Page 60 - 1962-12
P. 60
N t. ?484 ÜRÜMOL SOCiALISMULOl 8»AÖ. 8
VIATA DE PARTID O faptădemnă,
Munca de partid pe schimburi ca muite altele
Laminorul de 650 mm. este împreună, pe baza studiului fă un lucru pozitiv, şi faptul că După sosirea trenu mişcare expeditor. Din de mişcare raportă o-
lui da marfă 2.601 de
una dintre secţiile principale ale cut şl a dezbaterilor purtate în organizaţia de bază din schim la Petroşani in stafia vorbă in vorbă acesta peratorului R. C. des
Simeria-Triaj, loco
Combinatului siderurgic din Hu adunarea organizaţiei de bază bul C de la laminorul de 650 motiva seria 150.1016, întrebă pe mecanic pre hotărîrea meca
condusă de mecanicul
nedoara. Planul pe anul 1962 pe schimb, am stabilit cauzele mm. se ocupă cu grijă de oa Ion Frenţiu, a fost în dacă nu ar fi dispus nicului de locomoti
drumată la depoul Si-
prevedea in comparaţie cu anii şi măsurile ce trebuiau luate. A- meni. Pe unii dintre cei mai meria pentru remiza să remorce un tren vă. Gheorghe Bufnită,
re. Ajungînd în stafia
trecuţi' o sporire simţitoare a cum din punct de vedere al exe buni din cei mal buni munci Simeria mecanicul vă pînă la Peştiş pentru operatorul R. C., che
zu toate liniile ocupa
producţiei de laminate. Pentru cutării reparaţiilor şi întreţinerii tori, organizaţia La ajutat să te din marcă în mar a descongestiona sta mă la telefon stafiile
că ; cele de la peron
îndeplinirea şi depăşirea acestor agregatelor nu mai avem ase intre în rîndurile candidaţilor cu garniturile trenu fia. După ce se sfătui de la Simeria la Peş
rilor de călători, iar
sarcini, relatează tovarăşul Mo- menea necazuri. de partid. Tov. Ilie Dinu, elec celelalte cu vagoane de cu fochistul Constan tiş şi stabili pentru
marfă. Dădu ginditor
raru, eram răspunzători, în In toate acţiunile întreprinse, trician cu înaltă calificare care din cap. Infclegea foar tin Păun, mecanicul tren un mers fără 0-
te bine frămintarea ce
primul rînd, noi, membrii şi organizaţia de partid din schim îşi aduce o mare contribuţie la feriştilor din stafie care Ion Frenţiu răspunse: prire.
se străduiau să asi
candidaţii de partid. bul nostru se străduieşte să ri buna desfăşurare a procesului gure abundcnfa de „Noi remorcăm un La ora 15,30 trenul
bruto destinată stafiei
In cadrul schimbului nostru lu de producţie a fost primit direct tren la Peştiş dar pu 2.553 avind in compu
Peştiş, „Poarta combi
crează 38 de membri şi candi în rindul membrilor de partid. nem o condifie grea". nere două trenuri de
natului siderurgic hu-
daţi de partid. Colectivul schim Organizaţia de partid nu trece nedorean". Impiegatul îl privi bă marfă combinate care
bului este format din peste 300 In numeroase secţii şi însă cu vederea nici lipsurile Lingă marchiza lo nuitor. „Condiţia noas totalizau 86 de vagoa
de muncitori, tehnicieni şi ingi sectoare din întreprinderile de care dau dovadă in munca comotivei îşi făcu apa tră este ca trenul să ne încărcate cu 2.S56
neri. Noi, toţi comuniştii ne regiunii noastre au fost lor unii membri şi candidaţi de riţia impiegatul de ¦fie bine tonat, nu doar tone a plecat din sta
străduim să mobilizăm şi să an partid. Tov. Dumitru Carp avea cîteva vagoane“. ţie lăsînd in urma sa
create organizaţii de bază obiceiul de a lipsi uneori nemo In gară a început două linii libere. La
tivat de la serviciu. El nu con
trenăm întregul colectiv la va pe schimburi. stituia exempl-u pentru ceilalţi pregătirea trenului. Cei înapoiere mecanicul şi
lorificarea rezervelor existente, in articolul de faţă pre
folosirea din plin a agregatelor, de la manevră au fochistul au fost în-
realizarea tuturor sarcinilor de zentăm cîteva aspecte din muncitori. Organizaţia de bază combinat pe linia a tîmpinafi de către ce
plan. activitatea desfăşurată de l-a pus in discuţie, l-a tras la Vlll-a două trenuri, feriştii din stafie care
Este cunoscut că în cadrul sec răspundere pentru faptele lui, unul cu fier vechi, al le-au adus cele mai
ţiei s-a născut iniţiativa de a l-a acordat la vreme ajutorul
reduce timpul de laminare a fie către organizaţia de bază necesar. Acum tov. Dumitru tul cu minereu. Altii călduroase mulţumiri
cărui blum cu 10 secunde. In sus din schimbul C de la la Carp s-a îndreptat. Cu multă
minorul de 650 mm. din pregăteau documente pentru ajutorul fră
le comerciale ale va ţesc acordat.
ţinerea acestei iniţiative, organi Hunedoara, relatate unuia eficacitate se folosesc in munca goanelor iar lăcătuşii EMIL CREŢU
zaţia de partid din schimbul no dintre redactorii ziarului de educaţie şi creştere a oame făceau revizia tehnică impiegat do mişcare
nilor si unele metode ca: orga a traiului. Impiegatul Staţia Simeria
nizarea unor discuţii în grupa
stru a desfăşurat o largă acţiu nostru de către tov. Simion sindicală, publicarea unor ar *PJ. ¦*!»- »Ä. NtV "V.. » . X I. V V -«Jfc. 's
ne, comuniştii mobilizînd, mai a- Moraru, secretarul acestei ticole sau caricaturi la gazeta
les prin exemplul lor •personal, organizaţii. P e prim ul loc
întregul colectiv. Pentru a obţine
de perete sau la postul U.T.M. Secţia noastră a cîştigat pen globale pe 11 luni l-am depăşit
în această direcţie rezultate cît tru a doua oară drapelul de sec cu 13 la sută, la producţia mar
de control, organizarea şi ţine ţie fruntaşă pe fabrică, situîn- fă cu 13,34 la sută, iar produc
mai bune organizaţia de partid dice neîncetat nivelul colectivu t Aspect fle la turnătoria de lingotiere a uzinei ,.Victoria“ Că. . du-se pe primul loc în întrecerea tivitatea muncii am sporit-o cu
lui, să dezvolte iniţiativa crea rea unor conferinţe in faţa ti 11 la sută faţă de plan. La pre
din schimbul C a stabilit răs toare a muncitorilor şi ingineri nerilor muncitori etc. i lan. Turnarea in forme. ] cu celelalte secţii, care, la rîn ţul de cost al producţiei am
punderi concrete pe membrii săi. lor. Organizaţia de partid caută dul lor, au obţinut rezultate fru realizat 2.274.862 lei economii
Fiecare membru a! biroului răs mai ales ca fiecare membru şi Organizaţia de bază din L Foto : I. TEREK 3 moase în creşterea producţiei, a peste plan, depăşindu-ne cu
punde, din punct de vedere al candidat de partid să participe schimbul C face parte din or productivităţii muncii, îmbunăţi- mult angajamentele luate.
realizării sarcinilor de producţie, efectiv la găsirea şi valorifica ganizaţia de partid a secţiei la ţ- T rea calităţii produselor şi rea
de unul din sectoare: linia de rea unor noi rezerve, să urmă minorul de 650 mm. Tn organi lizarea de economii la preţul de NICOLAE MARA
laminare, întreţinerea mecanică rească îndeaproape îndeplinirea zarea şi desfăşurarea activităţii cost. Dar succesele noastre au
şi electrică, cuptoare, liniile de ritmică a sarcinilor de plan, să sale se ivesc în permanenţă fel fost mai mari. Planul producţiei lăcătuş, secţia III mecanică
ajustaj ete. La rîndul său, mem reflecteze asupra măsurilor ce de fel de probleme care trebuie
brii organizaţiei de bază au re trebuie luate şi aplicate pentru să fie rezolvate cu ajutorul co F. C. Orăştle
îmbunătăţirea activităţii econo mitetului de partid, cu ajutorul
partizate sarcini concrete. Pe mice. In luna noiembrie am a- comuniştilor din ce'ela'te schim riiiiiiiiiüühüiiiiM
riodic organizaţia de partid as vut de realizat sarcini de pro buri. Organizaţia- de bază din
ducţie mai mari ca in lunile pre schimbul C a folosit aceste po In domeniul construcţiilor R E Z U L T A T E L E
cultă informări ale acestora asu cedente. Acest lucru a impus sibilităţi de mu'te ori. Unele
pra felului în care îşi îndeplinesc probleme orivind colaborarea DIN A G E S T A N NU N E M U L Ţ U M E S C
sarcinile. între schimburi pentru executa
luarea unor măsuri. Am organi
Principalul în munca noastră a zat la începutul lunii o adunare
spus tov. Moraru, este operativi de partid în cadrul căreia am
discutat cum să ne organizăm
tatea. Cînd observăm o Iniţiati munca. Comuniştii care au luat rea lucrărilor de reparaţii a a- Şi în acest an pen,tru minerii Văii de comitet executiv Ing. HORAŢ1U TAMAŞ in organizarea mun in mod ritmic vinovat se face şl Cch
vă bună, o susţinem şi o popu greşatelor, aprovizionarea cu Jiului au fost alocate aproape 65 mi şi sesiuni au dez vicepreşedinte al Comitetului cii. Avînd în ve mitetul executiv al Sfatului popular
larizăm, cînd vedem că într-un lioane lei în vederea executării de lu bătut şi analizat ac executiv al Sfatului popular dere că proiectele orăşenesc Petroşani. Deşi s-a constatat
blumuri, calificarea şi creşte crări social-cuiturale şi edilitare. S-a tivitatea şantiere al oraşului regional Petroşani au sosit cu unele că pe unele şantiere lucrărilor edili
sector de activitate treburile în rea calificării muncitorilor etc. prevăzut să se construiască şi să se lor de construcţii. tare nu li se acordă atenţia cuvenită
cep să meargă anevoios, stu dea în folosinţă 1.224 apartamente în De fiecare dată întîrzieri, şantierele trebuiau să fie nu s-a intervenit cu toată tăria pen
diem cauzele şl căutăm soluţiile au fost rezolvate cu ajutorul co
mitetului.
cuvlntul au dat asigurări că vor tru remedierea acestei situaţii. De ase
pentru îndreptarea situaţiei. face tot ce este posibil pentru Comitetul de parlid din ca blocuri. La realizarea acestor lucrări, s-au adoptat măsuri privind mai buna organizate în aşa fel îneît să înceapă menea nu toate hotărîrile adoptate de
Cîţiva dintre membrii Se ca planul să fie nu numai înde drul secţiei organizează perio sarcini deosebite revin şi Comitetului organizare a muncii, aprovizionarea cu în cel mai scurt tirrţp lucrările. La comitetul executiv au fost urmărite în
plinit, ci chiar depăşit. In unele dic schimburi de experienţă In executiv al Sfatului popular orăşenesc materiale şi întărirea disciplinei pe Lupeni şi Vulcan, conducerile şantie vederea îndeplinirii lor. In multa ca
partid au sesizat biroului că exis sectoare am organizat apoi con tre birourile organizaţiilor de Petroşani, ca principal beneficiar. şantiere. relor nu au asigurat din timp munci zuri aceste sarcini au rămas numai pe
tă neajunsuri în executarea lucră vorbiri ale agitatorilor cu toţi bază, le ajută să-şi îmbunătă torii, în special cei necalificaţi, pentru scama serviciului de investiţii şi a
rilor de reparaţie şi întreţinere a ceilalţi muncitori. In secţie s-a ţească neîncetat activitatea. Pentru buna desfăşurare a activită In şedinţele de birou şi plenare ale a începe imediat lucrările la funda diriginţilor. Cît despre tovarăşii de
agregatelor. Aceste observaţii şi organizat o largă agitaţie vizua ţii de construcţii. Comitetul executiv, Comitetului orăşenesc de partid Pe ţiile noilor blocuri. Nu a existat preo aici, trebuie să arătăm că nu întot
propuneri au fost luate în seamă. lă. Rezultatele unei astfel de ac In încheiere tov. Simion Mo în baza cifrelor de plan, a căutat să troşani, atît comitetul executiv cît. şi cupare nici pentru organizarea lucru deauna au privit cu destulă răspunde
Cum am acţionat? Am pus ace tivităţi a dat şi roade. In cursul raru ne-a relatat că în prezent lanseze la institutele de proiectare te conducerile şantierelor au prezentat ra lui în lanţ. Din această cauză la Lu re sarcinile. Aşa se explică de ce s-au
ste probleme In discuţia întregii lunii noiembrie, colectivul schim întreaga organizaţie se pregă mele pentru proiectele de execuţie încă poarte de activitatea desfăşurată pen peni şi Vulcan echipele nu au avut recepţionat încă unele lucrări de proas
organizaţii. Şeful sectorului de bului nostru şi-a îndeplinit pla teşte pentru înfăptuirea ritmi din anul 1961. Astfel, la sfîrşitul tri tru îndeplinirea planului de investiţii. front continuu de lucru. De asemenea, tă calitate.
nul de producţie în proporţie de că a sarcinilor de plan pe 1963 mestrului I 1962 s-au asigurat 49,7 deşi s-a stabilit ca pe toate şantierele
întreţinere a prezentat un raport. 102,77 la sută. încă din prima zi a anului. A- la sută din totalul proiectelor. Pînă Toate acestea au contribuit la im să se treacă la organizarea lucrului în In anul viitor, în Valea Jiului con
nul acesta laminatorii din la sfîrşitul trimestrului II s-a reuşit două şi trei schimburi, aceasta 6-a structorii T.R.C.H. vor avea de exe
« = Perfecfionînd Tov. Moraru a apreciat 'de a- .să se pună la dispoziţia, constructorilor pulsionarea ritmului, la obţinerea de făcut doar incidental. Nu întotdeauna cutat un volum total de lucrări cu
semenea In relatarea făcută, ca schimbul nostru au produs pe toate proiectele pentru lucrările in rez.ultate din ce în ce mai bune. Astfel conducerile şantierelor au avut In ve
procesele tehnologice - cluse în planul pe 1962. Trebuie să dere să atace lucrările în ordinea ur 28 la sută mai mare ca în 1962. Prin
ste plan mai bine de 12.000 tone arătăm însă că proiectele au sosit cu la şantierul nr. 9 Petroşani, deşi lu
obţinem economii mari întîrziere. De aceea şantierele T.R.C.H. tre altele sînt planificate construcţia
laminate. In anul ce vine do nu au putut trece peste tot la o or crările s-au început cu oarecare întîr-
<>0000000 oooooooo a 1.453 apartamente. Deja s-au pre
rim ca bilanţul să fie şi mai ganizare temeinică, avînd unele greu zicre, totuşi planul pe 11 luni a fost
V rodnic. depăşit. La Petrila de pildă, organi- dat constructorilor proiectele pentru
zîndu-şi bine munca, pe baza unui
<> in fabrica noastră stnt % tăţi în asigurarea forţelor de muncă grafic judicios întocmit, s-a reuşit să genţei. Ca urmare, lucrările la cen 1.204 apartamente şl urmează ca la
$ formate mai multe colecti- 0 Vizite instructive şi a materialelor. Nici în eliberarea se termine un bloc cu 30 apartamente tralele termice din Petroşani şi Lu sfîrşitul anului tă fie acoperite cu
o ve care se ocupă cu stu amplasamentelor la noile construcţii, în patru luni de zile. peni au întîrziat, deşi prin termina proiecte încă 180 apartamente. Aceas
ft ăierea posibilităţilor de La Haţeg, timp de o săptă- bază de la sate au vizitat fer mai ales pentru lucrările din Vulcan rea lor mai devreme s-ar fi asigurat ta va permite constructorilor să se
o perfecţionare a proceselor mlnă a avut loc instruirea se mele de animale ale acesteia, la şi Lupeni, comitetul executiv nu a de Analizînd însă întreaga activitate condiţii mai optime în perioada ac organizeze din timp şl să la toate mă
o tehnologice de fabricaţie, de cretarilor organizaţiilor de bază Haţeg halele şi sălile de lucru pus toate eforturile pentru a le ur de pînă acum se constată că sarcinile tuală, pentru finisările interioare. surile de organizare judicioasă a şan
de la sate. Biroul Comitetului ale abatorului aflat in construc genta. de plan nu s-au îndeplinit în mod tierelor.
îmbunătăţire a acestora. raional de partid, după termi ţie, iar la G.A.C. Toteşti sediul ritmic. Din totalul de 1.224 aparta Nici aprovizionarea cu materiale nu
Colectivul format din Ilie narea instructajului, a organizat G.A.C., magaziile şi toate cele Sub îndrumarea permanentă a Comi mente din planul pe 1962 au fost s-a desfăşurat în cele mai bune con- Şi comitetul nostru executiv este
Heiuş, chimist, loan Gher cu aceştia o vizită la G.A.S.Sin- lalte construcţii. Peste tot, vizi tetului orăşenesc de partid Petroşani, date pînă acum aproape 500 urmînd diţiuni. Au existat perioade cînd pe hotărît să-şi organizeze tot mai bina
man, mecanic, Vasile Chiş- tămăria, la abatorul modern care tatorii au fost însoţiţi şi au pri am căutat să sprijinim şantierele în ca pînă la sfîrşitul anului numărul şantiere au lipsit materialele uşor de munca de îndrumare şi control a ac
can, inginer şi alţii, după se construieşte in Haţeg şi la mit lămuriri şi informaţii amă vederea realizării sarcinilor de plan. lor să crească. Este un număr mult procurat ca nisip, var şi cărămidă, din tivităţii de investiţii. Prin eforturi co
G.A.C. Toteşti. nunţite din partea gazdelor. Astfel, periodic Sfatul popular Petro prea mic dacă ţinem seama, de perioa cauza unei neprevederi în perspectivă mune vom asigura Îndeplinirea inte
un studiu amănunţit şi nu şani cît şi celelalte sfaturi populare da în care ne aflăm. grală a sarcinilor de plan la termen
meroase experienţe a mo Sosiţi la G.A.S. Sintămăria cei P. FĂRCAŞIU orăşeneşti din Valea Jiului în şedinţe a lor. şi de calitate.
dificat sistemul de disper 104 secretari ai organizaţiilor de Rămîncrea în urmă îşi are cauzele De neîndeplinirea sarcinilor de plan
sie a aerului in cuvele de corespondent
reacţie la fabricarea oxizi-
lor de fier galben şi roşu
de la secţia l-a chimică. ajm aysitiziviiucr«
Ca urmare randamentul a ADEN. Este o posesiune a Ma Posesiunile coloniale în peninsula araba niază pierderile considerabila
crescut cu 0,068 kg/li- rii Britanii din anul 1839, for pe care acţiunile partizanilor 0-
tru. Datorită acestui fapt mată dintr-o colonie (oraşul A- nulul este de 589 km. p., Iar frează la 350 milioane tone. In extras de compania anglo-ame- agricultura, (principala cultură- manezl le prlclnueso ocupanţi
a rezultat un plus de pro den, Insulele Kuria — Muria, populaţia este de 143.000 de lo 1961 s-au extras peste opt mi ricană „Kuweit-Oil Company“. curmalul), precum şi creşterea lor englezi.
ducţie pe 4 luni de 53.000 Perlm, Kamaran), precum şl cuitori, In special arabi, precum lioane tone. Exploatarea petro Potrivit datelor oficiale vădit nomadă a vitelor (cămile); pe
kg. oxizi de fier, iar anual şi iranieni, indieni, africani şi lului este efectuată de către micşorate, profitul net realizat litoral populaţia se ocupă cu La 4 decembrie 1961, Comite
se realizează o producţie b din două protectorate — Ade- europeni. Localitatea Manama compania -anglo-franco-america. de companiile petrolifere din pescuitul. Au fost descoperite tul politic special al celei de-a
suplimentară de 158.400 kg. o nul de vest şi Adenul de est. (62.000 locuitori) este centrul nă „Katar Petroleum“. întreaga Kuweit s-a cifrat în 1958 la a- rezerve Industriale de petrol. In 16-a sesiuni a Adunării Gene
Ö Această perfecţionare a b Teritoriul coloniei este de 291 administrativ şi port. cantitate extrasă de petrol brut proximativ 248 milioane dolari. ţară nu există căi ferate. Predo rale a O.N.U. a adoptat o rezo
b procesului tehnologic, In o km. p., Iar al protectoratelor Insulele Bahrein sînt bogate este expediată in străinătate. Industria locală se rezumă mină drumurile pentru cara luţie care recunoaşte dreptul
o afară de sporirea produc- $ — de 289,400 km.p. Populaţia In petrol, ale cărui rezerve sînt Agricultura (legumicultura, po In special la ramurile care de vane. poporului din Oman la existen
b ţi el, a condus şi la redu coloniei era In 1960 de 155.000 evaluate la 33 milioane tone : ţă Independenţă şi prin care se
de locuitori, iar a protectorate (în 1960 au fost extrase 2,2 mi micultura, creşterea animalelor) servesc exploatările petrolifere Pe teritoriul Omanului se a- recomandă evacuarea tuturor
cerea consumurilor speci lor — de 650.000. Centrul ad lioane tone). Exploatările petro şi la economia comunală din flă sultanatul Mascat — o mo trupelor străine de pe teritoriul
fice realizindu-se însemna ministrativ este oraşul Aden cu liere şi rafinăria, cu o capaci este slab dezvoltată. Se pescu oraşe. Există întreprinderi ale narhie absolută, In frunte cu Omanului. S.U.A., Anglia, Fran
te economii. Prin reduce o populaţie de 32.500 de locui tate anuală de peste 10 mili iesc perle. industriei alimentare. Principa un sultan. In 1951, Anglia a im ţa şi aliaţii lor au votat Împo
rea consumului de aer, a- tori. la ramură a agriculturii o con pus sultanatului Mascat un a- triva acestei rezoluţii. Lupta po
bur, apă, sodă calcinată şi Katarul este un sultanat, con porului Omanului pentru inde
V sulfat de fier, în timp de Principala ocupaţie a popu pendenţa sa se bucură de sim
b 4 luni se obţin economii in laţiei o constituie extracţia să oane tone, se află în mîinile dus In mod formal de un şelc stituie creşterea nomadă a ani cord inegal în drepturi. Puterea patia şi sprijinul întregii ome
x valoarea totală de 118.191 rii, pescuitul, creşterea animale niri progresiste.
lor, agricultura — se cultivă
X leL companiei americane „Bahrein care deţine puteri nelimitate. In malelor. Aproape toate produse- in sultanat aparţine de fapt re OMANUL CONTRACTUAIi
mei, cafea, pomi fructiferi, Petroleum“. Se cultivă curmali zidentului politic englez. Este format din şapte sultana
b De asemenea prin re- bumbac; în colonii principala 0- te din partea de est a Peninsu
L proiectarea şi reăîmensio- cupaţie este munca în port şi la şi cocos, viţă de vie, citrice etc. DOCUMENTAR ENTERN In regiunile interioare ale ţă lei Arabe, aflate sub protecto
b narea reductoarelor de tu rafinăria de petrol. Pămîntul se In regiunea insulelor Bahrein rii se află imamatul Oman. încă ratul Marii Britanii. Ocupă un
ft raţie, păslrlndu-se şi im- află în mîinlle feudalilor şi ale se află nisipurile de mărgăritar fapt însă puterea aparţine rezi Ie agricole se Importă din stră in 1913 Omanul şi-a declarat in teritoriu de 83.600 km.p. şi are
* bunătăţindu-se caracteris- aristocraţiei triburilor şl este lu cunoscute în întreaga lume. dentului politic englez. inătate. Pămîntul aparţine şei- dependenţa în frunte cu un 1- o populaţie de aproximativ
< ticile tehnico-economice, s-a crat In special de ţărani dij- cilor de triburi şi comercianţi marn, — conducătorul religios 86.000 de locuitori. Cel mal mare
maşi. Potrivit acordului încheiat cu KUWEIT. Este un sultanat a- lor. In regiunile de pe litoral, şi laic. In 1955, trupele sultana oraş şi port este Dibai (25.000
redus consumul de fontă Anglia In 1934, puterea supre şezat in partea de nord-est a populaţia se ocupă cu pescuitul de locuitori).
pe un redactor cu 18 kg. şi Colonia este condusă de un Peninsulei Arabe. Din 1899 s-a peştilor şi al perlelor. tului din Mascat cu sprijinul en
consumul de bronz cu 0,800 guvernator englez. Are Con mă aparţine nominal şeicului aflat sub protectoratul englez. glezilor au Invadat Imamatul Principala ocupaţie a popu
kg. In prezent se lucrează siliu legislativ. In protectorate insulelor Bahrein. De fapt Insă Dar la 19 iunie 1961, sub presi Pe teritoriul Kuweitului se a- Oman şi au ocupat capitala laţiei este creşterea nomadă a
la revroiectarea şi redi- administraţia este exercitată de Bahreinul este condus de un unea mişcării de eliberare na flă o bază militară aeriană en Nizwa. Populaţia imamatului a animalelor, agricultura In oaze
„ mensionarea altor tipuri de asemenea, de rezidenţi englezi. rezident politic englez. ţională din Orientul Apropiat, gleză. început lupta de eliberare, care (curmali şi cereale), precum şi
< reductoare ce se produc In Nominal sultanatele arabe sînt Anglia a acordat Kuweitului o s-a desfăşurat cu o deosebită vi pescuitul perlelor şi peştilor in
< fabrica noastră. conduse de şefi. ’* In 1959 a fost creat Frontul independenţă formală, pentru In fruntea sultanatului stă goare la jumătatea anului 1957. regiunile de litoral. Au fost des
de eliberare naţională din Ba ca peste cîteva zile să introducă şeicul. La înăbuşirea mişcării de elibe coperite rezerve de petrol (peste
Vrem să mai amintim că In anul 1959 Marea Brltanîe hrein care se pronunţă pentru pe teritoriul sultanatului trupele rare au participat forţe armate 450 milioane tone).
< prin modificarea procesu- a creat Federaţia emiratelor din OMAN. Este un lmamat şi
c lui tehnologic de extracţie sud, In care au fost incluse cî Independenţă şi strînsă cola In secolul al XlX-lea Marea
< a taninului, care se aplică $ teva sultanate din protectoratul borare eu ţările arabe. Britanie, sub pretextul luptei îm
< din 1961, se realizează o e- Adenul de vest. potriva Incursiunilor piratereşti,
ft conomie de 1.362.763 lei a- Pe insulele Bahrein există o sale. sultanat situat în partea de engleze. a trimis în Peninsula Arabă o
c nual. Acest procedeu modi- Pe teritoriul Adenului se află sud-est a Peninsulei Arabe. O- expediţie armată, care a cucerit
$_ ficat a fost omologat de mari baze engleze — o bază bază militară aeriană şi una Teritoriul Kuweitului este ’de cupă un teritoriu de 212.400 km. Totuşi curajosul popor al O- prin forţă sultanatele arabe şl a
maritimă militară a englezilor aproximativ 15.500 km. pătraţi, pătraţi şi are o populaţie de manului nu a depus armele. El instituit protectoratul asupra
direcţia tehnică din minis militară aeriană şi o bază ma şl o bază maritimă militară a Iar populaţia — 219.000 de lo 550.000 de locuitori. Aproape continuă lupta eroică împotri
terul Industriei Petrolului ritimă militară. americanilor. cuitori. Centrul administrativ — 90 la sută din populaţie o for va lntervenţioniştilor englezi şi lor. Controlul politic asupra
şi Chimiei şi generalizat pe El-Kuweit — are 120.000 de lo mează arabil, din care jumătate a marionetei lor — sultanul Mas
ţară. BAHREIN. Sultanatul '(şelca- KATAR. Este un protectorat cuitori. duc o viaţă nomadă. Capitala catului. Refugiindu-se în regiu Omanului contractual 11 exerci
tul) de pe insulele Bahrein din al Marii Britanii, aşezat pe li Omanului este oraşul Nizwa, Iar nea muntoasă Djebel — Ahdar
Golful Persic se află din anul toralul Golfului Persic. Ocupă După rezervele prospectate 8e patrioţii din Oman săvîrşese tă rezidentul politic englez care
o suprafaţă de 22.000 km.p. şi petrol (8,5 miliarde tone) Ku
Îşi are reşedinţa în insulele Bah-i
IOAN M1SCHIF, Inginer, 1861 sub protectoratul Marii are o populaţie de 45.000 de lo weitul ocupă primul loc în lu localitatea Mascat este port şl sistematic incursiuni Împotriva
cuitori. Centrul administrativ me, Iar la extracţia de petrol reşedinţa sultanatului. rein. Sultanatele stnt oonduse da
VLADIMIR DOROFTESE, trupelor inamicului. In Informa şelcl.
lăcătuş, din postul de Britanii. Asupra Insulelor Ba Doha (Bida) are aproximativ (In anul 1961 s-au extras 82 In ţară domnesc relaţiile feu ţiile cu privire la operaţiunile
20.000 de locuitori. milioane tone) — locul al 3-lea dale şl s-au menţinut rămăşiţe militare, publicate de reprezen
Ş? corespondenţi voluntari hrein formulează pretenţii Ara- Intre ţările capitaliste (după ale orlndulrll gentiiice. Princi tanţa din Oalro şl Damasc a
O de la F. C. Orăştle Ţibsoful protectoratului Ka
bla Saudită şl Iranul, care con tar este bogat în petrol, ale că S.U.A. şl Venezuela). Cea mai
X sideră Insulele oa o parte a te rui rezerva orQspe.etate se ei- mare parte a petrolului este pal» ocupaţie a populaţi©! este luiamatulul Ctnwnulul, se subli
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <y./Si«SOOOOOßOan ritoriului lor. Suprafaţa BaltreJ-