Page 61 - 1962-12
P. 61
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI 'Nr. 2484
U LT IM E L E ŞTIRI * ULTIMELE ŞT1PI * ULTIMELE ŞTIRI * U L T IM E L E ŞTIRI * ULTIM ELE ŞTIRI E v o lu ţia s ta tic i
P I U in terp lan etare
fes MOSCOVA 19 (Agerpres). — TASS transmite :
Staţia interplanetară „Marte-1‘‘ işi continuă zborul spre pla
şşs neta Marte.
La 20 decembrie ora 8 (ora Moscovei) staţia se va afla în
constelaţia Vizitiul într-un punct cu coordonatele astronomice :
ascensiunea dreaptă — 6 ore 40 minute, declinaţia—42 grade 25
S. H r u ţ r i o v Să fie acordată independenţa popoarelor Ses u r n e a Aci a m a rii ^ a ţ i o o a l e minute. Atunci ea se va afla la o distanţă de 17.577.000 km. de
şi So B. Tifo coloniale ! a M. S. C e h o slo v a c e Pămint.
In intervalul 11-17 decembrie au fost stabilite de mai multe
ay sosit la Ki Rezoluţii aprobate de Adunarea Generală a O .N .U . PRAGA 19 (Agerpres). — privire la inspecţia de stat In do
La 19 decembrie şl-a desfăşu meniul agriculturii, al mărfuri or; legături radio cu staţia interp 1anetară „Marte-l". Ultima da
KIEV 19 (Agerpres). — NEW YORK 19 (Agerpres). — Proiectul de rezoluţie cere auto rat lucrările la Praga sesiunea lor alimentare şi comerţului, tă legăturile au fost stabilite la 16 decembrie, In timp ce depăr.-
Adunării Naţionale a R. S. Ce completările la legea cu privi tarea staţiei de pămint era de 15.840.000 km. Prelucrarea infor
După cum transmite TASS, la La 18 decembrie Adunarea Genera rităţilor portugheze să înceteze ime hoslovace. Au fost dezbătute şl re la impozitul agricol, precum maţiilor telemetrice recepţionate a arătat că sistemele şi agre-
19 decembrie Iosip Broz Tito, lă a O.N.U. a aprobat un proiect de diat orice acţiuni represive împotriva adootate proiectele de lege cu şi alte proiecte de lege. gatele staţiei continuă să lucreze normal. Temneratura şi pre
preşedintele R. P. F. Iugoslavia, rezoluţie prezentat de 13 ţări membre poporului angolez, să elibereze de siunea la bordul staţiei sînt menţinute în limitele stabilite.
şi Nikita Hruşciov, preşedintele ale O.N.U., care cer Independenta ţinuţii politici şi să pregătească con
Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Angolei şi sancţionarea Portugaliei în diţiile trecerii guvernării In mîinile O noua ipoteză a formării
au sosit la Kiev. cazul în care aceasta nu va lua mă poporului angolez.
încheierea lucrărilor Com isiei Universului
In cursul aceleiaşi zile, preşe suri imediate pentru acordarea inde Adunarea Generală a O.N.U. a a- p e rm a n e n te C. A. E. R . de la P r a g a
dintele R. P. F. Iugoslavia şi per pendentei Angolei. 57 de delegaţii probat, de asemenea, cu majoritatea <<aWSOfc8CgciWŞOSclK8»
soanele care îl însoţesc, s-au în- s-au pronunţat în favoarea rezoluţiei, de voturi o rezoluţie cu privire la
tilnit cu conducători ai partidu 14 delegaţii au votat împotrivă şi 18 Basutoland, Beciuanaland şi Swazi- MOSCOVA 19 (Agerpres). — de la întrebarea de unde provin
TASS transmite: particulele neutrino. Dar nici o
lui comunist şi ai guvernului S-au abţinut de la vot. land, prezentată de Cambodgia, Etio şi a elaborat măsuri pentru în teorie cosmogonică nu răspunde Ia
R.S.S. Ucrainene. deplinirea Ioi*. Acad. lakov Zcldovici a emis o această întrebare. Ia fel cum aceste
Printre delegaţiile care au votat pia, India şi de o serie de alte ţări. PRAGA 19 (Agerpres) Ceteka nouă ipoteză a formării Universu teorii nu răspund la întrebarea de
— o o o —- împotriva rezoluţiei se numără Por In rezoluţia sa, Adunarea a reafirmat transmite t Comisia a aprobat raportul cu lui aşa cum se prezintă astăzi. unde provin înşişi protonii şi elec
tugalia, S.U.A. şl alte ţări aliate ale dreptul imprescriptibil al popoarelor privire la munca depusă in 1962 tronii. Se ştie numai că particulele
Conferinţa Comisiei Portugaliei. acestor posesiuni coloniale la auto La Praga şi-a încheiat lucrări şi la activitatea pe viitor. Parti Savantul sovietic presupune că neutrino se păstrează în Univers şi
determinare şi independentă, le şedinţa Comisiei permanente cipanţii la şedinţă au exaiminat $ „în momentul formării lui, Univer nu dispar nicăieri, întrucit Univer
Internaţionale a JurişîsSor C.AîE.R. de colaborare economi sul este infinit şi îmbibat pe de-a
Democraţi =a&= că şi tehnico-ştiinţiîică în do problemele legate de unificarea sul se compunea din protoni, elec întregul cu aceste particule miste
meniul Industriei uşoare şi ali stanctardurilor în scopul lărgi troni şi particule ncutrino“. După rioase.
VARŞOVIA 19. — Corespondentul C o m i t e t u l Polifîc a în c h e ia t discutarea mentare. rii schimbului de sortimente de părerea lui, materia Universului
„era rece“. A doua parte a ipotezei acade
Agerpres transmite : problemei coreene La şedinţă au participat dele bunuri de larg Consum precum şi micianului Zcldovici se referă la
Zilele trecute, în capitala R.P. Po gaţiile R. P. Bulgaria, R. S. Ce cele legate de îmbunătăţirea pro Zcldovici ia ca punct de plecare un fenomen grandios — expansiu
hoslovace, R. D. Germane, R. P. iectării într-un număr de ramuri teoria formulată in 1922 de mate nea Universului „primar“ şi la for
lone a avut loc conferinţa Comisiei NEW YORK 19 (Agerpres). — sovietic abordează problema coreea Mongole, R. P. Polone, R. P. Ro- maticianul sovietic Alexandr Frid- marea stelelor. Considerînd că ma
Internationale a Juriştilor Demo In şedinţa de marţi dimineaţă Co nă luînd ca premisă interesele men mîne, R. P. Ungare şi U.R.S.S. Ca importante ale industriei ali man. Pe baza acestei teorii, cu teria Universului era rece, savantul
mitetul Politic al Adunării Generale ţinerii şi întăririi păcii şi securită observatori au fost de faţă re mentare. Au fost aprobate de a- aproximativ zece miliarde de ani sovietic presupune că in cursul ex
craţi. Au participat reprezentanţi din a O.N.U. a încheiat discutarea pro prezentanţi ai R. D. Vietnam. în urmă. Universul reprezenta ceva pansiunii hidrogenul rece, solid sau
15 ţări, printre care Anglia, Franţa, blemei coreene. ţii popoarelor, interesele unei con semenea măsuri organizatorice in felul unei superstcle. Nu existau lichid, se disocia în blocuri sau pi
Italia, Olanda, U.R.S.S. şl celelalte tribuţii reale Ia unificarea Coreei pe Comisia a luat în discuţie sar galaxii şi stele separate. Densitatea cături disparate cu un diametru de
tari socialiste din Europa. In declaraţiile reprezentanţilor li baze paşnice şi democratice fără a- cinile care decurg din hotărîrile îndreptate spre lărgirea şi adln- materiei superstelei avea valori aproximativ 100 de km. Astfel a
nei serii de state neangajate s-a ce mestec din afară. Or, acest lucru nu Comitetului Executiv al Consiliu cirea continuă a colaborării din uriaşe. luat naştere neomogenilatea iniţia
Din R.P. Romînă a participat C. rut să se pună capăt politicii nefaste poate fi obţinut decît cu condiţia re lui de Ajutor Economic Reciproc tre ţările membre ale C.A.E.R. in lă a Universului. Apoi forţele gra
Paraschivescu -Bălăceanu, vicepre din trecut şi să se rezolve problema tragerii trupelor S.U.A. şi a tuturor La un moment dat, acest corp vitaţionale au accentuat această
şedinte al Asociaţiei juriştilor din coreeană ţinîndu-se seama de starea trupelor străine din Coreea de Sud. domeniul industriei uşoare şl ali cu o densitate infinit de mare a neomogenitate. Regiunile cu densi
R.P. Romînă. reală de lucruri, pornindu-se de la mentare. început să se extindă, formînd trep tate sporită s-au transformat în cen
Interesele întăririi păcii in întreaga in şedinţa de după-amiază, au fost tat Universul, aşa cum se prezintă tre de acumulare a materiei şi de
In încheierea lucrărilor, au fost lume. puse la vot cele două proiecte de re 38B~ el astăzi. naştere a stelelor.
aprobate rezoluţiile cu privire la zoluţie existente — proiectul Uniu
demascarea activităţii nazistului Intr-o amplă cuvîntare V. A. Zorin, nii Sovietice, care cere retragerea Au începui convorbirile an amaricana Actualmente galaxiile continuă
Globke, actualmente unul din prin reprezentantul Uniunii Sovietice, a fă imediată a trupelor străine din Co la nivel înalf „să se împrăştie“ şi se constată ex
cipalii colaboratori ai lui Adenauer cut bilanţul discuţiei în problema reea de sud şi proiectul de rezoluţie pansiunea continuă a Universului.
şi la continuarea luptei împotriva coreeană. EI a reafirmat că guvernul al celor 15 ţări care propune să se
prezentei în aparatul judiciar al prelungească mandatul comisiei Ipoteza lui Zcldovici nu răspun-
R.F.G. a foştilor judecători nazişti. O.N.U. pentru unificarea şi refacerea
;n : NASSAU 19 (Agerpres). —
jPreaeiufe p©masTâeştfi p e ste h o t a r e Coreei. americane, relatează corespondentul S. U. A. îşi intensifică
Miercuri au început lingă Nassau, agenţiei United Press International,
O O O O O O O 'X X ) OOOOOOOOOO La şedinţa din după-amiaza zilei in arhipelagul Bahamas, convorbi au declarat că cei doi oameni de a m e s te c u l în C o n g o
de 18 decembrie, Comitetul Politic rile dintre preşedintele Kenned/ şi stat, vor trece In revistă în primul
s Uniunea Sovieti că a adoptat proiectul de rezoluţie ai primul ministru britanic Macmillan. rînd problemele relaţiilor Est-Vest, NEW YORK 19 (Agerpres). — In legătură cu materialul militar a-
celor 15 ţări în problema coreeană, In afară de cei doi conducători occi dar că „in contrul convorbirilor lor Statele Unite işi intensifică ames merican care va fi transportat în Con
LENINGRAD 19 (Agerpres). — Sevillu" şi Gcrmonl din „Tramata" care prelungeşte mandatul aşa-nu- dentali, la convorbiri tau parte şl se vor afla controversa privind ra tecul în Congo. Potrivit agenţiei go, se indică din aceeaşi sursă că
7 ASS transmite: s-au bucurat de înalta apreciere a mitei Comisii O.N.U. pentru unifi ministrul de război al S.U.A., Mc cheta „Skybolt" şt situaţia din France Presse, un purtător de cuvînt este vorba, mai ales de avioane de
publicului. carea şi refacerea Coreei. Acest Namara, subsecretarul de stat ame Congo“. a! O.N.U. a anunţat oficial marii sea tiansport, camioane, ţrpuri, eiemenfs
Prof. Oclav Enigărcscu, solist al proiect a întrunit 65 de voturi. De rican Ball, consilierul personal al ra Ia New York că Statele Unite au de artilerie uşoară şi arme indivi
Teatrului de Operă fi Balet din La ÎS decembrie, Enigărcscu a legaţiile ţărilor socialiste au votat preşedintelui, Bundy şi alte oficia Caracterizînd atmosfera în care a acceptat „la cererea autorităţilor duale.
Bucureşti, fi-a terminal turneul la plecat la Donetk (Ucraina), unde împotrivă. Delegaţiile a 26 de ţări lităţi americane, precum şl Home, debutat actuala întilnire anglo-ame- O.N.U.“ de a furniza material mili
Leningrad. Rolurile interpretate de îşi va continua turneul. s-au abţinut de la vot. Reprezentan ministrul de externe britanic, şi ricană Ia nivel înalt — acelaşi co tar suplimentar forţelor Organizaţiei Fiind întrebat asupra eventualită
el — Figaro din „Bărbierul din tul U.R.S.S., V. A. Zorii», a arătat Thorneycroft, ministrul de război al respondent subliniază că cei doi con Naţiunilor Unite în Congo .
că Comitetul a adoptat o rezoluţie Angliei. Secretarul de stat al S.U.A., ducători occidentali „sînt puşi în ţii trimiterii de trupe americane în
V1LN1US '19 (Agerpres). - primul concert, care a avui loc care, din păcate, recunoaşte pasibilă Dean Rusk, nu ia parte la actua» fata celei mal neplăcute ordini de Din surse americane se precizează
TASS transmite: la 17 decembrie la Kaunas, el a retragerea trupelor străine de pe te lele convorbiri anglo-americane. zi din istoria întilnirilos lor din ul că Statele Unite vor trimite in Con Congo, transmite agenţia France Prc-s-
interpretat împreună cu Orchestra ritoriul Coreei de sud numai in con timii doi ani“. go o misiune militară compusă din
La ÎS decembrie, violonistul ro- simjonică a Filarmonicii din Litua diţiile indicate de S.U.A. Comitetul Aceste convorbiri se desfăşoară opt ofiţeri superiori sub comanda ge se, purtătorul de cuvînt a) O.N.U. a
min Miluii Conslantinescu a dat un nia, sub conducerea lui Abclis Kle- nu a întreprins nimic, a declarat el, in cel mai strict secret. Oficialităţile neralului Lewis Trunian.
concert la Vilmus, care s-a nitkis, concerte pentru vioară şi pentru a uşura suferinţele poporului declarat că „nu este în măsură să
bucurat de succes. Ca . şi In orchestră de Bach şi Beethoven. Coreei de sud.
facă comentarii asupra acestui su
biect".
R. P. P o l o n ă S c u rte ştiri — Scurtştiri —
VARŞOVIA 19. — Coresponden alie tipărituri romîneşti şi micro A legeri g e n e ra le MOSCOVA. — Guvernul sovietic nirgie „Alexandr Vişnevski“. Sesiunea Poliţia a intervenit ca dc obicei cu
tul Agerpres transmite: filme ale unor materiale şi docu l-a invitat pe primul ministru al Da
mente care interesează pe cercetă în R ep u b lica D o m in ic a n ă nemarcei, Jens Krag să facă o vizită va discuta problemele aplicării ciber întîrzicre şi nu a luat măsuri hotărîte
La Biblioteca Academiei polo torii din domeniul istoriei din am în Uniunea Sovietică, împreună ca
neza de ştiinte, prof. Gh. Vlădescu- soţia sa la mijlocul lunii iunie 1963. neticii în chirurgie. împotriva huliganilor fascişti.
Răcoasa a înmînat în dar, din par- Primul ministru a acceptat invitaţia.
tae Bibliotecii Academiei R.P. Ro- BERLIN. — La Zclcndorf, în apro ANKARA. — Marţi s-a deschis la
mîne, o fotocopie a primei carii MOSCOVA. — La 13 decembrie s-a
tipărite în ţările romîneşti „Litur- bele ţări. O SANTO DOMINGO 19 (Agerpres). lul asupra tării, şi au pus la cale o deschis in sala de festivităţi a Uni piere de Berlin, a fost construită cea Ankara reuniunea, anuală a experţilor
ghierul lui Macarie", precum şi După cum s-a anunţat la 20 decem nouă manevră: crearea unui consiliu versităţii „Lomonosov“ din Moscova
Conducerea bibliotecii Academiei $ brie vor avea Ioc în Republica Domi de stat în frunte cu R. Bonnelly. Noii o consfătuire unională a istoricilor, la nai înaltă antena din Europa; înălţi economici din ţările participante la
nicană alegeri generale pentru desem cîrmuitori au continuat politica de care participă aproximativ 2.500 de mea este de 350 metri, ca fiind cu 51 blocul C.E.N.T.O. După cum relatează
narea preşedintelui republicii şi a represiune, „moştenită" de Ia Trujil oameni de ştiinţă sovietici.
poloneze de ştiinţe a mulţumit pen- q membrilor parlamentului. Din anul lo, împotriva organizaţiilor democra de metri mai înaltă decît turnul Eifel. agenţia France Presse, în cadrul reu-i
1924 cind infanteria marină america tice şi patriotice. HAVANA. — David Oistrah, artist
Iru darul oferit: a al poporului din U.R.S.S., a dat patru MOSCOVA. — La 18 decembrie a niunii se discută proiectele economice
nă a părăsit ţara, după o ocupaţie La campania electorală participă nu concerte Ia Havana, acompaniat de avut loc, în marca sală a Conserva în curs de realizare în domeniile co-i
It a IIa | de opt ani, în Republica Dominicană mai partidele reacţionare. Partidul so orchestra simfonică naţională a Cubei. torului din Moscova, premiera simfo municaţiilor, agriculturii, comerţului,
nu au mai avut Ioc alegeri. cialist popular dominican, care acti Concertele s-au bucurat de un mare niei a XlII-a de Dmitri Şostakovici. colaborării ştiinţifice şi asistenţei teh
^ 'ROMA 19. — Corespondentul cate la Roma, Milano, Bologna, v succes.
O !Agerpres, Giorgio Pastore transmite: Siena şi în alic oraşe. Editurile q Speranţele maselor populare in vează în ilegalitate, a publicat o de Simfonia se compune din cinci părţi, nice şi se va pregăti un raport pen-
^ Sub auspiciile Asociaţiei „Italia— din Italia au publicat diferite ope claraţie in care califică alegerile din MOSCOVA. — Cunoscuţi oameni
O Rominia“ s-au desfăşurat în dife- re ale lui Caragiale, care au stîr- instaurarea unui regim cu adevărat 20 decembrie drept „o farsă antide de ştiinţă din Moscova, Kiev, lenin scrise pe versurile a cinci poezii ale Iru reuniunea Comitetului economic al
a rile oraşe italiene manifestări nit un viu şi bine meritat interes grad, Ijevsk şi Doncţk s-au întrunit
y culturale dedicate lui I. L. Cara- în rîndurile cititorilor italieni. democratic după răsturnarea dictatu mocratică“ şi cheamă poporul să boi la 17 decembrie Ia cea dc-a 14-a se lui Evgheni Evtuşenko. In trecut Şos C.E.N.T.O. care se va ţine la 29 ia-
coteze aceste alegeri. Decflaratia chea siune ştiinţifica i» Institutului dc chi-
O giale. La 16 decembrie la „Teatro del rii trujilliste au fost însă înşelate. mă Ia Intensificarea luptei pentru takovici a abordat rar genul de mu nuarie la Caraci.
2 Marele "dramaturg romin este 1672“ din Palenno a avut loc o drepturile democratice, independenţa burgheziei care nu vrea şi nu poa
O astăzi bine cunoscut In Ilalia. Co- seară culturală consacrată vieţii şl Monopolurile americane, care în tre naţională şi progresul social. te să rezolve problemele vita zică vocal-simfonică. NEW YORK. — La 18 decembrie,
$ mediile sale valoroase au fost ju- le ale Americil Latine. De altfel Fron
operei lui Caragiale. cut il ocrotiseră pe Trujillo, au in tul Popular a! maselor populare a LONDRA. — Asociaţia membrilor Ia baza aeriană militară Vandenberg
salvat şi regimul constituţional din
tervenit pentru a-şi menţine conlro- Brazilia, ameninţat în mai multe rîn- brigăzii internaţionale şi societatea (California), a explodat o rachetă ba-,
duri de lovituri de stat reacţionare.
Iar Argentina este în prezent teatrul prietenilor republicii spaniole au cerut listică intercontinentală „Atlas* în tim-:
unei adevărate mişcări care cere în
©OC’<X>0 «'<C>0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ^ 0 0 <^0 0 0 <>’0 <XX>0 0 0 0 <XXXX>0 0 0 ^ 0 0 <XXX> lăturarea de la putere a elemente tuturor democraţilor englezi să facă pul lansării ci. După cum anunţă
lor extremiste şi înlocuirea lor cu e- tot posibilul în vederea eliberării din agenţia Associated Press, un repre-;
In ultimii ani in istoria ţărilor Un vulcan în plină erupfie lemcnte de tendinţă mal moderată. închisoare a lui Julian Grimau, mem zentant oficial al forţelor militare ae
Americll Latine s-au petrecut schim bru al C.C. ai Partidului Comunist riene ale S.U.A. a declarat că nu se
bări deosebit de profunde. Acest cânilor miniei populare în neconte a constituit baza materială a revo cunosc mizeria cruntă, exploatarea O particularitate actuală a mişcă din Spania, deţinut de poliţia secretă cunosc cauzele exploziei.
mare continent îşi face cunoscută nită erupţie. luţiei latino-americane. în formele ei cele mai odioase. Poa rii de eliberare naţională din uneia a lui Franco.
luptă sa pentru o existenţă demnă le numai paginile romanelor Iui ţări latino-americane o constituie PARIS. — La un tip nou dc stilou,
de oamenii aGestor pămînturi care Mişcările populare de diferite in Unul din cele mai importante fe Amado au putut să cuprindă întrea dezvoltarea acţiunilor armate ale di ROMA. — O bandă de huligani corpul de scris şi liîrtia sînt reunite
nu mal vor să fie consemnaţi in tensităţi şi apărind sub forme diferi nomene care stă la baza procesului ga suferinţă a unor oameni pe care feritelor grupuri ale populaţiei îm fascişti a atacat marţi sediul organu într-un unic şi mic obiect. Stiloul cu
enciclopedii doar prin profiturile rea te care se desfăşurau in America de radicalizare a maselor il con imperialismul i-a aruncat la margi potriva guvernanţilor locali şi a stîf- bilă conţine un rulou de hîrtie pen
lizate din exploatarea bogăţiilor so Latină, şi-au văzut la 1 ianuarie 1959 stituie formarea unui puternic deta nea vieţii umane. pînilor lor din afară. In pădurile tro lui central al Partidului Comunist Ita tru notiţe care poate fi derulat ea
lului şl subsolului de către stăpîni întruchipate idealurile în victoria şament al clasei muncitoare. Statis picale, în trerătorile munţilor se as lian, „Unita“. Ei au aruncat cu pie storul unei ferestre. La nevoie se
care vorbesc engleza cu accent ame eroicului popor cuban. Naşterea Cu tici recente arătau că în America Ţăranii ocupă prin forţă Întinsele cund grupuri de partizani. Revista me tre în ferestrele sediului şi au încercat
rican. In limbajul rece al cifrelor bei libere a înseninat un punct de Latină există circa 12.000.000 de pămînturi lăsate in paragină de lati xicană „Manana“ citează şase ţări la
aceasta înseamnă patru morţi pe mi cotitură în istoria mişcării de eli muncitori la o populaţie de peste fundiari în Brazilia, în case ţărăneşti tino-americane unde lupta de parti să pătrundă înăuntru. Lucrătorii zia poate înlocui deosebit dc repede ru-
nut, dar şi patru mii de dolari scurşi berare naţională din America de sud. două suie de milioane de locuitori. din Guatemala se ascund grupuri de zani a luat mari proporţii: Guatemala, rului au apărat însă cu curaj sediul. loul dc hîrtie consumat cu altul.
în acelaşi timp spre casele de bani Luase fiinţă primul stat liber de pe Dar după cum menţionează Aris- militari insurgenţi, în Chile a fost Columbia, Venezuela, Peru, Ecuador
ale monopolurilor vecinului din nord. acest continent, prima victorie a mendi, fruntaş de seamă al vieţii creată o federaţie a ţărănimii, in Pe şî Paraguay. 5C3S=
Cit despre cei care trăiesc ce se tmei revoluţii anti-imperialiste în ru şi Ecuador indienii se ridică cu
poate spune ? Că muncesc, în cel această parte a lumii. Nici isteria publice din Uruguay, „singura forţă re arma în mină la luptă împotriva ex Acestea sînt doar cîteva din epi Un transport de camionete im trei ro{t produse anul acesta la San-
mai bun caz două ore şi jumătate războinică dezlănţuită nu de mult de voluţionară consecventă atît din punct ploatării. Pretutindeni răsună Cuvin soadele luptei pentru independentă gai — R.P. Chineză —¦ sînt încărcate pe vapoare. Acest tip de camio
pentru ei şi cel puţin cinci ore şi Statele Unite in Marea Caraibilor şi de vedere naţional cit şi social, este tele „Tierra y Iibertad“ (Pămint şi li naţională si dreptate socială a maselor nete pot efectua transporturi pa drumuri inaccesibile camioanelor mari,
jumătate pentru patron?, că pe pă- îndreptată împotriva Cubei nu a clasa muncitoare“ Această aprecie bertate). E adevărat că răsună cu in populare din America Latină. Aceas Ele au o capacitate de o tonă şt merg cu o viteză do 40 km. pe oră.
raînturile consemnate în geografii ca avut rezultatul scontat de cercurile re a fost confirmată chiar şi de dis tensităţi diferite, dar aceasta este tă ’uptă se desfăşoară în condiţii
fiind cele mai rodnice din lume, sa extremiste americane. Cuba liberă noul care se dezvoltă, vulcanii care grele, imperialismul american folo
vantul brazilian Josue de Castro a există şi va exista, arătînd popoare cuţiile care au avut foc în subcomi mocnesc înainte de a erupe. Si el sind cind „marea bilă" care la forma
identificat un adevărat continent al lor sud-americane calea spre liberta sia pentru alocaţii a Congresului erup Chiar în fată palatelor guver pregătirii de trupe speciale pentru
foamei. S.U.A., unde John Mae Knight, di namentale, ambasadelor americane. luptele de gueriila, cind zîmbetele
te şi progres social. Este tocmai de Sînt doar puţine zîle de Cind în Gué- care apar de pildă sub forma fai
Aceasta este viata acelor oameni ceea ce se tem posesorii de acţiuni rector adjunct al centrului de Iernata a curs din nou singe, slngele moasei „alianţe pentru progres“, in
despre care se spune că sînt departe de la „Standard Oii“ şi „United informaţii al S.U.A. pentru America celor care luptă pentru libertatea pa strument al expansiunii economice a
do dumnezeu, dar aproape de State Fruit Company“, este ceea ce trebuia Latină, a cerut sporirea cu peste un triei lor. Azi ei nu au reuşit. Dar mîi- S.U.A.
le Unite. Exploatînd faptul că miş să recunoască şi Stewart Alsop care milion de dolari, anual, a fondurilor ne... la acest miine se gîndesc şi stu
carea de eliberare naţională din a scris in „New York Times“ : „Re pentru combaterea mişcării sindica denţii venezueüeni care au manifes Popoarele care au Înscris in isto
unele ţări latino-americane este încă voluţia cubană a pus in mişcare le. Eroicul episod al grevei celor tat împotriva regimului Ini Belan- ria revoluţionară a omenirii nume ca
în curs de mai puternică organizare niullfe forţe. In fond a început o eră 25.000 de muncitori textilişti din court, cerînd eliberarea celor 5.000 Simon Bolivar sau Jose Marti, înlă
ca urmare a caracterului agrar al nouă in viata acestei emisfere“. Uruguay, care au ocupat timp de de deţinuţi politici. In Ecuador mun tură din eaiea lor barierele ridicate
economiei sud-americane, Wallstre o lună 200 de fabrici, grevele gene citori, studenţi şi funcţionari din de împilatorii autohtoni şî străini, fac
e ts a dorit transformarea pe vecie In situaţia generală a continentu multe oraşe ale ţării au transformat
lui latino-american s-a produs o rale din Argentina, rolul activ pe o grevă intr-o manifestare de propor paşi lnsbmnati pentru curăţirea întin
a acestui continent într-un uriaş mut schimbare calitativă, experienţa de care l-a avut clasa muncitoare in ză ţii naţionale. Ei au cerut drepturi de
luptă a maselor a crescut, are loc dărnicirea comploturilor militare din mocratice, încetarea represiunilor, eli- surilor sud-americane de stăplnirea a-
şî orb. Situaţia părea împietrită mai o delimitare a forţelor pe baza po Brazilia şi Ecuador, iată doar Citetţa merarea militanţilor sindicali arestaţi. cestora.
ziţiei de clasă. Această schimbare se fapte care vorbesc însă despre lupta Sţ dacă hslăzi, guvernul din Ecuador
ales că transformările revoluţiona dusă în condiţii grele de oamenii condus de Arosemena se mai găseşte I. MANEA
grefează pe Criza struGturii sociale muncii sud-americani. la putere, această esté o urmare a Comentator Agerpres
re care aU zguduit Asia şi Africa, şl economice a ţărilor Iaiino-ame- manifestaţiilor populare care eu dus
ricane. Criza economică din Statele In jurul acestui nucleu otelil pe Ia eşuarea încercării de lovitură de
nu erau urmate de acţiuni de aceeaşi care îl reprezintă clasa muncitoare stat militară. Concesiile ulterioare fă
Unite din 1957—1958, stagnarea ul se dezvoltă un front democratic larg, cute reactiunii de Aroseirfena au de
amploare pe continentul Iatino-ame- cuprinzînd ţărănimea, unele pături monstrat încă o dată inconsecvenţa
rican. terioară ea şl scăderea pe piaţa ale burgheziei, intelectuali şi stu
denţi. O deosebită importantă o pre
Aşa a fost multă vreme in trecut mondială a preţurilor materiilor pri zintă alianţa muncitorimii cu ţărăni
mea, activarea uriaşelor mase care
Dar astăzi de la Rio Grande şi piuă me, au agravat această situaţie. Ea
Ia capul Horn, pămintul sud-ameri-
can este zguduit de bubuiturile vul-
Redacţia şi adminiştraju ffariilui :str, § Martie nr. 9, Telefon: 188, 189, 75, 674. Işxa {litiu in numerar eenform aprobării Direcjiei Generale P-T.T.R. nr, 263,328 din 6 noiembrie 194Ş. — Tiparul; Întreprinderea Poligrafică -1 Mai“ — Deva.
