Page 53 - 1962-12
P. 53
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2482
fVf^ W J I Tt »»9m B Tăg g K B g H x r& & ?7 D & z i i k a ] ^ & z k * ^ iW W ttV A r a a a a a a
ULTIMELE ŞTIPI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI O a m e n i i muncii cubani ini m a M a n o î î s G S î .t o s
nu-şî p o a te o c u p a tocul
cu noi succese aniversarea revoluţiei în p a r Şam ani
ATENA 17 (Agerpres). —
lu ire comuniştii si socialiştii francezi în ch eierea C onsfătuirii ştiinţifice HAVANA 17 (Agerpres). — silrşitul anului 50.000 perechi în Eroul naţional al Greciei, Manolis
Oamenii muncii din Cuba în-, călţăminte. Glezos nu-şi va putea ocupa locul
<t»_ !âr **• internaţionale de la Dubna tîmpină cu noi succese în muncă în parlament, unde a fost ales la ale
cea de-a 4-a aniversare a revolu Oamenii muncii de la rafină gerile parlamentare din 1961. Hotărî-
exista o liaza pentru înţelegere MOSCOVA 17 (Agerpres). — TASS poi frontul ştiinţei s-a deplasat trep ria de petrol „Hermanos Di as" rea tribunalului cu privire Ia priva
tat în direcţia studierii nucleeldr ţiei cubane. Din toate colţurile din oraşul Santiago au anunţat rea lui Giezos de drepturi politice
D e c l a r a t a lus M a u r ic e T h o r e z transmite: grele, iar ulterior —- a particulelor ţării sosesc ştiri cu privire la îndeplinirea înainte de termen pe timp dc 8 ani. este menţinută în
La institutul unificat de cercetări elementare. Recenta consfătuire In îndeplinirea înainte de termen a planului anual. In acest an ei vigoare de autorităţi, deşi el a fost
ternaţională a oamenilor de ştiinţă de a planurilor pe anul 1962. au prelucrat aproximativ 7 mi pus in libertate.
nucleare de la Dubna de lingă Mos la Padova (Italia), precum şl consfă lioane de barile de petrol. Mun
cova şi-a încheiat lucrările consfă tuirea care a luat sfîrşit la Dubna, au Muncitorii de la fabrica de În citorii raîinăriei de petrol din Dar Manolis Glezos, fiu curajos
tuirea ştiinţifică internaţională pen arătat că fizica nucleelor uşoare călţăminte nr. 7 din provincia oraşul Camaguey au îndeplinit al poporului grec, nu-şi va încetă
tru studierea reacţiilor cu nucleele u- constituie un domeniu vast şl promi Matanzias au îndeplinit cu 20 de cu 21 de zile înainte de termen activitatea politică. El a fost ales
şoare. La această consfătuire, care a ţător, care pe bună dreptate atrage zile înainte de termen planul membru al Comitetului executiv al
durat cinci zile, au luat parte apro din nou atenţia deosebită a experi programul anual, partidului E.D.A. şi şi-a preluat func
ximativ 50 de oameni de ştiinţă din mentatorilor şi teoreticienilor din anual. Ei şi-au luat angajamen ţia.
ţările socialiste. multe ţări. tul să dea suplimentar pînă la ¦¦¦¦ mniiiiiiiiiiiinnili=----------------
PARIS 17 (Agerpres). — ţele semănate vor da roade minu
„Socialiştii şi comuniştii care şi-au nate". Aceasta este prima consfătuire a Consfătuirea da la Dubna a contri
oamenilor de ştiinţă de la marele buit la coordonarea pe mai departe
dat mina nu vor permite să lie dez Maurice Thorez a arătat că Intre centru de cercetări, consacrată nu o lucrărilor oamenilor de ştiinţă din i$ m' ' : v5V.,jm" ', y-7v<m'•U.
binaţi din nou. De acum înainte vom comunişti şi socialişti există o bază ţările socialiste care cercetează nu
lupta împreună. Vom asigura pîinea penlru înţelegere, îndeosebi în do cleelor uşoare. cleele uşoare.
familiilor noastre, vom asigura liber meniul apărării nivelului de viaţă al Din punct de vedere istoric, în zo
tatea, vom asigura pacea", a declarat
oamenilor muncii, există posibilităţi rile dezvoltării fizicii nucleare au fost
la 10 decembrie Maurice Thorez, se de a sc găsi de asemenea o bază cercetate tocmai nucleele uşoare. A-
cretar general al Partidului Comunist penlru nn acord în domeniul politi
cii externe.
Francez, luînd cuvîntul la banchetul
popular din suburbia pariziană Ivry- „Sîntem convinşi, a spus Maurice
Thorez, că oamenii muncii socialişti
Vitry. i nu pot să nu înţeleagă, de exemplu,
Scoţînd în evidenţă marea însem
nătate a unificării forţelor republi că Piaţa comună nu esto decît o
cane in timpul alegerilor penlru Adu tranzacţie intre marile trusturi ale Comifefu! celor 18 sfafe confirma
narea Naţională, Maurice Thorez a
spus: „Partidul nostru a aplicat cu Franţei şi Europei occidentale şi că discufiile în problema dezarmării
curaj tactica frontului comun. El a este nevoie să ne unim pentru apă
ieşit cu îndrăzneală în întîmpina- rarea intereselor noastre şi penlru a GENEVA 17 (Agerpres). — ful delegaţiei Poloniei, M. Lacîis, care
rea greutăţilor şi le-a învins. Semin împiedica Piaţa comună să-şi îndepli
nească rolul său de bază economică La şedinţa plenară din 17 decem s-a referit pe larg la binecunoscutul
agresivă".
brie a Comitetului celor 18 state pen „pian Rapacki“ privitor Ia crearea de
tru dezarmare a continuat discuţia zone denuclearlzate în Europa. Adop
«au încLheiat lucrările C cngresului în problema dezarmării generale şi tarea acestui plan, a subliniat el, ar
totale, la care au luat parte repre crea o atmosferă mai favorabilă în
? R. zentanţii Italiei, Canadei, Poloniei şi Europa, ar îndepărta posibilitatea iz
S.U.A. bucnirii războiului nuclear, ar contri
Delegatul italian, Cavallelti, s-a bui Ia însănătoşirea situaţiei interna
VARŞOVIA 17 — Corespon principalele probleme dezbătute solidarizat cu poziţia neconslructivă ţionale şi la îmbunătăţirea relaţiilor 35S0E 60000C oooooo
la Congres. adoptată de A. Dean (S.U.A.) la şe dintre state. O
dentul Agerpres transmite : dinţa din 14 decembrie a comitetu
La 16 decembrie s-au încheiat In cadrul discuţiilor a luat lui. După părerea reprezentantului Reprezentantul american Stelle a V iz ita lui As~SaJlaI în n o rd u l X Vedere de ansamblu a- o
cuvîntul şi reprezentantul Comi italian, propunerile sovietice prezen dat citire unei declaraţii a Departa
lucrările celui de-al 4-lea Con tetului foştilor deţinuţi antifas tate la sesiunea a 37-a a Adunării mentului de Stat al S.U.A. de care a- rt supra Havanei, capitala o
gres al Federaţiei Internaţionale cişti din R. P. Romînă, Ion Po- Generale a O.N.U. nu pot fi luate ca mericanii s-au folosit şi în luna a-
a luptătorilor din rezistenţă, a pescu Puţuri. bază pentru un acord reciproc sccep- prilie şi al cărei sens se reduce Ia Y em en u lu i X Republicii Cuba. a
victimelor şi deţinuţilor fascis tabii a i privire la dezarmarea gene aceea că „planul Rapacki" este inac
mului (F.I.R.). La lucrările con Congresul a adoptat rezoluţia rală şi totală întrucît, potrivit spu ceptabil penlru Occident întrucît el ar CAIRO 17 (Agerpres). — asemenea oraşul Saada, aflat la 30 o o o o o <x>ooc<xx>c>o o o o o o o o o o
gresului, care au durat patru zi despre activitatea F.I.R. Apoi au selor Iui, aceasta ar pune Occiden După cum transmite postul de ra de mile de graniţa saudită.
le, au participat 200 de repre fost alese noile organe condu tul intr-o situaţie dezavantajată faţă oferi avantaje numai ţărilor socia dio Sanaa, preşedintele Republicii „Ausiralia frebuie
zentanţi ai organizaţiilor de re cătoare. de ţările socialiste. Arabe Yemen, As-Salial, însoţit de Luînd aivintul în aceste oraşe in să fie liberă
zistenţă din 23 de ţări. liste, ar duce Ia slăbirea apărării vicepreşedintele şi comandantul for ţaţa populaţiei venite să-i salute, As-
DLpă încheierea lucrărilor Argumentele Iui Cavallelti au fost ţelor armate ale R.A.U., mareşalul Sallal a declarat eă Republica Arabă de arma nucleară!"
Problema păcii, a dezarmării sprijinite de reprezentantul Canadei, „lumii libere" şl ar încălca princi Abdel Hakiru Amor, aflat în Repu Yemen nu va „sta cu mîinile în sîn
generale şi totale, lupta împo Congresului, în sala Palatului Burns. blica Arabă Yemen, au făcut o călă în faţa provocărilor saudite şi ior-
triva militarismului revanşard piul „echilibrului de forţe“ în Eu
vest-german, educarea tinerei culturii şi ştiinţei din Varşovia Apoi a roslit un amplu discurs şe ropa. daniene“.
generaţii în spiritul luptei pen
tru apărarea păcii — au fost a avut loc un miting. Partici Următoarea şedinţă a Comltelului
va avea loc la 10 decembrie.
panţii au adoptat un apel către
CAMBERRA 17 (Agerpres). —
opinia publică mondială. La 10 decembrie, pe străzile din
Melbourne a trecut o coloană for
Conferinţa sindicală internaţională Presa vest-germană despre divergenţele torie de inspecţie la graniţele de După cum transmite corespondentul mată din cîteva sute de automobile
de Sa Lespzig şi-a încheiat lu c rările dintre partenerii din N.A.T.O. nord ale Yemenului. Amindoi condu din Sanaa al ziarului „Al-Ahram“, cu lozinci: „Jos cu bazele străine !“,
cătorii au vizitat în regiunea Al- colonialiştii englezi elaborează in
BONN 17 (Agerpres). — germanilor cu privire la sarcinile Djauf oraşele Bat şi Jut, situate la prezent planunle viitoarelor opera
70 mile de Sanaa. Ei au vizitat de ţiuni militare împotriva Republicii
sindicale din pesle 40 de ţări ale Aproape toate organele de presă NAT.O.“. La rîndul său, „Sluttgnrlev Arabe Yemen.
LEIPZIG 17 (Agerpres). — „Australia trebuie să fie liberă de
La Leipzig şi-a încheiat lucrările lumii. Delegaţii Ia conferinţă au dis din R.F.G. scriu despre divergentele Zeitung" subliniază categoric că „pla arma nucleară 1“. Participanţii la
care s-au ivit între partenerii din
conferinţa sindicală internaţională cutat problemele legate de forma Uniunea Nord-Atlantică în cadrul se nurile expuse de McNamara sînt Duşmanii poporului yemenit pregătesc această demonstraţie au plecat apoi
consultativă care a dezbătut urmă rea unui front unit de luptă al cla siunii Consiliului N.A.T.O. care a a- inacceptabile şi irealizabile penlru noi atacuri agresive la baza avioanelor de spionaj ame
rile economice şi sociale ale activi sei muncitoare internaţionale împo vut loc recent la Paris, orice guvern european“. ricane „U-23“ de ’a Laverloil, în
triva ofensivei monopolurilor grupa
tăţii Comunităţii Economice Europe Caracterizînd în linii generale di apropierea bazei americane a avut
Ioc un miting. Cei aproximativ 1.000
ne (Piaţa comună). La conferinţă au te în Piaţa comună. Ziarul „Frankfurter Allgemeine“ re vergenţele dintre partenerii din CAIRO 17 (Agerpres). — presa din R.A.U., regele Iordaniei de participanţi la miting au adoptat
participat delegaţii ale organizaţiilor Cu puţin înainte de încheierea latează, de pildă, că după sesiunea N.A.T.O,, „Die Welt" prezice o ac Agenţia MEN anunţă că vicepreşe este în prezent foarte interesat de în unanimitate o rezoluţie în care se
de la Paris „punctele de vedere ale centuare continuă a contradicţiilor. dintele guvernului republican din achiziţionarea unei însemnate canti pronunţă împotriva construirii de
Criză politică conferinţei, Ia tribună a urcat Ra- generalilor şi teoreticienilor militari tăţi de arme şi muniţii, în care scop baze străine în Australia şi cer gu
iacl Gomez, reprezentantul Spaniei. de pe cele două ţărmuri ale Atlan Yemen, Abdel Rahman AI-Baydany, a şi fost încheiat un acord cu o so vernului ţării să ducă tratative pri
în Senegal El a petrecut în închisorile franchis- ticului se deosebesc şl mai mult". In cietate britanică. Aceste arme — vind crearea în emisfera de sud a
te 22 de ani. In numele deţinuţilor acest spirit comentează rezultatele a declarat la 15 decembrie că Arabia scrie ziarul „Al Ahram“ din Cairo unei zone libere de arma nucleară,
DAKAR 17 (Agerpres). — politici spanioli, R. Gomez a adus întîlnirii de Ia Paris ziarul „Rheinis — ar urma să servească unor noi
Agenţiile de presă anunţă că la 17 calde mulţumiri Federaţiei Sindicale che Post" care subliniază că „sesiu Congresul Saudită, Iordania, Izraelul şi Beiha- atacuri ale trupelor iordaniene şi sau
decembrie, la ordinul primului mi Mondiale şi întregii mişcări sindica nea comunităţii atlantice s-a încheiat dite împotriva Republicii Yemen.
nistru senegaiez, Mamadu Dia, sediul le pentru sentimentele de solidari cu publicarea unui comunicat volu Federajseî G en erale nul au încheiat un pact militar în
Adunării Naţionale a fost înconjurat tate frăţească şi pentru ajutorul minos, dar care nu spune nimic". a Muncii din B e l g i a scopul de a distruge regimul repu
do trupe şi detaşamente de poliţie acordat. In aplauzele furîunoase ale blican din Yemen. Baydany a decla
din Dakar. Preşedintelui Adunării Na delegaţilor, el a transmis preşedin Oglindind punctul de vedere oficial
ţionale, L. Gueye, l-a fost interzis ac telui F.S.M. R. Bilossi, un drapel al Bonnului, ziarele „Deutsche Zei BRUXELLES 17 (Agerpres). — rat că, potrivit prevederilor cuprinse 572303
cesul la fotoliul prezidenţial, iar de care simbolizează holărirea de nez tung“ şi „Stuttgarter Zeitung“ îşi ex La Bruxelles şi-a început lucrări In acest pact agresiv, in ultima vre
putaţilor li s-a cerut să părăsească sa druncinat a deţinuţilor antifascişti primă nemulţumirea faţă de „noua le Congresul Federaţiei Generale a me la Aman an fost transportate ar Evoluţia situaţiei din Brunei
la de şedinţe a Adunării Naţionale. spanioli de a continua lupta împotri concepţie a S.U.A". „Ministrul de me din Anglia şi Belgia, destinate să
Corespondentul agenţiei France va regimului franchist. război al S.U.A.) McNamara, arată Muncii din Belgia (F.G.M.B.), una din fie folosite în lupta împotriva po
Presse relatează că primul ministru ziarul „Deutsche Zeitung“, a dat o a-
Mamadu Dia a luat această măsură Secretarul general al F.S.M., Louls semenea Interpretare politicii milita tre cele mai mari organizaţii sindi porului yemenit. El a anunţat, de a- SINGAPORE 17 (Agerpres). — glă, in scopul intimidării răsculaţi
in legătură cu intenţia unui grup de Saillant, a rostit cuvîntul de înche re americane incit a răsturnat com In protectoratele engleze Brunei şi lor care s-au retras aici. Aceeaşi
deputaţi de a depune o moţiune de iere în care a făcut bilanţul dezba plet punctul de vedere obişnuit al cale din ţară. semenea, că membrii acestui pact au Sarawak continuă luptele înlre răs agenţie transmite că autorităţile en
cenzură împotriva guvernului său. terii problemelor actuale ale miş culaţi şi trupele colonialiste. Agen gleze operează arestări In rîndurile
Tratativele de conciliere întreprinse cării munciloreşti şi sindicalo inter ... Raportul de activitate al F.G.M.B. înfiinţat la Jizan şi Najran două ta ţia Associated Press, citind o decla locuitorilor din Brunei; numai in ca
la silrşitul săptămînii trecute au eşu naţionale. pe ultimii doi ani de Ia congresul bere de p,egălire a agenţilor ce ur raţie a comandamentului trupelor pitala acestui teritoriu au fost ares
at. In cercurile politice senegaleze se ţarea sa. C o n d a m n a rea a fo st p ro n u n precedent, a fost prezentat de secre mează să fie strecuraţi peste frontie engleze din Singapore, transmite că tate peste 500 de persoane.
face auzită părerea că „la baza cri Sentinţe ţată întrucît directorul săptăm ânalului ra yemenită.
zei politice din Senegal, care a iz răsculaţii se concentrează în prezent După cum transmite agenţia Asso
bucnit la 17 decembrie, se află ne PARIS 17 (Agerpres). — fr a n c e z „n - a p u t u t a d u c e in f a ţa t r i tarul general al Federaţiei, Louis Ma ? în diferite regiuni, printre care dis ciated Press, conducătorul răscula
mulţumirea unui grup de deputaţi al Ziarul „Le Monde“ anunţă că Jean- trictul Temburong, la est de oraşul ţilor, A. M. Azhari, care se află în
Adunării Naţionale faţă de metodele Jacques Servan-Schreibcr, directorul bunalului elem ente care să sprijine jor. LONDRA 17 (Agerpres). — Brunei şi la Bangar, oraş siiuat la
de lucru ale primului ministru Ma săptămânalului „l’Express“, a fost con a c e a s tă a f i r m a ţ i e “. In seara zilei de duminică, la Lon 20 mile sud de Brunei. Potrivit agen prezent la Manila, a adresat note gu
madu Dia, precum şi faţă de faptul că damnai la 3.000 de franci noi amen Raportorul a criticat proiectul de dra a sosit regele Iordaniei, Hussein. vernelor Indoneziei, Pakistanului, Ira
dă, 5.000 de franci noi daune interese Si încă o sentinţă nu m ai pu ţin ciu lege guvernamental cu privire la Oficial, scopul vizitei lui Hussein la ţiei Reuter, răsculaţii au lansat un
şi plata cheltuielilor pentru publica aşa-numita „menţinere a ordinei" care Londra este de a face „cumpărături atac asupra oraşului Tutong, în kului şi R.A.U., cerîndu-le să recu
cursul nopţii de duminică spre luni.
este menit să limiteze dreptul la cu prilejul sărbătorilor de iarnă". In Avioane cu reacţie engleze continuă noască guvernul său şi să ridice pro
să zboare deasupra regiunilor de jun
grevă a oamenilor muncii belgieni. i realitate i insă, după cum relatează blema situaţiei din Brunei la Orga
nizaţia Naţiunilor Unite.
!
ol a cumulat puteri prea largi în rea sentinţei in zece ziare franceze şi d a tă : d ire cto a re a re v is te i h u m o ristic e In sprijinul Siapfel de e l ib e r a r e
problemele de securitate şi apărare". cinci ziare străine. El este învinuit că „ L e C a n a rd E n c h a in e “ a fo s t c o n d a m ALGER. •— Guvernul algerian a aceşti ani, poporul omanez şl-a apă a din Brumai
n a tă la 300 d e fr a n c i n o i a m e n d ă şt
France Presse anunţă că din ordi l-ar fi calomniat pe generalul Paul Va- 400 d e fr a n c i n o i d a u n e in te r e s e p e n hotârit naţionalizarea tuturor teatre rat în mod eroic dreptul său fa li DJAKARTA 17 (Agerpres). — cere autorităţilor britanice să încete
nul lui Mamadu Dia, la Dakar a fost nuxcm, unul dintre conducătorii orga lor aflate pe teritoriul algerian şi bertate şi independenţă. Paste 20.000 Opinia publică indoneziană protes ze reprimarea mişcării de eliberare
instituită în mod oficial cenzura, nizaţiei teroriste O.A.S. De fapt, Va- tru calom nierea lui... P ierre P oujade. punerea lor sub controlul şi îndru de patrioţi au pierit în lupta împo tează cu indignare împotriva repri şi să acorde independenţă popu
nuxem se află după gratiile închisorii marea Ministerului Educaţiei Naţio triva imperialiştilor englezi. Dar po mării mişcării de eliberare a popu laţiei din Borneo de nord.
* Sânte, de unde a dat în judecată pe D upă cum se vede, acest librar de nale, porul Omanului de două milioane laţiei din Brunei de către colonialiş
Servan-Schreibcr. Acuzaţia de calom provincie d even it acum cîţiva ani şeful continuă curajos lupta împotriva asu tii britanici. Un grup de studenţi in Sindicatul muncitorilor de la aero
PARIS 17 (Agerpres). — nie se baza pe un articol publicat in unui ridicol p a rtid fascist, este tot atît CAIRO. — După cum transmite pritorilor. donezieni a remis luni dimineaţa am porturile din Indonezia a dat publi
După cum relatează coresponden ,,l’Express“ în care se spunea că Va- agenţia Associated Press, cea de-a basadorului Marii Britanii Ia Dja cităţii o declaraţie în care îşi ex
tul din Dakar al agenţiei France nuxem a continuat să conducă reţeaua de susceptibil în m aterie de „onoare" treia conferinţă a Consiliului de so PARIS. — Duminică seara, Couve primă holărirea de a boicota toate
Presse, parlamentul senegaiez a vo O.A.S. din Franţa chiar după întemni ca şi succesorii lu i O .A .S .-işti. tji lidaritate al ţărilor Asiei şi Africii, de Mnrville, ministrul afacerilor ex karta, Leslie Fry, o declaraţie în care
tat o moţiune de neîncredere în gu terne al Franţei, a avut o întreve îşi exprimă sprijinul deplin pentru avioanele britanice care trec prin In
vernul condus de Mamadu Dia. „o n o a r e a “ lo r g ă s e ş te a p ă r ă to r i şi în care urma să se deschidă Ia 7 ia dere cu Gerhard Schroder, ministrul lupta de eliberare a poporului din
nuarie în capitala Republicii Tanga- afacerilor externe al Republicii Fe coloniile britanice din Borneo de donezia în cazul în care guvernul
j u s t i ţ i e !. nica, Dar Es Sallarn, a fost amtnată derale Germane, cu care prilej au nord. Declaraţia subliniază că fieca
pentru 23 ianuarie 1963. discutat o serie de probleme „pri re popor are dreptul Ia libertate şi britanic nu va pune capăt operaţiu
Cfteva din pilgüe Âmericii contemporane vind întărirea colaborării franco-vest-
ANKARA. — Agenţia France Pres nilor militare împotriva răsculaţilor
din Brunei.
NEW YORK 17 (Agerpres). — de şomeri, printre care se numără ne de oameni, munceşte în fermele se anunţă că Congresul naţional al germane în domeniul politic, econo P u te rn ic e furtuni
Pornind de la ideea „corpului pă aiit de mulţi tineri. de pe bogata coastă a Californiei, partidului popular republican din mic, cultural şi militar“.
cii", organizaţie în cadrul căreia mii Turcia, cave şi a încheiat lucrările în ta rile E u ro p e i o c c id e n ta le
de americani sini trimişi să exporte In articol se precizează că şoma pe plantaţiile de bumbac şi trestie duminică seara, a reales ca preşe VIENA. — Ziarul „Volksstimme“
în ţările slab dezvoltate „modul de jul cronic din regiunile urbane şi ru de zahăr situate de-a lungul fluviu dinte pe Ismet Inonu. anunţă că în decursul primelor două PARIS 17 (Agerpres). — tul a smuls acoperişurile caselor şi co
viaţă american“, un grup de sena rale tinde să îngheţe milioa- lui Mississippi şi în fermele de pe săptămîni ale lunii decembrie 1962, La 16 decembrie asupra Franţei s-au pacii. Au josl înregistrate victime ome
tori şi lideri ai vieţii publice din coasta răsăriteană din Florida pînă NEW YORK. — Tipografii de la numărul şomerilor înregistraţi din năpustit furtuni care au pricinuit dau neşti.
S.U.A. au propus crearea unui orga Reahtăfi din lumea la New York“. cele nouă ziare principale din New Austria, a crescut cu 27.058 oameni, ne considerabile înlr-o serie de regiuni.
nism similar „pentru ajutorarea să c a p ita lu lu i York care au declarat grevă Ia 8 cu 17.389 mai mult decît în mijlocul In Olanda — transmite agenţia Reu
racilor de Ia noi de acasă". Preşedin După această enumerare realistă decembrie în sprijinul cererilor de lunii decembrie a anului trecut. L a Paris şi în suburbiile oraşului, vin- ter — unităţi ale armatei au fost puse
tele Kennedy a desemnat o comisie no de oameni în partea do jos a a cîtorva dintre plăgile Americii mărire a salariului, au holărît du tul puternic a smuls acoperişuri şi co in stare de alarmă penau a întări di
care va exam'na posibilităţile de scării sociale". Autorul articolului contemporane, urmează însă propu OSLO. — Tn noaptea spre 16 de paci. Pe litoralul de sud al Franţei vi gurile care ameninţă să se prăbuşeas
creare a unei asemenea organizaţii. se referă, de asemenea, Ia „munci nerea unor soluţii mult mai puţin minică, în urma unei şedinţe comu cembrie, în partea de nord a teri teza viatului a atins 150 km. pe oră. că din cauza valurilor uriaşe. In Nor
Ea ar urma să iie destinată „celor torii sezonieri, unii dintre cei mai ne, să continue greva atîta timp cit toriului norvegian s-au înregistrat In numeroase localităţi au fost între vegia, circulaţia trenurilor şi a auto
32 de milioane de persoane care obidiţi oameni din ţară. Chiar şi co realiste. „New York Times Magazi patronii refuză să accepte revendi cutremure repetate de o forţă con mobilelor este paralizată din cauza
piii lor de vîrsta cea mai fragedă ne“ scrie că „voluntarii corpului pă cările lor. siderabilă, care nu au provocat dau rupte comunicaţiile telefonice. Furtuni marilor carieri de zăpadă.
trăiesc la un nivel inferior celui pe sînt trimişi să muncească (mulţi din ne importante. asemănătoare au loc şi în nordul Fran
tre ei sînt victimele unor accidente cii ar putea face minuni pentru DAMASC. — Luînd cuvîntul la o ţei, unde nici o navă nu poate părăsi Cel mai mult de suferit au avut
care America ar trebui să-l asigure care îi schilodesc), far cîştigurile aceşti americani părăsiţi". Printre întîlnire cu reprezentanţi ai cercu NEW YORK. — Din cauza timpu porturile. însă navele comerciale, care trebuie să
lcr sînt adesea necesare pentru su rilor de afaceri din provincia Latn- lui care s-a răcit brusc în partea facă faţă furtunii ce bîntuie in prezent
cetăţenilor ei“, după cum se spune pravieţuirea familiei. Această armată aceste „minuni", revista emuneră di kia, primai ministru al Siriéi, Kha- de sud-est a S.U.A., în statul Loui- In noaptea spre 16 decembrie fur atît în Oceanul Atlantic, cit şi în Ca
lipsită de noroc, de circa 2 milioa led El Azem, a declarat că în cnrînd siana, a fost compromisă aproape tuni puternice s-au abătut şi asupra nalul Mînecii. 33 de marinari de pe
într-un raport preliminar al unui co verse activităţi culturale şl educati în Siria va fi abrogată légea cu pri Î5 la sută din recolta de trestie de Angliei, unde viteza vîntului a atins un cargobol vest-german sînt daţi dis
vire la situaţia excepţională, vor ii zahăr. Potrivit datelor preliminare, păruţi In dreptul coastelor Angliei,
mitet condus de Robert Kennedy. ve. Nu se spune încă cum ar putea create partide şi se vor efectua ale pierderile pricinuite plantaţiilor de 150—160 km. pe oră. In portul Liver- patru nave comerciale au fost avaria
îi înfăptuită „minunea" esenţială; geri parlamentare. trestie do zahăr din statul Florida pool, furtuna a avariat o navă cana te, iar in apropierea coastelor Belgiei
Intr-un articol publicat de „New sint şi mai mari. Cele trei zile de două nave au eşuat.
aceea care ar da de lucru şomerilor CAIRO. — La 15 decembrie s-au ger din Florida au compromis 80 la diană cu un deplasament de 25.000
York Times Magazine" se arată că Împlinit 7 ani de Ia invazia imperia sută din rbcoila de citrice. dc tone. Intr-o serie de localităţi vîn-
şi ar asigura tuturor celorlalţi ame liştilor englezi în Oman. In toţi
în acest „corp al păcii" ar putea îi
ricani săraci un nivel de trai ome
recrutaţi o parte dintre milioanele nesc.
L.«<Jac|ia şi âăB?IalLtf8ili 5J4DŞM :5ir. 8 î$&tje nr. 9. I«lelon i 188, (§9, 7% 674. I u « glâtUţ ijţ nţjflierar eonform aprobării Direcţiei Generale PJ.JJRj nţr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică Rl Mai" — Deva, \ --
