu, care nu pare
buie urmărite pe teren, astfel ultima perioadă 14 controale la rea continuă a deservirii oame N. BUCŞER FAUR IOAN
Incit controlul efectuat să fie unităţile comerciale din oraş. Cu corespondent laminator la G. S. Hunedoara
cît mai complex şi eficace. Tot acest prilej ei au constatat că nilor muncii. «aanao-.g a—?uji— h w it m i » h — » m m
mai multe sînt magazinele în Ia restaurantul „Parc“ şi la bu
fetul din strada Libertăţii cu GH. BUSUIOC
care controlul obştesc constată
lucruri bune. Asemenea aspecte răţenia lasă de dorit. Măturatul membru al comisiei economice
au fost constatate la magazi de pe lingă Consiliul regional
localurilor se face în orele de sindical Hunedoara
nul Alimentara cu autoservire
din Alba Iulia, restaurantul Prietenii noştri —
„Perla Cetăţii“ din Deva, Libră
ria „Alexandru Sahia“ din Deva vîrf, Iar în unităţi sînt depozi
şi altele. Cumpărătorii au me tate ambalaje. Ca urmare a se Din fereastra largă — care ocupă Convorbirea noastră continuă apoi Intr-un cuvînt, spune în încheiere Martin maşinile automate au „eli
reu cuvinte de laudă la adresa riozităţii cu care sînt privite a- aproape peretele — a biroului ingi- direct în secţia laminorului. de tinărul maistru, am făcut încă un berat" în decurs de jumătate de an
lucrătorilor din aceste unităţi. ceste constatări, conducerea nertilui-şef, se vede bine panorama pas înainte spre furnalul automat. 26 de oameni. Unde lucrează ei
I.A.P.L. a trecut la remedierea combinatului metalurgic de la Mag Si iată-ne în faţa lui — a voini N. KARTAŞOV acum ? — l-am întrebat pe preşedin
Echipele de control au găsit lipsurilor semnalate. Acum, pa nitogorsk, ce se întinde la poalele cului din Ural! Giganticul agregat Am aflat apoi despre alte lucruri, tele Comitetului sindical al secţiei,
insă, unele unităţi comerciale harele se spală cu multă grijă, munţilor Magnitna. este dirijat de un mic grup de mun Fiecare secţie se va transforma in la fel de interesante. La combinat Dmitri Gudkov.
undo se manifestă o seamă de curăţenia în local se face cu re citori, tehnicieni şi ingineri cu o felul ei intr-un institut de cercetări au început să fie folosite în mod
lipsuri. Echipa de control obştesc gularitate iar ambalajele au fost Lingă mine stă la fereastră ingine înaltă calificare. Privind laminorul cu vaste laboratoare. curent maşinile de calcul. Am vă — Toţi cei 26 de oameni lucrează
a Sfatului popular regional, con sooase din local şi depozitatei« rul Sergliei Antonov. El a crescut o „2 500“ îţi dai imediat seama ce în zut una dintre acestea. in secţie, a răspuns el. Nici unul
dusă de tov. Elena Ionescu, efec- altă parte. dată cu combinatul, a urcat treaptă seamnă automatizarea şi mecaniza — De altfel — a continuat An din ei nu a avut de suferit din punct
tulnd un control la bufetul „Ex cu treaptă — de la sudor al cup rea. Laminorul este utilat cu un tonov — peste 100 de institute de Tabia laminată care iese din la de vedere material.
pres“ din Deva a constatat defici Cazurile pe care am încercat toarelor adinei de încălzire a blumin- mare număr de dispozitive şi apa cercetări, organizaţii de proiectări şi minorul „450“ este tăiată de cufits
enţe grave privind curăţenia, a- să le prezentăm sîn/t puţine la gului pînă la postul de inginer-şef. rate moderne de control şi de mă de construcţii lucrează astăzi pentru în prefabricate. Dar nu s-ar putea Acelaşi lucru s-a intîmplat şi în
ranjarea mărfurilor în unitate şl număr. Fără îndoială că activi surat. Aparatele măsoară neîncetat noi, pregătind viitorul combinatului ca la tăierea metalului să nu mai alte secţii. In ultimii doi ani, în
magazie, lipsa de ventilaţie în bu tatea echipelor de control ob Este interesant să stai de vorbă temperatura metalului încins, cu aju nostru. Dar nici noi nu stăm cu existe deşeuri ? Fiecare era de acord secţiile combinatului, datorită meca
cătăria bufetului. Toate acestea ştesc este mult mai complexă. cu Antonov. Te captivează cînd torul izotopilor se controlează gro braţele încrucişate“. că se poate. Insă pentru aceasta tre nizării, automatizării, îmbunătăţirii or
au fost consemnate în registrul vorbeşte despre perspectivele deschi simea tablei laminate, presiunea me buia să se calculeze cu o viteză ful ganizării muncii, însuşirii unei a doua
unic de control şi în procesul Analizind materialul informa se metalurgiei sovietice de către noul talului asupra cilindrului de lami Am trecut apoi în seefia de bun- gerătoare ce lungime trebuie să aibă profesii au fost „eliberaţi“ peste
verbal care a fost înaintat con tiv prezentat Consiliului sindi Program al partidului. E un om cu nare. cliere a furnalului nr. 1, de unde foaia, în ce dimensiuni este cel mai 2.700 de oameni. Nici unul n-a ră
siliului sindical local şi secţiu cal regional de echipele de o minte clară fi o gîndire îndrăz cuptorul îşi primeşte „hrana“, adică avantajos să fie tăiată. Un om nu mas fără lucru. Majoritatea a fost
nii comerciale. Pe baza sesiză control obştesc din regiunea Hu neaţă, cu bogate cunoştinţe ingine Deocamdată nu toate aparatele şi minereul, cocsul, aglomeratul, fon- ar fi în stare să rezolve intr-o clipă îndrumată spre secţiile recent con
rilor făcute consiliul sindical lo nedoara reiese că sesizările fă reşti. Ii place să viseze, să-şi ima mecanismele sînt în funcţiune — danfii. In faţa noastră se află o asemenea probleme — acest lucru struite, alţii au înlocuit pe cei ieşiţi
cal, prin comisia de control ob cute cu prilejul controalelor sînt gineze uzina metalurgică de mîine. unele sînt încă în curs de montare. bandă rulantă mobilă cu plăci peste l-a făcut o maşină specială... la pensie, sau au învăţat profesiuni
ştesc a urmărit felul cum con temeinice, ele fiind urmate de Cînd totul însă va fi gata, omul nu care curge şuvoiul de aglomerat în noi mai complicate şi mai bine plă
ducerea I.A.P.L. se ocupă de li măsuri practice de remediere a — Ea va fi fără îndoială o uzină- va trebui decîl să supravegheze func cins. Iar alături de acest rîu de Iată-ne ajunşi şi în adevăratul lă tite.
chidarea lipsurilor. Aceeaşi echi lipsurilor. Vorbind despre acti aulomată, spune el. Metalul se naşte ţionarea maşinilor şi a mecanisme foc se mişcă ritmic un transportor caş al tehnicii de calcul!.
pă a constatat la magazinul „Lu vitatea echipelor de control ob în foc şi astăzi oamenii sînt încă lor. Televiziunea, maşinile matema cu bandă care duce spre furnal alte La combinatul din Magnitogorsk
mea copiilor“ lipsa de etichete ştesc nu putem trece cu vede nevoi(i să muncească lingă metalul tice de calcul şi de dirijare vor avea materiale. încărcătura este cîntărită, O uriaşă sală străluceşte sub lu lucrează zeci de muncitori cu diplo
rea unele lipsuri din activitatea încins. Dar la întreprinderea meta aici acelaşi rol pe caro îl au astăzi descărcată şi transportată automat mina blinda a becurilor cu neon. me de ingineri: aceasta nu pentru
lurgică a viitorului, omul nici nu va transportoarele şi macaralele cu care spre o groapă specială. Iar nicăieri Pe panouri uriaşe se aprind şi se că inginerii nu ar putea fi plasaţi
AjS pemtrifl a n im a le vedea focul. Iar pînă atunci nu mai sîntem obişnuiţi. nu se vede nici un om. sting lumini de culori diferite, iar în alte munci, ci pentru că acest
e mult. Proiectanţii lucrează de pe după nişte pereţi de sticlă se văd lucru îl dictează nivelul actual al
Membrii gospodăriei agricole triotică întreaga cantitate de acum la proiectele unor agregate în In curînd se va putea ca de la In cabina de distribuire a gaze rînduri de lămpi electronice. Masa tehnicii. Dacă în 1932 la combinat
cărămidă necesară la construc care toate procesele „fierbinţi“ vor pupitrul central de comandă să se lor maistrul Aleksandr Bazulev di dintre panouri este plină de diferite lucrau 156 de ingineri şi 116 tehni
Colective din Livadea, raionul ţie. fi executate de maşini, care vor fi urmărească pe ecranul televizorului rijează cu îndemînare, cu ajutorul butoane, comutatoare, vizoare. cieni, acum aici lucrează de 10 ori
Haţeg, au dezvoltat mult in dirijate de automate. cum se deplasează pe transportoarele unui număr ma,e de aparate de mai mulţi ingineri şi aproape de 25
acest an sectorul zootehnic. Pen La executarea lucrărilor de cu role uriaşe brame, cum din ultima control şi întrerupătoare cu pîrghie. Întreagă această lume a electro ori mai mulţi tehnicieni. Numărul
tru buna adăpostire a animale construcţie a grajdului s-au evi — Deocamdată este greu să-(i in* cajă de laminor curge o platbandă Pe un panou pe care se aprind lu nicii este comandată de oameni încă muncitorilor absolvenţi numai ai unei
lor, de curînd la brigada din denţiat colectiviştii Cornel Stoi chipul — spune Antonov — cum ofes încinsă la roşu, cum „înoată* pe mini de diferite culori, el urmăreşte tineri, ingineri. Tînără este secţia şcoli elementare a rămas foarte mic,
Valea Lupului, a fost dat în folo ca, Lascu Stoica, Sasu Alexe, Iul topit va curge prin conducte în transportoare uriaşe suluri de tablă tot ce se întîmplă. combinatului, tînără este ştiinţa, ti cci mai mulţi dintre ei au terminat
sinţă un nou grajd în care pot chise, iar fonta lichidă va fi tran de oţel. nere sînt şi cadrele — totul aici 7, 8, 9, dar mai ales 10 clase. In
fi adăpostite peste 100 vite mari. Traian Oprean, Teodor Nicui, sportată cu ajutorul unor forţe mag — Este suficient să se includă in emană tinereţe şi îndrăzneală. ultimul an au venit la combinat să
Pentru a reduce preţul de cost netice realizate în jgheaburile aco — „Nu va trece mult timp, a spus tr-o ordine anumită întrerupătoarele lucreze sute de absolvenţi ai şcolilor
al acestui adăpost, coleotivlştil Anuţa Popescu şi alţii. perite ale unui cîmp magnetic mo rAntonov, şi multe asemenea „mi şi totul va fi gata : a fost fixat pro 'Automatizarea schimbă radical ca medii.
bil. De pe acum s-a şi făcut ceva in nuni“ vor apare în combinatul nos gramul, au fost stabilite sistemele racterul muncii omului. Fostul meca
I. ŞOLDEA această direcţie, tru. Combinatul de la Magnitogorsk de încărcare, ciclul — spune Bazu- nic al vagoanelor pentru verificarea Tehnica modernă s-a instalat te
va deveni o întreprindere model în lev. Aici- se vede totul: cum se des podurilor bascule, Mihaii Timofeev, meinic în secţiile combinatului de la
— La ce se referă acest „ceva" 7 făşoară încărcarea schipurilor, cum a devenit operator. Totuşi, noua lui Magnitogorsk. Ea este intîmpinală cu
Inginerul-şef arată prin fereastră privinţa nivelului de mecanizare şi funcţionează dozatoarele, transpor muncă, mai „uşoară“ nu i-a redus bucurie ca un prieten bun, înţelept.
corpul de culoare cenuşiu deschis al automatizare a producţiei. Vor fi toarele... Cel mai mic deranjament, salariul. Dimpotrivă! Înainte el cîş- Un prieten care te ajută să munceşti
laminorului „ 2 .5 0 0 construit recent, lichidate total operaţiile manuale cart fi intră tn acţiune semnalul. ' tiga 180-210 ruble pe lună, iar mai uşor, mai cu plăcere, să trăieşti
cel mai mare din Europa, necesită un volum mare de muncă. acum — 221 ruble. mai bine, mai fericit. (Agerpres).
Numai in seefia nr. ! de cuptoare
au confecţionat prin muncă gâ» corespondent J J
