Page 59 - 1962-12

PA G. *
Rafturile bibliotecii Casei pionierilor flln Orăştle conţin peste 6.300 volume. Zilnic, aici
vin numeroşi pionieri, cititori pasionaţi să-şi aleagă cărţile preferate.
IN FOTOGRAFIE: Bibliotecara Ana Marinoiu recomandă micilor cititori cărţi noi.
P e Bisapglsaea u n e i ®n:g®©zl§ii
ele nletaspă ş l c a r ic a in r i
De clteva zile, Clubu' munci­
toresc al sindicatelor clin Cugir
găzduieşte o expoziţie de pictu­
ră şi caricaturi ce conţine peste
50 de lucrări semnate de An­
ton Ionescu, din cadrul U.M.C.
Apreciem de la bun început
ca meritorie (preocuparea con­
ducerii clubului, vădită şi cu
alte prilejuri, de a face cunos­
cute publicului crcajiile artişti­
lor plastici din localitate, ue a
stimula astfel talentul şi preo­
cupările oamenilor muncii şi in
acest domeniu de activitate. Pe
lingă stimulentul despre care
vorbeam, expoziţiile au menirea
pe de-o parte de a valorifica
cele mai bune şi caracteristice
lucrări ale artistului plastic, de
a-1 orienta pe acesta., în urma
contactului direct cu aprecieri­
le publicului in activitatea ulte­
rioară, spre creaţia majoră, sem­
nificativă vremurilor noi pe care
le trăim, iar pc de altă parte
de a forma bunul gust al mare­
lui public, de a-i cultiva dragos­
tea pentru frumos, a-i mări ca­
pacitatea de analiză şi discer­
nământ şi, mai ales, de a-l educa
în spirit socialist.
Iată însă că de data aceasta,
organizând expoziţia amintită,
conducerea clubului a trecut cu
uşurinţă peste aceste probleme
de conţinut, n.u a gindit sufi­
cient ce scop urmăreşte prin
deschiderea expoziţiei şi dacă
lucrările expuse răspund, In an­
samblu, prin tematica aleasă,
exigenţelor actuale. Din această
cauză, multe exponate nu au fost
alese cu discernământul necesar
unei astfel de acţiuni.
Tovarăşul Knton Ionescu, ca-
ricaturizînd lipsuri ale unor
persoane din uzina în care lu­
crează şl din oraş, a avut o in­
tenţie bună. Aceea ca, satirizând
mentalităţile Învechite, năravu­
rile işl practicile dăunătoare ale
anumitor persoane bine cunos­
cute de localnici, să contribuie
prin Intermediul artei, la curma­ de picturi. Dintre acestea, mal Pentru a obţine producţii cit mai mari am ho-
rea Hor. Intenţia a fost destul reuşite ni se par a fi cele re- tărlt să irigăm 24 ha. de grădină, să folosim
Ne o c u p ă m cu grijă de dezvoltarea
c r e ş te r ii animalelor
P a io n u l 'Allia are u n p ro n u n ţa t ca­
r a c te r c e r e a lie r. P e a p r o a p e S6.000
hectare se în tin d însă păşuni fi fin ele
care an de an produc m ari cantităţi
’d e m a s ă v e r d e . E x i s t ă d e c i c o n d i/ii proprie tot tineretul femei apt pen­
hune ca fi aici să se d ezvo lte în tot
m a i m are m ăsură creşterea anim ale­
lor. P en tru a cunoaşte felu l in care s-a
ocupat C onsiliul agricol raional de
această problem ă, de îndrum area u n i­
tă ţilo r agricole pentru a-şi spori efec­
tivele de anim cle, redacţia ziarului
nostru a adresat tcv. ing. A u rel Pe-
trovici, preşedintele C onsiliului agricol
raional cîteva întrebări, la tă pe scurt
relatările interlocutorului nostru.
ÎNTREBARE i Ce acţiuni a Între­
prins Consiliul agricol raional in ve­
derea sprijinirii şi îndrumării gospo­
dăriilor colective de a-?l spori efec­
tivele de animale proprietate obşteas­
că şl pentru a spori productivitatea
acestora ?
RĂSPUNS: încă de la constituirea
sa, Consiliul agricol raional Alba a
acordat o mare atentle creşterii ani­
malelor şl sporirii productivităţii lor.
La indicaţia organelor raionale de
partid şi de stat, au fost alcătuite
colective de specialişti care au stu­
diat şi analizat posibilităţile fiecă­
rei unităţi agricole de a-şi mări
efectivele de animale — proprietate
obştească. Pe baza cunoaşterii temei­
nice a situaţiei din gospodăriile co­
lective, Consiliul agricol raional a
Îndrumat conducerile unităţilor a-
gricole să sporească şeptelul în func­
ţie de condiţiile naturale şi econo­
mice, să asigure o bază furajeră co­
respunzătoare, precum şi adăpostu­
rile necesare.
Medicii şi tehnicienii veterinari au
ajutat permanent comisiile de cum­
părări din gospodăriile colective pen­
tru a procura în general animale din
rasa Bălţată Romînească care se
pretează bine la creştere In raio­
nul Alba şl au o valoare zootehnică
ridicată.
Planul «ţUBpirfirllor de animale cu
de bine susţinută Intr-o serie de
caricaturi. Cităm ca exemple
bune in această direcţie pe cele
cu titlul „Calendarul lui Romi-
că“, in oare este satirizat un
medic pentru că trece pe la uzi­
nă doar pentru a-şl ridica sa­
lariul, „Face gura ca tolcerul“,
o săgeată la adresa unui dema­
gog din uzină, „Hai lic, las’ să
beau că eu câştig!“, o satiră
vehementă împotriva viciului be­
ţiei şi altele (N. R. întrucât ca­
ricaturile nu au titluri, acestea
au fost alese de autorul artico­
lului, pentru recunoaştere, In
funcţie de textul ce le însoţeş­
te). Din păcate, alături de aces­
tea îşi găsesc locul în expoziţie
numeroase lucrări care nu nu­
mai că nu vădesc intenţia ele
baza a pictorului dar, dimpotri­
vă, denotă o înclinaţie spre
umor ieftin, făcut de dragul u-
mcrului, spre anecdotica uşoară,
lipsită de bun gust. La această
impresie neplăcută cu care ră­
mâne privitorul unor astfel de.
lucrări, contribuie şi textele în­
soţitoare, compuse ds N. Mora-
ru, uneori de-a dreptul jigni­
toare. De exemplu, o lucrare de
acest gen reprezintă un croitor
mai în vârstă luând cu centi­
metrul măsura unei tinere fe­
mei. Lucrarea are un text de opt
versuri, un dialog Intre clientă
şi croitor, oare mai degrabă a-
duce a reclamă pentru „Gero-
vital“ decît a epigramă. Apoi,
altă lucrare, care reprezintă un
călător lingă un stâlp indicator,
are un text de asemenea jigni­
tor la adresa celui caricaturizat.
Şirul lucrărilor de acest gen
ar mai putea fi încă completat.
Ce a vrut să satirizeze autorul
în ele ? Care este sensul ver­
surilor Însoţitoare ? Cu ce aju­
tă ele la educarea publicului ?
Desigur că la aceste întrebări îi
vine greu să răspundă chiar pic­
torul.
In afara caricaturilor, expoziţia
cuprinde şi un număr restrlns
ajutorul creditelor acordate de stat
şi din fondurile proprii ale G.A.C.
a fost realizat. Drept rezultat, în a-
cest an şeptelul proprietate obşteas­
că a sporit pe raion cu 1.152 vaci
şi juninci şi cu aproape 2.000 de vi­
tele. In acelaşi timp, gospodăriile
colective au mal relinut din prăsllă
tru producţie.
In prezent, gospodăriile colective
din raionul nostru deţin tn proprie-
Convorbire cu iov. ing.
AUREL PETROVICI —
preşedintele Consiliului
agricol raional Alba
tate obştească 6.274 de bovine din
care 2.279 vaci şi juninci şl aproape
3.000 de vitele. Numeroase G.A.C.
cum sint Gele din localităţile Galda
de Jos, Teiuş, Drîmbar, Galtlu, Ber-
ghin etc. posedă ferme de cile peste
100-200 vaci de lapte.
A crescut considerabil şt numă­
rul celorlalte specii de animale. E-
fectivul ovinelor, spre exemplu, a
fost sporit cu 5.135 capete, al por­
cinelor cu 1.782 capele (din care mai
mult de jumătate sint scroafe şl
scrofite).
In vederea sporirii valorii zooteh­
nice a animalelor, în raion funcţio­
nează acum 17 puncte de însămin-
tări artificiale care au contribuit e- din Alba Iulia şi Galtiu de 1.780
fectiv la ridicarea procentului de
natalitate în special la vaci.
De asemenea, acordăm o mare a-
tentie şi îmbunătăţirii raselor de
ovine. In acest scop îndrumăm per­
manent gospodăriile colective să
treacă treptat la ţigaizarea turmelor,
astfel incit în cel mult 2-3 ani să
nu mal deţină deeit ol cu lină gemt-
fină.
ÎNTREBARE: Ce măsuri au fost
luate de către Consiliul agricol raîo-
mm mmm Nr. 2484
% W <0> m IBS il m : . /% G I t N !B \
«s li «s. % S C K II E M C » K !E C 1 "
& nm ui d ă ; 15,00 Interpreţi romîni: flau- j
Ursele aspecte ale seordululi tistul Vasile Jianu, artist eme­
21 DECEMBRIE 1962 rit; 15,20 Muzică uşoară de tineri I
d intre predicat şi subiect DEVA : Aventurile lui Muchie* compozitori romîni; 16,15 Vorbeş- |
berry Finn — cinematograful „Pa­ te Moscova I; 16,45 Jocuri popu­
îndeobşte, este ştiut că predi­ stantivele-subiect slnt nume de tria" ; HUNEDOARA : Contele de lare romineşti; 17,30 In slujba
catul se acordă cu subiectul. Dar fiinţă, masculine şl feminine, Monte Cristo — seria II — cine­ patriei; 18,00 Fragmente din ope­
numai atît nu-i suficient. Pen­ masculinul are prioritate : matograful „Victoria“: SEBEŞ : La reta „Ţara surîsului“ de Lehar ,-
tru realizarea acordului grama­ „Tinerii şi tinerele sînt entu­ 30 de ani — cinematograful „Pro- 19,00 Jurnalul satelor; 20,30 Noap­
tical între aceste două părţi ziasmaţi de succesele obţinute". te bună, copii : , Unde se păstrea­
principale de propoziţie este Dacă substantivele slnt nume I ,greşul“; Cavalerii Teutoni — cine­ ză anii?" de Gngori Vieru ; 2!,30
necesar să ţinem seama atît de de lucruri, acordul numelui pre­ matograful „M. Sadovcanu" ,- PE­ Muzică populară rominească ceru- |
felul subiectului cit şi de felul dicativ se face In mai multe fe­ TROŞANI: Alibiul nu ajunge — tă de ascultători.
luri : cinematograful „7 Noiembrie" ; La-
predicatului. PROGRAMUL II: 12,45 Melodii' \U
In cazul cînd propoziţia are a) Subiectul multiplu format ! zăriilo de Tormas — cinematogra­ de estradă; 14,10 Jocuri inter- ||
subiect multiplu (exprimat prin dintr-un substantiv neutru şi u- ful „Al. Sabia"; ALBA IULIA: pretate de fanfară; 15,00 Din fol- j
două sau mai multe substanti­ nul feminin cere ca numele pre­ O viată — cinematograful „Victo­ clorul popoarelor; 15,35 Actuali- J
ve ori substitute ale substanti­ dicativ să fie la plural, feminln- ria“ ; Cartierul viselor — cinema­ tntea în ţările socialiste; 16.10
vului), predicatul verbal la dia­ neutru1) : tograful „23 August"; ORAŞTIE; C'intă Sonig Cruceru şi Vasile Mi- ţ
teza activă ori reflexivă se pu­ Trenul şl gara slnt curate. Casa de la răscruce — cinemato­ cu ,- 16,30 Piese corale inspirate !
ne la plural, persoana a 111-a: Predicatul este acelaşi, indife­ graful „V. Roaită"; F.vdokia —
„Tinerii şi tinerele muncesc rent de ordinea exprimării sub- cinematograful „Flacăra“ ; SIME- din viaţa nouă a satului; 10,50 j
cu avint“. Chiar dacă cele două stantivelor-subiect şi de numărul
substantive care formează su­ lor. 1 RIA : Inloarce-te — cinematogra­ Tribuna radio; 17,00 Noi inter- j
biectul multiplu sînt la singu­ b) Subiectul multiplu format ful „I. Pintilie" ; IIATEG: Pom­ preţi în studio,- 19,01 Din creaţia \
dintr-un substantiv de genul pierul atomic — cinematograful compozitorului Elly Roman ,-19,30 j
lar, dar participă in egală mă­ masculin şi unul feminin cere ca „Popular" ; BRAD: Celebrul 702 Teatru la microfon „Fata cu pis- |
sură la înfăptuirea acţiunii, numele predicativ să fie la femi- — cinematograful „St. roşie" ; LO- trui“ de Andrei Uspenski; 21,15 !
predicatul se pune la plural : nin-neutru, cînd substantivul NEA : Intre două iubiri — cine­ Cîntă Alexandru Grozuţă, artist j
masculin e la singular. matograful „Minerul"; TEIUŞ: emerit; 21,45 Muzică de balet;
Foto : V. ONOIU „Acest tinăr şi această tînără Iubire încătuşată — cinematograful 22,30 Moment poetic: Mihai Be- ,
muncesc cu avint". niuc; 22,35 Muzică uşoară.
„Muntele şi pădurea slnt re- I „V. Roaită'; ZLATNA : Pace nou­
Din cele arătate reiese că , confortante“. „Muntele şi pădu­ lui venit — cinematograful „Mun­ BULETINE DE ŞTIRI ŞI RADIO- |
predicatul verbal se acordă cu rile sint reconfortante“. (Indife­ citorul" ; ILIA : Anii fecioriei — JURNALE : 5,90 ; 6,00 ; 7,00 ; j
un subiect multiplu in număr şi cinematograful „Gh. Doja" ; APOL- 11,00; 13,00; 17,00; 20.00; 22,00; j
persoană. rent de ordine). DUL DE SUS: Cetatea Htiram- 23,50 (programul I), 12,0 0 ; 14,00;
Cind substantivul masculin, e- mzamin — cinematograful „23 Au- 16.00; 18 00; 21,30; 23,00 (pro­
In propoziţiile cu subiect gust“, gramul II).
multiplu acordul se poate face Iement al subiectului, este la plu­
şi prin atracţie. Astfel de acord ral, predicatul se acordă cu cel (7 2 a d i o P in ! e tic i
se realizează atunci cînd predi­ mai apropiat: „Munţii şl pădu­
prezentind un lac cu dig In a- catul precede subiectul. In acest rea sint reconfortante“. „Pădu­ 21 DECEMBRIE 1962 m e t e Oí'e l o g i e
murg, un crâng vara şi o natu­ caz predicatul poate îi la sin­ rea şi munţii slnt reconfortanţi“, PROGRAMUL I: 5,07 Melodii
ră statică — coşul cu prune. Şi gular, acordîndu-se cu acel ele­ (indiferent la ce număr se află populare romineşti ; 6,07 Cintece ; PENTRU 24 ORE
aici însă se găsesc citeva ta­ substantivul feminin). 6,20 Emisiunea pentru sate; 7,10 Vreme schimbătoare ai cerul mai
blouri de foarte slabă calitate, ment al subiectului multiplu, ca­ Muzică populară sovietică; 7,30 mult noros. Vor cădea precipitaţii
cu caracter erotic obscur, care re se află lingă predicat, chiar c) Subiectul multiplu format Sfatul medicului: Răguşeala ,-8,00
dacă acţiunea lui se raportează dintr-un substantiv masculin la Sumarul presei cenlrale ,- 8,08 Mu­ sub iormă de ploaie şi lapoviţă. j
în nici un caz nu au darul de la toate elementele subiectului : singular şi dintr-un substantiv zică vocală; 9,33 Fragmente din
a trezi un sentiment frumos, o „Cmta şi fata cea harnică şi flă­ neutru, indiferent la ce număr, opera „Rigoletto“ de VerdI; 10,30 Temperatura in scădere noaptea, j
emoţie artistică ci mai degrabă căul isteţ“. Acelaşi predicat, a- cere ca numele predicativ să fie Muzică de estradă; 11,30 Arii din Ziua va fi cuprinsă între —1 şl 4
o impresie penibilă. flat după cele două subiecte tre­ pus la neutru plural : „Muntele operete; 12,00 Cîntă corul cămi­ grade, iar noaptea între —1 şl — 5 1
buie pus, în mod obligatoriu, la şi dealul sînt înalte“. nului cultural din comuna Sălişte, grade. Vint potrivit cu intensificări i
Trecînd in revistă lucrările de regiunea Braşov; 12,20 Muzică din nord-vest.
pictură din această expoziţie se plural (cîntau). d) Dacă substantivul masculin populară rominească şl a mino­
r.aişte o întrebare firească : oare rităţilor naţionale; 13,10 Pagini PENTRU URMĂTOARELE
uzina in care lucrează, peisajul Dificultăţi de acord se ivesc e la plural, iar cel neutru e la orchestrale din rr uzica de estra- 3 ZILE
In propoziţiile cu subiect multi­ singular, numele predicativ e la
nou al oraşului, freamătul mun­ plu atunci cînd predicatul ver­ .masculin: „Munţii şi dealul Vreme nestabilă cu cerul varia- 3
cii, preocupările zilnice ale cu- bal este exprimat prin diateza (dealul şi munţii) sînt înalţi“. bil. Temperatura staţionară.
girenilor, nu sânt de' natură să
pasivă, ori este un predicat no­ e) Dacă ambele substantive
emoţioneze pe Anton Ionescu, minal. In aceste cazuri, partici­ sînt la plural, predicatul se a-
să-l inspire la crearea unor lu­ piul verbului de conjugat, din cordă eu cel mai apropiat: „Mun­ •i
crări mai apropiate de minuna­ predicatul exprimat prin diateza ţii şi dealurile sînt înalte. Dea­
tele realizări şi aspiraţiile înari­ pasivă, ca şi numele predicativ lurile şi munţii sint înalţi“. I STAŢIA METEOiMLOQICA AEROPORT DEVA t
pate ale celor ce muncesc ? Dacă A N G A JEA ZA IMEDIAT:
răspunsul este da, atunci in ca­ exprimat prin adjectiv, din pre­ Numai ţinînd seama de aceste
drul expoziţiei trebuia să-şi gă­
dicatul nominal, se acordă in reguli ale acordului predicatu­ absolvenţi a! facu ltăţilo r de L
sească locul in primul rind toc­
mai astfel de lucrări. număr, gen şi caz cu subiectul. lui cu subiectul multiplu, expri­
Socotim că a/r trebui ca aceas­ Acordul numelui predicativ marea are claritate şi precizie. FIZICA, CHIMIE, MATEMATICI 1
tă expoziţie sa fie revăzută de (adjectival) ca şi al participiului V. ŞERBAN
Casa regională a creaţiei popu­
din diateza pasivă ţine seama de sa u G EO G R A FIE.
lare.
V. CHIŞ genul substantivelor care alcătu­ >) Vezi GRAMATICA ACADEMIEI,
iesc subiectul multiplu. Dacă sub. par, 124, p. 77, OBSERVAŢIE. Suior mai 55 la Sîafsa mafeorologică aeroporl-D eva.
Taleion Infer 4.
— ¦¦¦E 'lllllllllilll; = = = == = = 7^ --------------------
EXTINDERI SUPRAFEŢELE
CULTIVATE CU LEGUME PARTICIPANŢII LA CONCUItSUL SPECIAL' PRONOSPORT
DIN 23 DEC. a.c. VOR BENEFICIA IN AFARA PREMIILOR [N
In acest an gospodăria colectivă din Dobra a răsaduri viguroase (pentru care a şi început
cultivat legume şi zarzavaturi pe o suprafaţă ds confecţionarea de tocuri şl răsadniţe), să In- BANI Şl SUPLIMENTARE IN OBIECTE, DE FRUMOASE PUNGI
7 hectare. Respectind regulile agrotehnice, iri- grăşăm solul cu 30 tone gunoi de grajd la hec­ , CU CADOURI.
gind terenul şi folosind culturi intercalate şi tarul de grădină şi să respectăm toate celelalte
succesive am obţinut frumoase venituri. Astfel, indicaţii agrotehnice.
după recoltarea spanacului s-a cultivat varză
de vară şi gulii iar după ele castraveţi. 1Aceasta O mare parte din suprafaţa grădinii va fi
ne-a permis ca in afară de veniturile realizate plantată cu culturi timpurii ca : spanac, salată
din vînzarea spanacului, să se obţină încă 24.129 verde, roşii timpurii, varză ds vară etc. De ase­
lei venituri prin valorificarea culturilor succe­ menea, vom cultiva castraveţi şi ardei pe su­
sive. S-au mai cultivat plante In culturi succe­ prafeţe întinse, deoarece aceste culturi au dat
sive c a : fasole „Saxa“ păstăi după cartofi de producţii mari şi aduc însemnate venituri.
vară, castraveţi după ridichi de lună şi altele.
In urma extinderii suprafeţei de grădină, a
Experienţa acumulată şi rezultatele obţinute irigării precum şi prin folosirea culturilor suc­
cesive şi intercalate, ne-am propus ca In anul
ne-au determinat să extindem In anul 1963 su­ 1963 să obţinem de la grădina de zarzavaturi ve­
nituri de peste 500.000 lei.
prafaţa grădinii de la 7 hectare, cit am avut in
acest an, la 29 de hectare. IOAN MUNTEANU
preşedintele G.A.C. Dobra
ANIŞOARA IUGA
' inginer agronom
sfeclă eto., care le permit să hră­ la început că In gospodăriile noas­ «MS®lisate
nească în mod corespunzător ani­ tre colective nu munceşte nici un
malele în timpul Iernii, să menţină inginer zootehnist. In schimb avem EXPLOATAREA MINIERA
la un nivel corespunzător producţia un număr însemnat de medici vete­
nai în vederea asigurării hranei ne­ de lapte şi carne. De altfel, în acest rinari. Dacă mai Înainte medicului ve­ \ ZLATNA
cesare animalelor ? scop, Consiliul agricol raional, prin terinar li revenea numai sarcina de raionul Alba, regiunea Hunedoara, telefon 27.
specialiştii sfii, a stabilit in funcţie a se ocupa de rezolvarea probleme­ ANGAJEAZA*
RĂSPUNS! Preocupindu-se de În­ de cantităţile de furaje asigurate în lor privind combaterea bolilor ani­
drumarea gospodăriilor colective pen­ fiecare gospodărie, raţii ştiinţific al­ malelor, în prezent în fata lut stau —- M u n c ito r i m i n e r i ;
tru a-şt asigura o puternică bază cătuite pentru flecare specie de ani­ îndatoriri noi, de răspundere. El tre­
furajeră, Consiliul agricol raional male. buie să îmbrăţişeze toate aspectele — A jutori d a mâneri şi m u n citori
Alba a urmărit îndeaproape proble­ care privesc dezvoltarea creşterii n- neealiiicaii psnfru subteran;
ma ameliorării păşunilor care con­ Acum, Consiliul agricol raional nimalelor: sporirea efectivelor, ridi­
stituie o sursă importantă de obţi­ Alba se preocupă şi de dezvoltarea carea productivităţii lor etc. — Conducători «ufo;
nere a unor producţii sporite de pe care urmează să o ia creşterea — T e h n i c i e n i m i n e r i şâ S o p o g r a l î ;
lapte şi carne la un preţ redus. Pe animalelor In anul viitor. Potrivit Muncind cu multă tragere de Ini­ — I n g in e r im in e n şi e le c t r o m e c a n ic i.
întregul raion există 21.161 ha. pă­ planului de perspectivă, în 1963 gos­ mă şi pasiune centru rezolvarea
şune. In unele locuri păşunile sint podăriile colective lşl vor spori e- eficientă a acestor probleme, medicii S olicitan ţii vor prezen ta la an ga­
însă năpădite de mărăcini şt arbo­ fectivul de bovine la 8.200 capete veterinari Virgil Haţegan, Cornel
ret, cuprinse de eroziune, ceea ce din care 3.800 vaci şi juninci şi Anghel, Ovidiu Andrei şi mulţi alţii ja r e actele necesare.
determină o producţie scăzută de circa 3.500 de viţele, de porcine la au reuşit să îndrume gospodăriile
masă verde. 5.600 capele, de ovine Ia 17.300 şi colective din circumscripţiile lor în O^A
vor creşte 24.000 de păsări. Pentru aşa fel incit acum au animale bine
Prin contribuţia voluntară a colec­ o hrănire raţională a animalelor în intretinute şi furajate, cu o produc­ itw so a ra fi* *
tiviştilor şi prin lucrări finanţate de anul viitor, mal cu seamă după ce tivitate din ce în ce mai ridicată.
stat, în cursul acestui an s-au exe­ masa verde de pe păşuni va Începe NITATILE CQMWULUl K STAT
cutat lucrări de defrişare pe însem­ să se împuţineze, gospodăriile co­ Aş vrea să arăt şi cîteva proble­
nate suprafeţe. Totodată, 7.600 ha. lective au însămînţat În toamna a- me care au făcut să nu obţinem re­ SPĂL AT BUFÉ
păşune a fost curăţată, iar pe alte ceasta cu secară furajeră 468 ha. zultate mai bune pe linia dezvoltă­
965 ha. au fost administrate îngră­ In acelaşi scop, tn primăvară ele rii creşterii animalelor tn unităţile „ CXJs&CAj X i ¦<N
şăminte organice şi chimice. vor mai însăminţa cu plante de nu­ agricole. Consider că noi, membrii
treţ 3.734 ha. Consiliului agricol raional, nu am ifíyfUt/mítmnmwwwrgtwflLipm
Pentru folosirea cit mai chibzuită a Întreprins toato măsurile necesare
păşunilor, in multe unităţi cum sînt De asemenea, se vor continua lu­ pentru extinderea metodelor înain­
acelea din satele Drîmbar, Teiuş eto. crările de îmbunătăţire a păşunilor. tate in zootehnie. Mai avem încă
păşunatul s-a organizat pe tarlale, Astfel, arboretul va fi defrişat de gospodării colective unde Îngrijito­
prin rotaţie. Acest fapt a permis pe încă cel puţin 200 ba., iar supra- rii sînt schimbaţi cam des, unde nu
multor gospodării colective să asi­ insăminţarea păşunilor slab producti­ se acordă suficientă atenţie Îngri­
gure hrană îndestulătoare animale­ ve se va mal face pe o suprafaţă jirii şi hrăniril animalelor. Ar fi
lor şi să obţină astfel producţii spo­ de 400 ha. In cursul anului viitor fost bine dacă tn aceste unitătl am
rite de lapte şi carne. Pină la 1 de­ va fl curăţată şi grăpată cea mai fi introdus experienţa înaintată a
cembrie, de pildă, producţia de lapte mare parte din suprafaţa păşunilor gospodăriilor colective fruntaşe în
pe cap de vacă furajată a fost la şl se vor ingrăşa cu superfosfat Încă creşterea animalelor.
G.A.C. din Benia de 2.040 litri, la 1.000 ha.
cea din Miceştl de 2.000 litri, la cele Ne vom strădui insă ca tn cel
Pentru a utiliza raţional urina de mai scurt timp să lichidăm această
litri, la cea din Teiuş de 1.700 litri. grajd, s-au dat Îndrumări ca fiecare lacună, urmînd a organiza schimburi
gospodărie colectivă să-şi construias­ de experienţă rodnice intre gospo­
In vederea perioadei de stabula- că bazine de colectare a acesteia. dăriile colective şi între Îngrijito­
tie, gospodăriile colective au fost Urina de giajd Împrăştiată pe pă­
îndrumate şi ajutate din vreme să-şt şuni va contribui efectiv la sporirea rii fruntaşi pe tema creşterii anima­
întocmească balanţe furajere pentru simţitoare a producţiei de masă
toate speciile de animale. Astfel, fie­ verde. lelor şi sporirii productivităţii lor.
care gospodărie colectivă a prevăzut
din timp suprafeţele cultivate eu ÎNTREBARE: Un rol de seamă De asemenea, vom urmări ca în
plante furajere. Spre sftrşitul verii In sporirea productivităţii animale­
şt Începutul toamnei, majoritatea uni­ lor 11 au specialiştii, inginerii zoo- toate G.A.C. să se treacă la lotiza­
tăţilor agricole au Insilozat mari
tehnlşti şl medicii veterinari. Cum rea animalelor, in primul rind al
c.a.nUtjţi de lueeină, trifoi, p_o.ru.njft
muncesc aceştia pentru a-şi Înde­ vacilor, In funcţie de producţia pe
plini sarcinile ce Ie revin ? eare o dau tinînd seama că astfel
RĂSPUNS f A,?. Ytâft «ă precizez d<f şi furajarea lor se va putea face cit
mai bine, iar producţia va fi din ce
în cft mal bună.