Page 6 - 1962-12

PAG. 2
Campionatul regional de fotbal
M in e ru l Deva — R etezatul
H aţeg 7 -0 (1 -0 )
In prima repriză echipa ha-
ţegană a opus o rezistenţă dîr-
ză. O perioadă destul de lungă
s-a jucat de la egal la egal deşi
echipa locală a luat conducerea
în min. 3 prin golul înscris de
Buciuceanu care a transformat
o lovitură de la 11 m. acordată
just de arbitrul N. Lazăr (Pe­
troşani) care a condus corect.
Este adevărat că în prima re­
priză localnicii au avut mai
multe ocazii de a înscrie însă
înaintaşii au ratat copilăreşte.
De remarcat că şi următoarele
două goluri au fost înscrise tot
de fundaşul Buciuceanu, dintre
care unul din 11 metri. Schim­
barea lui Maraton cu Delios s-a
dovedit a fi inspirată. înaintaşii
combină mai frumos şi încep să
devină eficace. Datorită acestui
lucru se mai înscriu încă patru
goluri prin Enderle, Bej an (2)
şi Lenghel.
Victoria echipei din Deva,
deşi la un scor categoric, este
pe deplin meritată.
V. A.
M in e ru l G h e la r—
V ic to ria C ălan 3 -4 (0 -2 )
Jocul începe în nota de domi­ Olteanu de la gazde. Meciul a atitudine nesportivă scoţînd e-
nare a oaspeţilor. Ei reuşesc să
deschidă scorul în min. 16 prin
Uifalvi. Minerul forţează ega-
larea însă şuturile lui Peronescu
şi Abrudean trec de puţin pe
lingă poartă. La un contraatac,
în min. 30. Culenco centrează şi
Voinescu atent fructifică. Par­
tea a II-a aparţine gazdelor
care domină teritorial. Nu trec
nici şase minute şi un şut a lui
Peronescu nu mai poate fi reţi­
nut. In continuare asistăm la
un joc viu disputat, Uţu şi Pe-
ter alimentînd în permanenţă
înaintarea. Totuşi egalarea nu
survine datorită pripelii înain­
taşilor. Cei care înscriu sînt
oaspeţii prin Cealera (min. 62).
¦La o lovitură liberă Pirvu re­
aduce din handicap (min. 70), iar
în min. 78 Cealera ridică sco­
rul la 4—2. Gazdele depun efor­
turi vizibile şi reuşesc să înscrie
un gol prin Uţu (min. 82). In
min 85 şutul lui Peronescu în­
tâlneşte bara şi se ratează o oca­
zie de a egala. De fapt un meci
de egalitate ar fi fost mult mai portarul Lupulescu cel mai bun 6. Parîng. Lonea 14 6 3 5 27:23 15
just. S-au remarcat Mihăilă, om. Primul gol se Înscrie în 7. Min. Anin. 15 5 5 5 25:25 15
Bartha, Părăţoiu şi Hristea de min. 25 prin Beudeanu care a 8. Dacia Alba I. 14 6 3 5 14:25 15
la gazde, Uifalvi, Culenco şi reluat în poartă de la aproxi­ 9. Dacia Orăştie 15 6 1 8 27:32 13
Iliescu de la oaspeţi.
Corect şi autoritar arbitrajul tîrziu la un contraatac Nebela 11. C.F.R. Simeria 14 6 0 8 29:27 12
lui I. Dobrin (Petroşani).
TRAIAN DRAGAN
corespondent
C.F.R. T e iu ş - D acia
O ră ş tie 2 -0 (1-0)
Terenul Îngheţat, acoperit ou A arbitrat corect- M. Ostati­ ciurile restanţă Parîngul Lenea — Di-
zăpadă şi frigul, n-au împiedi­ cul (Deva).
cat cele două echipe să desfă­
Datorită, poziţiei geografice pe
care o ocupă, soiul gospodăriei
de stat din Galda de Jos este
foarte variat. Fiind aşezat pe
terasa a doua a Mureşului, te­
renul pe care-l posedă gospo­
dăria prezintă mari diferenţe de
nivel şi se încadrează în zona
solurilor aluvionare.
însuşirile fizice ale solului sînt
bune şi în general se lucrează
bine, exceptind anii cu precipi­
taţii puţine. Precipitaţiile medii
în anii normali totalizează
400-600 mm. anual, dar ele cad
neuniform. Aşa spre exemplu,
din cei 452,9 mm. în anul 1961,
în lunile de vară au căzut 247,8
mm., iar în cele de primăvară
doar 129,3 mm. In aceste con­
diţii terenurile gospodăriei au
nevoie de cantităţi mari de în­
grăşăminte chimice şi organice.
Pe baza analizei făcute de la­
boratorul regional de agro-chi-
mie din Braşov, s-a stabilit că,
cantitatea de superfosfat şi azo­
tat care trebuie să se dea de­
păşeşte 500 şi respectiv 400 kg.
la ha.
Din punct de vedere agricol
terenurile gospodăriei se pre­
tează foarte bine la culturile de
cereale, îndeosebi la cele de
orz şi porumb. După modul cum
a fost folosit pînă acum tere­
nul gospodăriei, se constată că
din suprafaţa totală arabilă de
970 ha. se cultivă anual un nu­
măr de 14 culturi, revenind în
medie 69,21 ha. pe cultură, fapt
care duce la imposibilitatea de a
se executa un volum mare de
lucrări mecanizat şi totodată de
a ridica nivelul calificării mun­
citorilor pe o anumită ramură
de producţie. Acest lucru a dău­
nat producţiei realizate pe uni­
tatea. de suprafaţă, diminuînd
totodată posibilităţile pe care
le avea gospodăria pentru a de­
veni o unitate rentabilă.
In anul 1962, un an mai puţin
favorabil pentru agricultură,
gospodăria a reuşit totuşi să
obţină producţii mari la ha., de­
păşind o mare parte din indicii
şoare un joc de bun nivel teh­
nic. Fazele spectaculoase au al-
terriat rapid de la o poartă la
alta. In min. 10 gazdele bene­
ficiază de o lovitură de 11 m .pe
care Staicu o ratează. In conti­
nuare, gazdele atacă tot mai in­
sistent obligând pe portarul
Stoica să depună eforturi pen­
tru a salva. Totuşi In min. 21,
prins pe picior greşit, portarul
nu mai poate reţine mingea şu­
tată de Staicu şi scorul devine
1- 0.
'Apoi oaspeţii trec de la o
apărare supranumerică la a-
tacuri şi pun de cîteva ori la
grea încercare poarta gazdelor.
La reluare iniţiativa aparţine
oaspeţilor însă este lipsită de
eficacitate. Gazdele se impun din
nou şi în min. 79 acelaşi Staicu
ridică scorul la 2-0. După acest
gol oaspeţii fac risipă de ener­
gie pentru a modifica scorul
însă pripeala în şut face ca min­
gea să treacă mult în afara spa­
ţiului porţii.
S-au remarcat Stoica şi Tatu
de la oaspeţi, Staicu, Picoş şi
fost condus corect şi autoritar
de ştefan Staron (Hunedoara).
O. A. sîîrşitul partidei. Atitudinea e-
S id e ru rg istu l H unedoara —
M in e ru l V ulcan 2 -0 (1 -0 )
H! fost un joc dinamic cu
multe faze frumoase, in care
iniţiativa a aparţinut echipei lo­
cale. Siderurgistul a făcut, după
părerea noastră, cea mai bună
partidă din actualul campionat.
Deşi au jucat pe un teren greu,
acoperit in întregime cu zăpa­
dă, tinerii înaintaşi de la Side­
rurgistul, au desfăşurat un joc
cu pase lungi, In adîncime
creînd multe faze de gol la
poarta echipei din Vulcan (ra­
port de cornere 11-4 pentru e-
chipa locală). Trebuie spus că
echipa din Vulcan a avut în
mativ 16 m. Cîteva minute mai 10. Sebeşul Sebeş 15 6 1 8 23:28 13
salvează o situaţie dificilă. Al 12. Min. Ghelar 15 5 2 8 28:31 12
doilea gol se marchează în re­ 13. C.F.R. Teiuş 15 5 2 8 23:31 12
priza a doua în min. 75. Ra- 14. Jiul 11 Petr. 15 3 5 7 15:24 11
colţa de la oaspeţi intervine de­ 15. Constr. Huned. 15 3 5 7 15:32 11
fectuos şi trimite mingea in pro­ 16. Retez. Haţeg 15 4 2 9 21:40 10
pria poartă.
M. N. Alba Illtia.
najTvsifiirtrivj**-
FOLOSIND REZERVELE INTERNE
G. A. S. Gald
poate să-şi îmbunătăţească
activitatea economico-financiară
de pilanl Kşa se prezintă situa­
ţia la cultura griului de toam
nă, unde producţia planificată
a fost depăşită cu 175 kg. ia
ha,, la porumb cu 975 kg. boabe
la ha., ia struguri cu 455 kg. la
ha. etc.
In sectorul zootehnic s-au ob­
ţinut de asemenea realizări fru­
moase, îndeosebi la creşterea în
greutate a tineretului bovin.
Dat, nu la fel de bine se pre­
zintă situaţia în ceea ce priveşte
producţia de lapte, unde pi’nă
in prezent s-a realizat doar 86
la sută din plan. Nerealizarea
planului se datoreşte mai mult
unor cauze, cum ar fi lipsa de
preocupare a inginerului zooteh­
nist, a medicului veterinar, a
inginerului şef şi a directorului,
care nu au reuşit să imprime în
rîndurile brigadierilor şi a mun­
citorilor care lucrează în secto­
rul zootehnic spiritul de răs-
punidere şi disciplină faţă de
sarcinile ce le revin. De aseme­
nea, nici ajutorul organizaţiei de
bază nu a avut eficienţa dorită,
deoarece nu s-au luat măsuri
concrete care, înfăptuite, să ducă
la sporirea producţiei de lapte.
Realizarea producţiilor pla­
nificate la culturile cu ponde­
rea cea mai mare în cadrul gos­
podăriei se datoreşte bunei or­
ganizări a procesului de pro­
ducţie, controlului efectiv al
lucrărilor de către inginerii şi
tehnicienii gospodăriei. Dar, cu
toate realizările obţinute, dacă
analizăm o altă latură a renta­
bilizării unităţii noastre şl anu­
me preţul de cost, se poate ve­
Jiul II P efrlla —Sebeşul
Sebeş 2 -0 (1-0)
In ciuda timpului rece un nu­
meros public a ţinut să asiste
la această întâlnire. Gazdele stă-
pînesc jocul Încă de la început
şi trag deseori la poartă. Oas­
peţii practică un joc de apărare
dar organizează şi unele contra­
atacuri periculoase. Totuşi cei
care au ocazia să înscrie sînt
gazdele, dar ratează ocazii cla­
re prin Deleanu şi Constantl-
nescu. In min. 30 Sotir îl ser­
veşte bine pe Constantinescu şi
acesta înscrie.
La reluare Jiul atacă şl Se-
reş înscrie cel de-aâ doilea gol.
In min. 68 la o minge trimisă
de oaspeţi cu boltă, portarul
iese din careu, mingea se în­
dreaptă spre poartă insă este
degajată de către un fundaş.
Arbitrul L. Pavei (Deva) care
era departe de fază acordă gol.
Jucătorii nu sînt de acord, ar­
bitrul de centru se consultă cu
cel de tuşă şi anulează golul.
In aceste momente instructorul
Lucaci de la Sebeşul a avut o
chipa afară de pe teren. După
treoerea celor trei minute regu­
lamentare, arbitrul a fluierat
chipei din Sebeş şi a instructo­
rului ei a fost dezaprobată de
publicul spectator. Credem că in
timpul cel mai scurt comisia re­
gională de fotbal va lua măsu­
rile necesare.
SANDU OPREA
corespondent
? C. M.
Minerul Aninoasa — Construc­
torul Hunedoara 1—1.
CLASAMENTUL
1. Victoria Călan 15 11 3 1 35: 9 25
2. Minerul Deva 15 9 2 4 40:20 20
3. Min. Vulcan 15 10 0 5 39:25 20
4. Dinamo Barza 14 7 2 5 32:20 16
5. Siderurgistul
Hunedoara 15 6 4 5 17:18 16
JOI, 6 DECEMBRIE, se dispută me­
namo Barza; C.F.R. Simeria — Dacia
dea că gospodăria nu şl-a des­
făşurat activitatea la nivelul po­
sibilităţilor, Firesc, era ca odată
cu creşterea producţiei la ha. şi
pe cap de animal să se reducă şi
preţul de cost al produselor.
Acest lucru nu s-a întîmplat
însă. Bunăoară, la porumb chel­
tuielile au fost mai mari cu 174
lei pe ha., iar la vie cu 1.524 lei
pe ha. faţă de cele planificate.
Depăşirea cheltuielilor directe
şi indirecte are o influenţă ne­
gativă asupra activităţii eeono-
mico-finanoiare a gospodăriei.
Acest lucru se vede şi din fap­
tul că după caloulul preliminar
pe care ham făcut, bilanţul a-
cestui an se Încheie cu pierderi
de peste 500.000 lei.
In vederea înfăptuirii sarcini­
lor pe care partidul le-a pus în
faţa gospodăriilor agricole de
stat, de a deveni model de gos­
podărire socialistă, unităţi renta­
bile, în gospodăria noastră au
fost luate o serie de măsuri care
privesc mărirea In anul viitor a
producţiei agricole la ha., spo­
rirea producţiei animaliere, mă­
suri pentru perfecţionarea mij­
loacelor şi a metodelor de mun­
că, organizarea şi mărirea pro­
ductivităţii muncii, reducerea
consumului de materiale, de car­
buranţi, măsuri pentru cointe­
resarea muncitorilor în sporirea
producţiei etc. In cele ce ur­
mează vom arăta in ce anume
constau aceste măsuri.
Pe lingă oreşterea suprafeţei
agricole şi arabile a gospodă­
riei, o măsură tehnlco-organiza-
torică importantă este şi aceea
privind reducerea numărului cul­
ORUMUl SOClÄllSMULUl
Categoria  Sa fotbal
In etapa de duminică a cam­
pionatului categoriei A la fotbal
s-au înregistrat mal multe sco­
ruri mari. Ele au fost realizate
de echipele gazdă, care au do­
minat etapa. Iată rezultatele în­
registrate :
Petrolul — U.T.A. 4-0; Farul —
Dinamo Bacău 4-1; Ştiinţa Cluj
— C.S.M.S. 6-0; Ştiinţa Timi­
şoara — Minerul 4-0; Crişana —
Steagul roşu 1-0; Viitorul — Di-
namo Bucureşti 1—0; Steaua —
Progresul 3-1.
C u p a R .P.R . la fo tb a l
Dinamo Barza—J iu l Petri ia 1-2 (0-1)
In cadrul etapei de duminică
a cupei R.P.R. la fotbal dumi­
nică s-au întîlnit la Barza echi­
pele Dinamo şi Jiul Petrila. De­
corul de iarnă şi frigul nu au
oprit cele două formaţii să des­
făşoare un joc frumos, în care
au dovedit putere de luptă cre-
ind faze spectaculoase termina­
te cu şuturi pe poartă.
Jiul începe bine meciul dar
treptat dinamoviştii îl echili­
brează. iii min. 27 Manea bine
servit de Rădiţă şutează din vi­
teză dar portarul Zamfir res­
pinge. Trec doar două minute
şi Melinte preia o minge, dri­
blează doi apărători dinamo-
vişti şi înscrie. Fînă la sfîrsitu!
reprizei este de reţinut şutul iui
Şardi (min. 32) care întîlneşte
bara.
La începutul reprizei a doua
dinamoviştii par hotărîţi să mo­
difice scorul. Astfel în min. 47
Moraru este faultai în careu. Lo-
Rugb i
Ştiinţa Petroşani-Dinam o Bucureşti 5-3 (5-0)
Aşteptată cu mult interes, în-
tîlnirea dintre cele două echipe
a fost disputată, pasionantă
chiar. La început mingea se
joacă mai mult pe centrul tere­
nului, echipele studiindu-se par­
că. Studenţii sînt cei oare au
primii ocazia să deschidă scorul
dar în min. 12 şi 14 Antimoianu
ratează două lovituri de pedeap­
să de Ia aproximativ 40 m. de
buturi. In min. 34 tot studenţii
sînt cei care deschid scorul.
Rîmniceanu reuşeşte o frumoasă
încercare pe care Kntimoianu o
transformă : 5-0.
--------------------
LA L U P E N !
Pregătiri în v e d e re a sezonului
de iarnă
O dială cu apropierea iernii, spor-
tiviţ au( începiit şl pregătirile in ve­
derea acestui sezon. Printre proble­
mele cele mai importante care au
stat în fata beetiei de schi a colec­
tivului Minerul Lupeni, a fost cură­
ţirea pîrtiei de slalom şi coborire
din masivul Straja. Mobilizaţi de
către componenţii secţiei de schi,
recent, peste 20 de tineri sub îndru­
marea instructorului voluntar Kato
Adalbert, s-au deplasat la Straja
unde au reuşit să cureţe în întregi­
me pîrtia de slalom şi pe o porţiu­
ne şi pe cea -de coborire.
La asociaţia sportivă Straja, încă
cu mult in urmă au început antre­
namentele de schi la care participă
cu regularitate tineri ca Salmen Lu­
dovic, Guia Friderik, Ceavlovici
Margareta, Vlădicenco Alexandrina
etc. Antrenamentele sînt conduse de
profesoara de educaţie fizică Leca
turilor de la 14 în anii trecuţi
la 5 în anul viitor, peste 55 la
sută din suprafaţa gospodăriei
urmînd să fie ocupată cu po­
rumb, 33 la sută cu orz, iar res­
tul suprafeţei cu furaje.
Cultivarea porumbului pe o
suprafaţă mai întinsă va face
posibilă dotarea gospodăriei cu
maşini adaptate pentru această
cultură, ceea oe ya duce la per­
fecţionarea continuă a mijloa­
celor şi metodelor de muncă. In
anul 1963 spre exemplu, cultura
porumbului va ocupa 500 ha. din
suprafaţa totală a gospodăriei.
In scopul realizării unor produc­
ţii ridicate la ha. s-a ales cel
mal productiv soi de porumb
indicat pentru tipul nostru de
sol. Porumbul se va semăna în
două arături. Una a fost făcută
din toamnă la adâncimea de
23-25 cm., iar cealaltă se va face
în primăvară la 16-18 cm. Se­
mănatul se va face mecanizat,
în rînduri drepte, asigurîndu-se
un număr de cel puţin 37.000-
40.000 plante la ha. Lucrările de
întreţinere se vor executa me­
canizat, iar pe o suprafaţă în­
semnată se vor aplica şi ierbi-
cide pentru combaterea buruie­
nilor.
Gospodăria este organizată pe
brigăzi, fără secţii, ceea ce con­
tribuie la eliminarea pe viitor
a cheltuielilor generale, la eli­
minarea de posturi neproducti­
ve şi a cheltuielilor.administra­
tive şi gospodăreşti, la reducerea
cheltuielilor de deplasare, la
economisirea de materiale etc.
Se va organiza, de asemenea, o
bună evidenţă a cheltuielilor pla­
CLASAMENTUL
lt Farul 14 7 3 4 35:24 1?
2. Şt. Timişoara 13 7 2 4 25:19 16
3. Şt. Ciuj 13 7 2 4 22:18 16
4. Petrolul 13 6 3 4 29:12 15
5. Viitorul 14 6 3 5 33:26 15
6. Steagul roşu 13 7 1 5 23:23 15
7. C.S.M.S. 14 4 7 3 27:28 15
8. Dinamo Buc. 12 4 6 2 15:11 14
9. Steaua 12 5 4 3 28:21 14
10. Rapid 13 5 4 4 23:22 14
11. Progresul 14 4 4 6 19:22 12
12. U.T.A. 14 4 2 8 23:28 10
13. Crişana 13 4 2 7 13:28 10
14. Minerul 14 3 3 8 15:35 9
15. Dinamo Bacău 14 2 4 8 12:25 8
vitura de la 11 m, este transfor­
mată de Mtirzacu : 1—1.
Dinamoviştii atacă insistent,
solicitând apărarea petrilenilor.
Cea mai mare ocazie a dinamo-
xiştilor este ratată în min. 80
cînd mingea şutată de mai multe
ori spre poartă este respinsă şl
apoi reţinută de Zamfir. Golul
victoriei este înscris In min. 88.
Casandra urmăreşte o minge,
portarul Păiuşan îi iese în întîm.
pinare iar Mihăiescu vrînd să
scoată mingea nu face decît să
ajute lui Casandra să o intro­
ducă în plasă.
In acest meci s-au comportat
bine portarul Păiuşan, Vlad şi
Schlet de Ia gazde, Şardi, Me­
linte, Franc şi Cazan de la oas­
peţi.
A arbitrat I. Lovasz (Deva).
M. SUSAN
corespondent
C,F.R. Simeria — A. S. Cu-
gir 2—6 (1—6 ).
La reluare Dinamo Bucureşti
forţează egalarea. Ei obţin două
lovituri de pedeapsă pe care
Nagy le ratează. In min. 53
Nagy nu mai greşeşte şi scorul
devine 3-5.
In acest meci au avut o bună
comportare Ciornei, Rimnicea-
nu, Dulce şi Georgescu de Ia
Ştiinţa Petroşani Graur, V. Ru-
su şi Dă-iciulescu de Ia Dinamo
Bucureşti.
De remarcat arbitrajul corect
şi autoritar al lui Dumitru Co­
cor (Bucureşti).
Virginia. Deocamdată ele constau
din alergări şi exerciţii de gimnas­
tică.
Componenţii secţiei de hochei de
la 1Preparatorul Lupeni au început
si ei antrenamentele. Conducerea
secţiei a luat toate măsurile în ve­
derea procurării materialelor nece­
sare amenajării patinoarului şi pro­
curării de echipament sportiv.
Pentru a putea asigura participan­
ţilor la spartachiada de iarnă cit
mai mulţi patinatori, comisia orăşe­
nească de organizare a trasat ca sar­
cină ca în fiecare localitate să fie
amenajat cîte un patinoar.
Cit priveşte pîrtiile din masivul
Parîng şi in acest an ele au fost cu­
răţite şi amenajate de către studen­
ţii Institutului de cultură fizică, în
vacanţa de vară.
S. BALOI
corespondent
nificate şi o strictă aplicare a
disciplinei contractuale, elimi-
nînd prin aceasta cheltuielile de
penalizări şl altele.
Un alt factor de seamă care
va contribui la obţinerea unor
rezultate cît mai bune va fi şi
organizarea mai bună a întrece­
rii gocialiste. In anul viitor în­
trecerea pe brigăzi şi sectoare
va avea Ia bază următoarele o-
biective: recoltarea cerealelor
cu cele mai mici pierderi, eco­
nomii la carburanţi, producţii cît
mai mari la ha., tractor cucele
mai puţine reparaţii efc.
Analizînd producţiile realizate
In sectorul zootehnic se poate
vedea că ele au crescut an de
an, dar că nu in aceeaşi măsu­
ră s-a redus preţul de cost. Ne­
realizarea unei corelaţii juste în­
tre producţii şi preţul de cost
se datoreşte faptului că In ra­
ţiile animalelor s-au administrat'
furaje cu valoare nutritivă sla­
bă, sărace In proteine ceea ce a
dus la un consum mare de nu­
treţuri, cu preţ ridicat. De ase­
menea, furajele au fost depozi­
tate la distanţe mari faţă de
grajduri fapt care a dus la creş­
terea cheltuielilor pentru tran­
sportul lor. Pe lingă aceasta n-a
existat nici o preocupare per­
manentă pentru calificarea mun­
citorilor din sectorul zootehnic.
In viitor, conducerea gospo­
dăriei, cu sprijinul organizaţiei
de partid, îşi va îndrepta mun­
ca spre lichidarea definitivă a
acestor lipsuri, ceea' ce va con­
tribui cu siguranţă la obţine­
rea unor rezultate economice tot
mal bune. Prin aplicarea meto­
delor agrotehnice avansate în
cultivarea cerealelor şi a meto­
delor ştiinţifice de creştere a
animalelor, gospodăria noastră
îşi va aduce o contribuţie din
ce în ce mai mare la sporirea
fondului centralizat de produse
agricole al statului, devenind
totodată o unitate rentabilă.
ION DEBRECZENI
secretarul organizaţiei de partid
Ing. AUGUSTIN MOCANU
director al G.A.S, Galda de Jos
Nr. ?470
In cinstea fruntaşilor
Duminică, 2 decembrie, In matori ale sindicatelor dirî
sala clubului „Siderurgistul“ din C.S.H., I.C.S.H. şi Uzina „Victo­
Hunedoara a avut loc un spec­ ria“ din Călan.
tacol de gală închinat frunta­
şilor întrecerii socialiste din Spectacolul, la care au parti­
oraş. Cu acest prilej au urcat cipat numeroşi fruntaşi în în­
scena formaţiile artistice de a- trecerea socialistă şi familiile
lor, s-a bucurat de un deosebit
succes.
Spectacole pentru copii ^
r
Zilele trecute, Teatrul de stat gia artistică a tov. Petru Dia-
de păpuşi din Alba Iulia a pre­ conu, ambele spectacole au fost
zentat pe scena Casei raionale vizionate de numeroşi copii şl
de cultură din Sebeş două spec­ şcolari. Aceştia au răsplătit cu
tacole pentru copii cu piesele vii aplauze frumoasa interpre­
„Doctorul Aumădoare“ şl „Praş­
tia năzdrăvană“. Montate în re- tare a artiştilor păpuşari.
Expunere cu confinuf tehnic
Pentru Îmbogăţirea cunoştin­ intitulată „Prepararea substan--
ţelor profesionale ale muncito­ ţe’or minerale utile“, a fost pre­
rilor, la Uzina de preparare din zentată muncitorilor de tov. ing.
Gurabarza se organizează frec­ Mihai Martinov la ieşirea aces­
vent expuneri pe teme tehnice, tora din schimb. Conţinutul ei,
cu conţinut adecvat probleme­ ilustrat cu exemple concrete del
lor pe care le ridică producţia. la locul de muncă, a fost urmă­
De curînd, o astfel de expunere,
rit cu un deosebit interes.
.................... ...... ~ m . ¦......= ----------------
De ce nu se organizează concursul ?
Nu s-ar putea spune că munci­ nu se organizează concursul
torii de la Depoul C.F.R. Teiuş „Cine ştio meserie-cîştigă“, con­
nu îşi cunosc meseria. Calitatea curs planificat de comitetul sin­
muncii lor este oglindită şi de dical încă de la începutul anu­
faptul că de peste 18 luni nu lui. Obiectele pentru premierea
s-a înregistrat nici o defectare celor mal buni au fost cumpă­
la locomotivele reparate de ei. rate şi stau la club, aşteptând în
La cursul de ridicare a califi­ primul rînd concursul şi pe
cării, unde participă toţi mese­ urmă... cîştigătorii.
riaşii din depou, prin răspunsu­
rile pe care le dau, dovedesc că Cine ştie de ce nu sc organizea­
ştiu meserie. ză concursul să răspundă 1
Dar un lucru mi-1 ştiu. De ce VASILE STREMŢAN
corespondent
= A O IE N D Â —
şi rondouri din opere şi operete;
j 02(uiia 23,10 Muzică dc cameră.
5 DECEMBRIE 1062 Buletine de ştiri şi radiojurnale :
PROGRAMUL I: 5,07 Zori dc 5.00 ; 6,00 ; 7,00 ; 13,00 ; 17,00 ;
I zi cu melodii; 5,40 Melodii popu­ 20.00 ; 22,00; 23,50 (programul I),
lare romîneşti ; 6,07 Harnicele ţe­ 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
sătoare *— program de cîntece; 23.00 (programul II).
6,20 Emisiunea pentru sate; 6,30
Muzică uşoară interpretată la acor­ C in em a
deon ; 6,45 Salut voios dc pionier ;
7,10 Cîntece sovietice ; 7,30 Sfatul 5 DECEMBRIE 1962
medicului : Cc factori ajută la creş­
terea normală a copilului; 7,45 DEVA: Contele de Monte-Gris-
Jocuri populare romîneşti interpre­ to seria II-a — cinematograful
tate la diferite instrumente; 8,08 „Patria"; HUNEDOARA.: Acord
Muzică uşoară; 10,00 Teatru la final — cinematograful „Victoria“;
microfon „Poveste din Irkutsk“ de SEBEŞ: Fantomele din Spessart
Alexei Arbuzov; 12,30 Fragmente — cinematograful „Progresul"; De
din opera „Puşkin în exil“ de Bo- la Apenini la Anzi — cineinato- jj
ris Seliter; 13,10 Suite simfonice; graful „M. Sadovcanu“; PETRO­ Ş
15,00 Melodii populare romîneşti ŞANI: Planeta furtunilor ¦-*- cine­ î
din Ardeal ; 16,15 Vorbeşte Mosco­ matograful „Al. Sakia“; Prie­
va ; 16,45 Tineri interpreţi romîni tenul nostru comun — ci­
de muzică uşoară; 17,10 Ansam­ nematograful „? Noiembrie"; ALBA
bluri corale create în anii puterii IULIA : Dacă ţii la mine — cine­
populare; 19,00 Jurnalul satelor ; matograful „Victoria" ; Agrafa
19,40 Romanţe ; 20,30 Noapte bună, albă — cinematograful „23 Au­
copii: „Un om dc nădejde“ dc
Evgheni Permeak; 21,15 Scriitori gust"; ORĂŞTIE; Cartierul vise­
la microfon: 21,30 Melodii popu­
lare cerute de ascultători. lor — cinematograful „V. Roaită“;
PROGRAMUL II: 12,45 Din Genevieve — cinematograful „Fla­
folclorul popoarelor; 14,30 Muzică
căra“; SIMERIA; Vîrsta de aur
i din opere; 15,00 Muzică uşoară
din ţări socialiste; 16,10 Melodii a comediei — cinematograful „Ilie
Pintilie“; HAŢEG: Apartamentul —
cinematograful „Popular* ; BRAD :
Carmella — cinematograful „Steaua
! de estradă interpretate la pian; roşie“; LONEA : Cocoşul sperie
17,00 Arii şi duete din operete; moartea — cinematograful „Mine- 8
18,05 Muzică populară romîncască rul"; TEIUŞ: Valea mtndră — j
şi a minorităţilor naţionale; 18,35 cinematograful „V. Roaită"; ZLAT- 8
Muzică uşoară; 19,30 Lecţia de NA : Omul cu două feţe — cine- 8
limba rusă (pentru avansaţi) ; 20,10 matograful „Muncitorul“; IL IA : |
Melodii dc estradă dc compozâtori Expresul de seară — cinematogra- |
romîni ; 20,30 Tribuna radio ; 21,15 ful „Gh. Doja“; APOLDUL DE I
Interpreţi de muzică uşoară ; 22,00 SUS : Profesorul Mamlock —1 cine- |
Muzică simfonică; 22,30 Serenade matograful „23 A u g u s t |
4c Tnfreprinderea de aprovizionare 3
c 1i
t nr. 12 Simeria angajează i
i
i i
L 1191 i
•j
C
t Condiţii de angajare:
C
IAbsolvent al şcolii snedii şi cu cel puţin 3 ani]
practică în contabilitate. i
i
SPITALUL UNIFICAT DEVA
a n g a jea ză d e urgenţă
FOCHISTI AUTORIZAT!
In fo rm a fii s u p lim e n ta re se p rim e s c de la a d m i­
n is tr a ţia s p ita lu lu i, ziSrsic î n t r e o r e le 11 şi 14.