Page 58 - 1962-12

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA Decernarea premiilor la Festivalul

J. L. Caragiale“

v

Cel de'-ai IlI-lea Festival bie­ Premiul III şi medalia de bronz altor echipe 'de păpuşari âmatorh

J Anul X IV . Nr. 2484 dBlM lilffT iwntrn ir iiiiifflîi nal de teatru de amatori „I. L. echipelor sindicatului C.F.R. — Pentru montaje lltcrar-miizl-
Caragiale" a luat sfirşit, iar cei Feteşti, regiunea Bucureşti, sin­ cale :
Joi 20 decembrie 1962 4 pagini 20 bani mai buni dintre miile de entu­ dicatului uzinelor „1 Mai“ Plo­
ziaşti slujitori ai teatrului au pri­ ieşti, sindicatului şantierului na­ Premiul I, medalia de aur şi
mit o binemeritată răsplată. val maritim Constanţa, sindi­ titlul de laureat al Festivalului,
catului uzinelor „Griviţa Roşie“ echipelor sindicatului schelei Mo-
Rezultatele acestui concurs au din Capitală, căminului cultural teni, regiunea Ploieşti, căminu­
întrecut aşteptările, sublinia ar­ din comuna Godeni, regiunea Ar­ lui cultural din comuna Gîlgău,
tistul poporului Costache Anto- geş. căminului cultural din co­ regiunea Cluj.
niu, preşedintele juriului, cu pri­ muna Gligoreşti, regiunea Cluj,
lejul şedinţei de închidere, care casei raionale de cultură din Premiul II şl med talia de ar-i
a avut loc miercuri dimineaţa In gint, echipei sindicatului şan-*

sala Teatrului C.C.S. din Capi­ Turnu Severin, regiunea Oltenia, tierelor navale Olteniţa, regiu­

ÎN ACEST NUM ĂR; tală. casei raionale de cultură Călă­ nea Bucureşti.
La şedinţă au luat parte repre­ raşi, regiunea Bucureşti, casei Premiul III şi medalia de

zentanţi ai unor instituţii cen­ raionale de cultură din Buzău, re­ bronz, echipelor sindicatului
trale şi organizaţii obşteşti, oa­
0 Ne ocupăm cu grijă de dez­ meni de artă şi cultură, membrii giunea Ploieşti. complexului C.F.R. Krad, regiu­
juriului, artişti amatori din În­
voltarea creşterii animalelor ; treaga ţară. Au fost acordate, de aseme­ nea Banat, sindicatului fabricii
nea, 8 menţiuni altor formaţii de confecţii din Odorhei, regiu­
• Pe marginea unei expoziţii de In urma aprecierii juriului au de teatru. nea Mureş Autonomă-Maghiară,
fost decernate următoarele pre­ căminului cultural din comuna
pictură şi caricaturi; (pag. 2-a) mii : Pentru teatrele de păpuşi 7 Vaideenl, regiunea Argeş, cămi­
nului cultural din comuna Gro­
8 Munca de partid pe schim­ Pentru echipele de teatru 7 Premiul I, medalia de aur şi şii de sub Munte, regiunea Ma­
titlul de laureat al Festivalului,
buri ; Premiul I, medalia de aur şi echipelor sindicatului fabricii de ramureş, căminului cultural din
titlul de laureat al Festivalului, mobilă „Libertatea“ din Cluj, comuna Peretu, regiunea Bucu­
® Să vorbim şl să scriem co­ echipelor sindicatului „Construc­ Casei raionale de cultură din Si- reşti.
torul“ din Oneşti, sindicatului u- ghet, regiunea Maramureş.
rect ; (pag. 3-a) zinelor „Electronica" din Bucu­ A fost acordată o menţiune
reşti, căminului cultural din co­ Premiul II şl medalia de ar­ echipei casei de cultură a raio­
8 De peste hotare, (pag. 4-a) muna Dolh-asca, regiunea Su­ gint, echipelor sindicatului În­ nului „1 Mai“ din Capitală.
ceava. Casei raionale de cultură treprinderii „Stăruinţa“ din Su­
Sărbătorirea celor harnici din Tuleea, regiunea Dobrogea. ceava,- casei raionale de cultura S au mai acordat premii şi
Giurgiu, regiunea Bucureşti. menţiuni unui număr de peste
C In hala puţului central de vul sectorului III a redus con­ Premiul !1 şi medalia de ar­ 50 de recitatori şi cititori artis­
[ la mina Petrila au venit in sumul specific de lemn cu 0,9 gint. echjoelor sindicatului Con­ Premiul III şi medalia de tici, interpreţi, răgizori, sceno­
t ziua aceea şeful exploatării, m.c. pe 1.000 tone cărbune, siliului Superior al Agriculturii, bronz, echipelor sindicatului In­
L secretarul comitetului de realizînd economii la preţul sindicatului Combinatului side­ stitutului de endocrinologie grafi şi instructori al unor for­
i. partid, preşedintele comitetu- de cost in valoare de 278.601 rurgic din Hunedoara, sindica­ Bucureşti, sindicatului spitalu­ maţii artistice.
L. lui sindicatului, secretarul co- lei. tului uzinelor ..Reoublica“ din lui nr. 1 din Iaşi, casei raionale
t- mitetului U.T.M., maiştri, Bucureşti, căminului cultural din de cultură Reghin, regiunea Mu­ Artiştii amatori premiaţi ăit
[• muncitori, ingineri şi funcţio- Aceste realizări frumoase Solonţ, regiunea Bacău, căminu­ reş Autonomă-Maghiară, cămi­ fost felicitaţi de tovarăşii Vasile
j: nari. S-au adus aici şi buche- se datoresc, intre altele, in ­ lui cultural din Săsciori, regiu­ nului cultural din Jimbolia, re­ Muşat. vicepreşedinte al Consi­
troducerii mecanizării în aba­ nea Hunedoara, Palatului de cul­ giunea Banat, căminului cultural liului Central al Sindicatelor şi
> te de flori. Fanfara sindica- taje (transportorul blindat tură din Piteşti, regiunea Ar­ din Valea Iui Mihai, regiunea Ion Moraru. vicepreşedinte al
r tulul a început să ciute la Crişana. Comitetului de Stat pentru
^ apariţia coliviei, care aducea scurt şi armarea mixtă cu geş. Cultură şi Artă.
(_ la suprafaţă pe primii sur- stîlpi metalici tubulari). Ur­ Au fost acordate 7 menţiuni
l bătoriţi. Printre aceştia se mărirea realizării angajamen­ ( Agerpres)]
telor şi aplicarea în practică

L aflau minerii fruntaşi Laszlo a propunerilor făcute in ca­ — ................................... ............................................................................................................................

l Ştefan, Ioan Cişlaru, Iosif drul consfătuirilor de produc­ S T 1 R H L E 71 L I E
L Bartok, Petre Vătafu, Con- ţie, organizarea întrecerii so­
ţ stantin Purda şi şeful secto- cialiste pe brigăzi şi schim­

[ rului III, tehnicianul Ştefan buri. popularizarea fruntaşi­

t, Tenczler. Pe feţele lor, ine- lor în producţie şi a metode­ Instructaj cu privire la aplicarea Proces life rar
C grite de cărbune, se putea citi lor de lucru folosite — iată

t bucuria. Ei raportau inăepli- factorii care au contribuit la amendamentelor La Clubul minier din Lupeni a fost
l nirea planului anual. Colecti- obţinerea acestui succes.
prezentat în fata elevilor şcolii pro­
^ J '----/ »--/ 1__ / 1__ f ,__1 . _• Cei sărbătoriţi s-au angajat
--- să înregistreze noi realizări. In anul viitor, in 13 gospodării agricole colective din raionul fesionale din localitate, procesul li­
Şeful de brigadă Ştefan Laszlo
Mecanicii lăcătuşi Iosif Lazăr s-a angajat să dea peste pre­ Orăştie, printre care amintim pe cele din Vinerea, Pricaz, Aurel Vlaicu, terar . 0 tragedie americană“, după
şi Holinger Vasile se numără vederile planului 500 tone de romanul cu acelaşi titlu al scriitoru­
printre fruntaşii de la U.R.U.M. cărbune in anul viitor, să ex­ Orăşlie, Turdaş şi allelc, vor fi aplicaie amendamente pe 600 ha. lui Theodor Dreiser. ce demască mult
Petroşani. Ei îşi depăşesc zilnic tindă armarea metalică pen­ In vederea aplicării corecte a acestora, în funcţie de aciditatea so­ tnmbiţalul ..rai“ capitalist.
planul şi execută numai lucrări tru reducerea consumului de
de calitate. lemn. lului, zilele trecute s-a ţinut un instructaj la rare au participat toţi in­ La reuşita acestei manifestări şi-au

lată-i (in fotografia de fa(ă), GH. ECOBESCU ginerii agronomi din gospodăriile colective din raionul Orăştie. Despre dat concursul un grup de artişti ama-
montînd o ruletă pentru insta­ corespondent
laţia de extracţie a cărbunelui amendamente, folosirea lor şi colectarea probelor de sol a vorbit Iov. \ lori de la mina l.upeni, printre care
Ioan Rlăjan. Vasile Constanlinescu,
Schim b de experienţă ing. N. Maxim, Ion Unlea. Marin Petrescu, Aurora
şeful I.aborato- Biigcş şi alţii, Ioan Ardeleana, din
rului de agro- comitetul sindicalului minier Lupeni,

Biblioteca raională Brad ticipat două biblioteci co­ chimie din Bra- Olivia Bucur, bibliotecara clubului, şi
a organizat în ziua de 16 munale şi patru biblio­
€IJ P L A N U L A N U A L Î N D E P L I N I T decembrie 1962 la sediul tecari săteşti de la biblio­ şov. Constantin Coman, profesor la Şcoa-
tecile afiliate. De aseme­
G.A.C. din salul Rişca, nea, au fost prezenţi 80 la de artă populară din Petroşani.

p rin tre colectivele care şi-au îndeplinit planul anual înainte de Acesta este un succes al întregului colectiv, al muncii bine orga­ comuna Baia de Criş, un N. TRAIAN A. MICA
corespondent 1 corespondent
* termen este şi cel al staţiei C.F.R. Simeria-călători. Prin redu­ nizate. In fruntea întrecerii s-au situat Comuniştii Ioan Crişan, fierar

cerea timpului de staţionare a vagoanelor, el a realizat o economie betonist, Mircea Andrei, mecanic, Alexandru Călean, mecanic, Alexan­ schimb de experienţă pri­ de colectivişti de la
vind acţiunile cu ' cartea 'ă.A.C. Rişca.
de 177.372 vagoane oră. Această realizare a fost obţinută prin ur­ dru Dulamă, electrician, echipa de fierari condusă de iov. .Pavyfl Sera, Din resurse locale

mărirea Îndeaproape a operaţiunilor de încărcare-riescărcare şi expedie­ echipa de betonişti condusă de iov. Sandu Blănaru şi multe altele. in ritului ţărănimii noa­ La G.A.C. din comu­ nul sînt gala. Datorită
stre colectiviste. La schim­ na Roşcani, raionul Ilia, faptului că lemnul a fost
rea trenurilor în grafic. S-au evidenţiat turele conduse de Gheorghe IOSIF HUROŞ bul de experienţă au par­ MARIA BOTA se simţea nevoia unui tăiat, transportat şi faso­
corespondentă
Drăghici, Cornel Muntean şi Victor Slavinschl directorul 1.1. L. „I. Pintilie"

IOSIF MARIŞ Hunedoara şopron pentru prepara­ nat de colectivişti, iar

corespondent •k rea furajelor şi a unui lucrările au fost făcute
saivan pentru oi. Buni tot de ei, aceste con­
V Azi dimineaţă, colectivul de muncă al sectorului minus 180 Mu- L u crări de e le c trific a re
sariu, ca urmare a aplicării măsurilor luate de către organizaţia
Colectivul da muncă de la Exploatarea minieră Bănită a extras de partid şi-a îndeplinit planul anual de metal cit şi de minereu. Apli­ Cetăţenii din contribuţia vo­ fost plantaţi gospodari, colectiviştii strucţii s-au executat cu
peste plan In fiecare lună din acest an Însemnate cantităţi de carea unor metode avansate de lucru, cum sînt puşcarea selectivă, ri­ satele Cetea, luntară şi prin slîipii, ou fost de aici, după ce au ter­ minimum de cheltuieli.
calcar metalurgic necesar siclerurgiştilor din Hunedoara, Reşiţa şi Călan. dicarea rostogoalelor în boltari şi cu ajutorul burlanelor metalice, puş­
Acest lucru a făcut ca minerit şl tehnicienii de aici să raporteze înde­ carea electrică şi pe ploaturi, extinderea unor iniţiative valoroase ca Benic, Oejdea muncă patrioti­ Întinse sîrmele, minat cu recoltarea cul­ Printre colectiviştii
plinirea planului înainte de termen. „Nici un vagonet de minereu rebulat" şi „Fiecare echipă şi brigadă, şi Stremt. raio­ că, deşi au fost urmînd ca pes­ turilor şi cu celelalte care s-ati evidenţiat ia
cu planul depăşit“, au contribuit ia obţinerea acestui important succes. nul Alba, au începute numai lucrări de toamnă, au
* holărît ca piuă cu o lună in te cîteva zile holărît să realizeze aces­ realizarea acestora, se
la sfîrşitul anu­ să se aprindă te construcţii, folosind numără Ioan Popovici,
Muncitorii, tehnicienii şl inginerii din cadrul întreprinderii de in­ In tot cursul anului, mineri destoinici din care majoritatea membri urmă, se află Ioan Trif, Mihai Timi-
becurile elec­ resursele locale. In pre­ şan, Roman Trif, Gh.
dustrie locală „Ilie Pintilie“ Hunedoara, sub îndrumarea organi­ şi candidaţi de partid, s-au situat în fruntea întrecerii socialiste, an- lui să termine lntr-un stadiu trice. zent, şopronul şi saiva­ Lupşea şi alţii.
zaţiei de bază P.M.R., au raportat îndeplinirea planului producţiei gltore­nînd prin exemplul lor şi pe ceilalţi lucrători. In mod deosebit s-au lucrările de e- avansai.
evidenţiat echipele condus? de Ioan Magda, Gheorghe Tulea, Aron Gher- lectrificare. Lu­
bale pe anul 1962, la data de 10 decembrie. In această perioadă între­ man, Remus Luca, Nicolae' Pasc şi Ioan Avram IV. In toate sate­
prinderea a înregistrat o economie la preţul de cost peste plan în crările, care se le amintite au SEARĂ A CONSTRUCTORILOR
valoare de 479.000 lei, precum şl beneficii suplimentare în valoare de E. BRUSTUREANU e x e c u t ă din
corespondent
474.000 lei. La Clubul muncitoresc al sindicatelor din Deva a avut loc o scară

a constructorilor. In cadrul accslei manifestări cuUural-educative, tov.

ing. Ion Giurgiu a făcut o expunere in iaţa a numeroşi participanţi,

D e z b a t e r e a c ifr e lo r de pian pe anul 1963 pe tema „Materiale moderne de finisaj în construcţiile de locuinţe“,
după care brigada arlislică de agitaţie a T.R.C.H. a prezentat un bogat

program Inspirat din viaţa şi realizările constructorilor.

La laminorul La 1. Io S. „LiscoziF4 Lupeni In continuare, constructorii şi familiile lor au luat parte la o reu­
niune tovărăşească.

de 650 mm Cd şl în alte întreprinderi din re­ punem în prezent. Dacă am reuşii să gajamentelor luate în întrecerea so­ Să privim vitrinele
giune, cifrele de plan pe anul 1963 au îndeplinim cu mult înainte de termen cialista, a fost întocmit un plan de
Cu prilejul dezbaterii cifrelor de angajăm ca schimbul „B“ să dea pes­ fost dezbătute şi de colectivul I.I.S. planul anual la unele produse şi an­ măsuri care a fost Îmbunătăţit cu nu­ Se apropie sărbătoarea Anu­ gînduri. Ce să-i răspundă co­
plan pe anul 1963, colectivul lamino­ te sarcinile de plan ce-I revin în a- „Viscoza" din Lupeni. Cu acest pri­ gajamentele luate în întrecere, nu în­ meroase propuneri. Redăm cîteva din­ lui Nou. Magazinele sînt pli­ pilului 7 Figura care întruchi­
rului nostru a făcut o analiză mul­ nul 1963 circa 3.500 tone laminate. lej s-a făcut şi bilanlul activităţii des­ seamnă că am făcut totul pentru a tre acestea : ne de cumpărători de dimi­ pează aici pe Moş Gerilă este
tilaterală a activităţii depuse în acest făşurate în acest an. In 11 luni, pla­ obţine o producţie pe măsura posi­ neaţa şi pină seara. Şi, prin­ Intr-adevăr urită. o figură
an şl a fixat o serie de măsuri teh- După ce şi-a exprimat părerea că nul de producţie la fire a fost depă­ bilităţilor şi că am folosit agregatele • înlocuirea pompelor care au fi­ tre aceştia, sînt mulţi copii. posacă, cu privire ştearsă,
nico-organizatorice menite să ducă la cifrele de plan pe anul viitor sînt şit cu 1,3 la sută iar la sulfura de la capacitatea lor maximă. In urma suri de Ia descărcarea sodci leşie Ei sînt atraşi mai mult de vi­ fără expresie.
îmbunătăţirea activităţii de producţie realizabile, iaminatorul şef Luca Nu- carbon cu 6,1 la sută. La calitate ex- calculelor făcute, s-a constatat că dis­ (maistrul Marin Ispas). trinele încălcate cu bomboa­
in anul care vine. ţiu a spus : tra+prima, fată de 58 la sută cit a fost punem încă de posibilităţi pentru spo­ ne, cu jucării şi cu fel de fel — Moş Gerilă ăsta, î-a
planificat, am realizat 60,8 la sută. In rirea producţiei şi îmbunătăţirea ca­ • Schimbarea conductelor pentru de alte lucruri care vor îm ­ răspuns tăticul copilului, e
Din referatul prezentat de tovară­ — De faptul că indicele de rebut ad­ acelaşi limp, ia produsele de calitate lităţii produselor. De aceea noi ne-am apă şi gaz de Ia clădirea sulfurii de podobi pomul de iarnă. In desenat de un diletant. Pri­
şul şef de schimb Alexandru Cîra, a mis pe 11 luni a fost depăşit ne fa­ inferioară, am oblinut o reducere de angajat să depăşim planul pe anul vii­ carbon (muncitorul Petru Daha). Deva, la maga­ veşte şi tu doar pe cei care
reieşit că planul producţiei globale cem şi noi vinovaţi. Nu am contro­ 1,5 ia sută fată de procentul admis. tor cu 9 tone de fire, cu 18 tone sul- zinele din noul
pe 11 luni a fost îndeplinit şi depă­ lat şi îndrumat cum trebuie pe la- O dată cu acestea, colectivul nostru iură de carbon, să îmbunătăţim nor­ • Curăţenia săplămînală a descăr- slut pe afişele
şii. In perioada amintită au fost date a raportat şi depăşirea angajamente­ ma de calitate cu 0,5 la sută extra -j- cătoarelor de la depănat (muncitoa­ cvartal de locu­ tipărite.
peste plan 30.106 tone laminate, iar minatori. Pentru anul viitor, împre­ lor anuale cu 8,2 tone la fire şi cu prima, să obţinem o creştere a pro­ rea Elisabeta Josan).
la preţul de cost au fost obţinute e- ună cu echipa mea, ne angajăm să 31,0 tone la sulfura de carbon. In 10 ductivităţii muncii fată de plan cu 0,65 inţe, sînt unele — Dar ce-i
conomif suplimentare fn valoare de reducem cu 5 la sută rebutul din cau­ luni am obţinut beneficii peste plan 8 Dotarea atelierului de sudură cu
4.500.000 lei. za laminării. de 832.000 lei, cu 182.000 lei mai mult la sută. ¦vitrine cu gust ăla diletant ?
decit prevedea angajamentul pe a- un grup generator (sudorii Ioan Io-
Aceste succese s-au realizat îndeo­ Mai mulţi vorbitori au arătat că ceaslă perioadă. In cuvîntul lor, muncitorii care au amenajate, vi­ Cu răbdare,
sebi pe seama creşterii productivităţii există neglijenţă in economisirea me­ luat parte Ia discuţii au arătat că nu- niş şi Vasile Capriş).
muncii cu 4,6 Ia sută, faţă de sarcina talului. In această direcţie maistrul In anul care vine avem de îndepli­ şi vor precupeţi eforturile pentru în­ trine care atrag pe cumpă­ tăticul a înce­
planificată şi pe seama sporirii indi­ mecanic Gheorghe Huh a arătat că la nit sarcini mult mai mari. Dar cifre­ deplinirea angajamentelor luate. IOAN MĂNDOIU, lăcătuş ; MA­ rători. La magazinul „Rache­ put să-i explice puştiului „ce-i
cilor de utilizare a agregatelor. paturile de răcire ale liniei de la­ le de plan sînt in deplină concor­ RIANA VĂDUVĂ, depanatoare; ta“ de exemplu, s-au amena­ ăla diletant...“.
minare se găsesc circa 70-80 tone de dantă cu posibilităţile de care dis­ Pentru îndeplinirea integrală a sar­ AURELIA IANC, ajutor de mai­ jat nu numai vitrinele, dar s-a
Din cuvîntul celor prezenţi la pre­ cinilor de plan ce revin colectivu­ stru ; ANA RACOLŢA, maistru, făcut şi o expoziţie cu vînza- M-am îndepărtat. Dar sce­
lucrarea cifrelor de plan a reieşit că fier provenit din capete de ţagle, ca­ Aspect de la dez­ lui nostru pe anul viilor, cit şi a an­ membri ai postului nostru de re care oferă cumpărătorilor na mi-a rămas încă multă
în problema îmbunătăţirii calităţii la­ re deteriorează instalaţia şi condu­ baterea cifrelor de corespondenţi voluntari de la tot felul de obiecte pentru vreme întipărită in minte.
minatelor şi economisirii metalului noi cerea secţiei nu ia nici o măsură pen­ plan pentru viito­ pomul de iarnă. Vitrine fru­ N-am înţeles un lucru. De ce
am rămas încă datori. De aceea şi dis­ tru evacuarea Iui. rul an la laminorul I.I.S. „Viscoza“ Lupeni. moase au amenajat şi alte
cuţiile purtate au fost axate mai mult bluming al C.S.H. magazine, din alte părţi ale conducerile organizaţiilor co­
pe tema reducerii rebuturilor şi eco­ In planul de măsuri tehnice şl or­ oraşului. merciale acceptă in amenaja­
nomisirii metalului. ganizatorice întocmit de conducerea Vorbeşte cupto- rea vitrinelor co’aborarea unor
secţiei se prevede mărirea durabili­ rarul 1 Petru Popa. Se găsesc insă şi vitrine diletanţi în pictură ? Pentru
— Sarcinile de plan pe anul 1963 tăţii cilindrilor de laminare de cei care sînt amenajate fără gust, că, asemenea picturi se mal
sînt mobilizatoare şi realizabile, a puţin trei ori. Pentru evitarea uzurii sau au expuse în ele diferite întîlnesc şt in vitrinele altor
spus în cuvîntul său tovarăşul Ioan neuniforme a calibrelor se va pune la desene fără pic de fantezie, magazine.
Herlşan, maistru de întreţinere. Este punct procesul de călire prin curenţi fără talent. Am asistat intr-o
necesar însă, şi propun ca blumurile de înaltă frecvenţă. Ne propunem de zi. la o scenă. Şi. apoi. de ce unele maga­
să fie laminate şi tăiate la dimensiu­ asemenea ca în anul care vine detec­ zine n-au amenajat vitrine
nile cerute de noi pentru prelucra­ tarea fisurilor la cilindri să se facă cu Mă aflam în faţa magazinu­ speciale pentru sărbătoarea.
re. Apoi, avînd în vedere că in anul ajutorul defectoscopului ultrasonic. lui alimentar cu autoservire Anului Nou? Nu e suficient
viitor sarcinile de plan sînt mal mari din noul cvartal, in faţa vi­ să afişezi doar cîţiva Moş Ge­
şi vom avea de executat o gamă va­ Toţi cei prezenţi Ia prelucrarea ci­ trinei s-a oprit un bărbat cu rilă aşa cum au făcut tova­
riată de sortimente, cu un proces de frelor de plan şi-au exprimat hotări- un copil de mină. La un mo­ răşii. de la magazinele „ Elec­
laminare mai dificil, propun să se rea fermă să depună tot efortul pen­ ment dat, copilul l-a tras de tronica“ şi de încălţăminte
studieze problema încărcării lamina­ mînecă pe tatăl său, arătln- din cvartalul „23 August“, ma­
tru Îndeplinirea şl depăşirea sarcini­ du-i figura unui 'Moş Gerilă gazinul „Alimentara“ de pe
telor direct in vagoane, fără a mai fi expus aici. strada dr. Petru Groza. ma­
lor ce Ie revin pe 1963. gazinul „Lumea copiilor“ din
d pozitate, fntrucit nu dispunem de — Tăticule, ‘Moş Gerilă ăsta Piaţa Unirii şi altele. E păcat,
MIRCEA DELAPETA de ce-i aşa de urlt? mai ales acum, cină se des­
spaţiu suficient. Cunoscind rezervele secretarul comitetului de partid făşoară luna cadourilor.
Tăticul a rămas o clipă pe
Şl posibilităţile de care dispunem no IOAN HERIŞAN GH. P7SVEL
maistru la laminorul de 650 mm.

QS,H,