Page 62 - 1962-12

va PROLETARI Dm TOATE ŢĂRILE, UNTŢI-VA ! în acest J S i l P 11
V in e ri 21 decem brie 1902 4 pagini 20 bani HI
număr :
Anul X IV . Nr. 2485
° Debutul „Lu­
ceafărului"... ;

• Cura trebuie
pregătite oile în
vederea fătării ;

(pag. 2-a)
• Fiecare comu­
nist — exemplu
mobilizator la lo­
cul său de muncă ;

(pag. 3-a)

• De peste ho­
tare

(pag. 4-a)

în gospodăriile agricole colective Avaria n-a avut loc ^ Toate agregatele
( termocentralei Pa-
P la n u r i die p r o d u c ţie Era înlr-6 noapte Cu cîteva minute în a sarcinii macaralei. [roşeai sini dirijate
şl financiare friguroasă de sfîrşit Intervenţia lui n-a ( dintr-o singură ca-
de toamnă. Oraşul de urmă macaraua de 100 fost uşoară. Putea fi l. meră de comandă.
c it mal chibzuite tone urma să schimbe accidentat de tambu­
pe dealul Chizidului caja nr. 2 de la li­ rul cu funii care sc [• In fotografie:
se cufundase în somn. nia da laminare. O ! Aspect din camera

de comandă a ter-

! mocentralci.

Gospodăriile a- Ing. NICOLAE BELA Un alt principiu Numai inima cetăţii ridicase la ciţiva me­ învîrlea cu mare vite­ /[ —1<-t \_I l-1\~J«-1v—
gricole colective se vicepreşedinte al Consiliului de care va trebui de oţel batea într-una, tri şi urma s-o trans­ ză. Dar el n-a şovăit

află în pragul unul agricol regional să se ţină neapă- pompînd neîncetat, porte la locul de pre­ pentru a salva un uti­

eveniment impor­ “ rat seama la întoc­ spre marile întreprin­ gătire. Cînd caja se laj de mare impor­ Dezbaterea cifrelor de plan pe anul Î963

tant din viata lor. Peste cîteva zile mirea fundamentată a planurilor de deri fi şantiere ale găsea alîrnată deasu­ tanţă.

ele vor tine adunările generale în producţie şi financiare 11 constituie ţării sute fi mii de pra platformei de la­ — Macaraua func­

cadrul cărora consiliile de condu­ iniţiativa creatoare a masei largi de tone de metal. minare, {rina macara­ ţionează 7 — întrebă

cere vor prezenta darea de seamă colectivişti care este chemată nemij­ Din cinci în cinci lei începuse să cedeze. dispecerul după ce La E xploatarea m inieră B arza

privind activitatea desfăşurată şi locit să militeze pentru îndeplinirea minute, dispecerul de Caja cobora tot mai maistrul îşi termină

realizările obţinute în acest an, pro­ obiectivelor propuse. înfăptuirea a- serviciu pe combinat jos, lot mai amenin­ raportul. Prelucrarea cifrelor de plan pe Iui 1962 ; normarea tehnică a fost creşterii productivităţii muncii pe
anul 1963 ia Exploatarea minieră extinsă ia majoritatea lucrărilor din exploatare, asigurfnd astfel o extrac­
iectul planului de producţie şi finan­ cestui principiu cere in primul rînd primea diferite ra­ ţător asupra , platfor­ — Funcţionează foar­ Barza a iost un prilej de mobilizare cadrul sectorului ; planul lucrărilor ţie mai rapidă a minereului şl ste-
a întregii mase de salariaţi la o ana­ de descindere şi pregătire a fost rea­ rilului. De asemenea, ei au făcut
ciar pentru anul 1963. ca la întocmirea proiectului planului poarte de la şefii de mei. Ma'caragistul nu te bine. liză judicioasă a posibilităţilor reale lizat şi depăşit. In acelaşi timp a propuneri pentru o mal bună orga*
create la locurile de muncă pentru arătat că există echipe cum ar fi cele nizare a muncii la sectorul de trans­
întocmirea chibzuită a planului de de producţie pe gospodărie, consiliul secţii, maiştri, ingineri mai putea acţiona din — Dinu Nicolae depăşirea sarcinilor de plan pe anul conduse de tovarăşii Virgll Boulcan, port.
viilor. Referatele prezentate Ia secţii Costache Evu, Nicolae Haneş, care
producţie şi financiar impune analiza de conducere să antreneze brigadie­ de schimb, despre cabină. încă cîteva unde se află t şi sectoare şi discuţiile purtate au au înscris realizări frumoase, în timp La secţia atelier mecanic BarZă
scos în evidenţă o serie de aspecte re altele cum sint cele conduse de s-au făcut propuneri cu privire la
temeinică a activităţii şi a rezulta­ rii, şefii de echipă şi cit mai mulţi funcţionarea agregate­ minute şi cele SO.OOO — A fost chemat pozitive şi negative din activitatea Pelru Bălăşei, Nicolae Bădău, Ale­ îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor şi
depusă în cele 11 luni ale anului xandru Rănescu şi alţii au rămas me­ s-au luat angajamente privind reali­
telor obţinute în anul 1962 de către colectivişti fruntaşi din toate sectoa­ lor, şi mersul pro­ de kg. ale cajei s-ar chiar acum pentru o 1962. Au fost criticate cu tărie ati­ reu sub plan, dtnd lucrări şi minereu zarea de economii.
de proasiă calitate, consumînd mult
gospodărie, de către fiecare brigadă rele de producţie, astfel ca propu­ ducţiei. Nimic n-a fi lăsat cu toată greu­ intervenţie în altă tudinile greşite faţa de muncă mani­ exploziv. L1 a propus ca in anul In general, la foaie sectoarele ex­
festate de unele echipe care au 1963 să fie luate măsuri pentru ri­ ploatării, s-au purtat discuţii însufle­
şi echipă, de către gospodăriile co­ nerile de plan să exprime cit mai scăpat neobservat de tatea asupra platfor­ parte. rămas mereu sub plan, din motive dicarea acestora din urmă la nivelul ţite şi rodnice. Muncitorii, tehnicie­
neîntemeiate, cazurile de indiscipli­ celor fruntaşe şi a răspunderii oame­ nii şi inginerii au făcut propuneri pre­
lective fruntaşe cu condiţii asemă­ real posibilităţile gospodăriei. el în cele 24 de ora mei de laminat, ar fi Beculeţul roşu s-a nă, absenţele nemotivale. nilor. ţioase pentru ridicarea brigăzilor ră­
mase in urmă şi îmbunătăţirea cali­
nătoare de producţie. Din analiză va Ţinînd seama de specificul regiu­ de serviciu. La un deteriorat-o grav. O stins. Convorbirea s-a La adunarea sectorului Valea Mo­ La secţia de transport subteran tăţii producţiei. Comitetul sindicatu­
adunarea a scos în evidenţă faptul lui, îr. colaborare cu conducerea ex­
trebui să reiasă modul cum a fost nii noastre, de tradiţia care există moment dat, unul din­ zi, sau chiar mai mul­ terminat. Dispecerul rii, ing. Emil Faur a scos in eviden­ că planul de transport pe cele 11 ploatării, va lua toate măsurile pen­
luni ale anului 1962 la minereu a tru ca ele să prindă viaţă. In felul
organizată şi cum s-a desfăşurat în mai toate satele, o deosebită tre beculeţele roşii ale te, laminorul ar fi notă cu migală intr-un ţă o serie de realizări frumoase: fost depăşit. Muncitori ca Ioan Do- acesta avem chezăşia că planul pe
bre, Matei Varga, Ioan Bota, Aurel 1963 va fi realizat şl depăşit.
munca în fiecare sector de producţie. atenţia va trebui acordată la întoc­ staţiei teleşpicher în­ staţionat pentru repa­ registru: propun să agregaiele de perforaj umed şi ma­

Procedînd în acest fel şl chibzuind mirea planurilor de producţie dez­ cepuse să semnalizeze. raţii. fie ' evidenţiat tînărul şinile de încărcat au iost folosite in­

cu multă grijă asupra posibilităţilor voltării creşterii animalelor, una Pentru a cîta oară în In timpul acesta ţi­ Dinu Nicolae de la tegral ; productivitatea muncii a
nând Dinu Nicolae laminorul de 650 mm.
ce le au pentru sporirea producţiei din ramurile care aduc venituri noaptea aceea ? se afla, în apropiere. al C.S.H. pentru fap­ crescut cu 3 Ia sută faţă de sarcina
Dispecerid îşi privi Văzînd cum stau lu­ ta lui demnă...
vegetale şi animale, gospodăriile mari şi zilnice şl prin care se poate crurile s-a repezit pe planificată pe cele 11 luni ale anu-
ceasornicul. Era 1 şi Dimineaţa, la pre­
colective din Apoldul de Sus, Teiuş, asigura o valorificare completă a 25 minute.

Turdas, Miercurea şi multe altele, produselor secundare vegetale. Pen­ — Ce-or mai fi scara metalică care darea serviciului pe

şi-au întocmit în anul trecut planuri tru aceasta este necesar să se pre­ vrînd tovarăşii de la , duce la căruciorul ma ¦ combinat, în procesul

de producţie fundamentate, in care vadă concret folosirea tuturor re­ „650“1 se întrebă el. coralei, a pătruns verbal dispecerul a

si-au prevăzut obiective mobiliza­ zervelor furajere ca: strîngerea şi Apoi deschise apara­ consemnat: în timpul
tul. serviciului meu nu s-a
toare. Militînd pentru înfăptuirea lor, conservarea paielor, cocenilor, co- printre sîrme la mo­ întimplat nimic neo­
— 'Aici maistrul torul electric, şi a blo­ bişnuit.
ele au reuşit ca în acest an să ob­ letelor de sfeclă etc., creşterea su­ Cristea Nicolae. Vă cat de la cuplă co-

ţină producţii sporite. La G.A.C. din prafeţelor cu culturi duble, cu po­

Apoldul de Sus, de pildă, s-au ob­ rumb pentru siloz şi alte plante de raportez... borirea tn continuare R. LAL

ţinut în medie peste 3.400 kg. po­ nutreţ.

rumb boaba la ha., iar producţia de In acelaşi timp să se acorde aten­

lapte pe cap de vacă furajată (în 11 ţie folosirii cit mai raţionale a pă- Medrea mecanici de locomotivă s-au

luni) a Întrecut 2.750 litri. Alte gos­ mintului şi dezvoltării mai multor DORIN BULIGA .

podării cum slnt cele din Calda, Bu- ramuri intensive potrivit specificu­ angajat să realizeze cîte o cursă in preşedintele comitetului
cerdea, Geoaglu, Gurasada etc. au lui zonei, astfel ca fiecare G.A.C. plus la schimburile ior in vederea sindicatului E. M. Barza
realizat de pe loturile demonstrative pe lîngă culturile de bază să lăr­
cîte 5100—6500 kg. porumb boabe la gească legumicultura, să crească pă­ V» m Ü m m m Am
ha., cea din Vinerea peste 30,000 lei sări, albine etc., care să contribuie
venituri la hectarul de grădină etc. Ia sporirea veniturilor gospodăriei m itiirnp inia n rnim La turnătoria vecha a uzinei „Victoria'
şi a membrilor săi.
O analiză multilaterală a condiţii­ Zilele trecute a avut loc dez­ au făcut propuneri cu privire Ia:
lor specifice de sol, climă, plante Propunerile făcute de către colec­
premergătoare, Îngrăşăminte aplicate tivişti in consfătuirile de producţie baterea cifrelor de plan pe 1963 îmbunătăţirea procesului tehno­
precum şi asupra felului cum s-au care au avut loc de curînd să fie
fă'cut, arăturile şl Insămînţările pe temeinic analizate de către consiliul la secţia turnătoria veche a uzi­ logic, la întărirea disciplinei în
fiecare tarla, va constitui un sprijin de conducere al gospodăriei şi or­
real pentru cadrele care vor Întocmi ganizaţia de partid, iar cele care kw nei „Victoria" Călan. Sub îndru­ muncă etc.
schitele de amplasare a culturilor sînt corespunzătoare să fie intro marea organizaţiei de partid
duse în proiectul de plan. Pe baza Cu pianul anual . A ,- muncitorii, inginerii şi tehnicie­ Avem convingerea că prin tra­
O mare Însemnătate pentru Întoc­ proiectului de plan îmbunătăţit, con­ ducerea in viaţă a măsurilor*,
mirea completă a planului de pro­ siliile de conducere ale G.A.C. să îndeplinit Econom ii prin inovaţii nii s-au prezentat la dezbateri propuse şi desfăşurarea unei în­
ducţie o are Îmbinarea armonioasă treacă la întocmirea planului finan bine pregătiţi. Ei au analizat cu sufleţite întreceri socialiste, pla­
a intereselor generale ale economiei ciar In care să stabilească volumul i n cursul zilei de 18 dece n- La cabinetul tehnic al Combinatului siderurgic Hunedoara mult simţ de răspundere reali­ nul de producţie pe anul 1963
naţionale cu cele obşteşti şi perso­ total al încasărilor băneşti din valo­ ' brie colectivul laminorului se desfăşoară o rodnică activitate. De la începutul anului şi zările obţinute în cursul acestui va fi depăşit la toate sortimen­
nale ale colectiviştilor. In această rificarea produselor vegetale şi ani de 809 mm. al C.S. Hunedoara a pină in prima jumătate a lunii decembrie aici au fost înregis­ an, lipsurile care s-au mani­ tele.
privinţă-este necesar ca la întocmi­ male. înregistrat un succes de seamă: trate 392 propuneri de inovaţii. Din acestea 223 au fost aplicate. festat şi au făcut propuneri pre­
rea planului de producţie să se tină îndeplinirea planului anual de Prin aplicarea lor s-au realizat economii antecalculate în va­ ţioase pentru îmbunătăţirea GH. MAGUREANU
seamă de rolul deosebit de impor­ La întocmirea planului financiar producţie. loare de circa 12.000.000 lei. muncii de viitor. Comunistul secretarul organizaţiei de bază
tant pe care îl au contractările cu este necesar să se pună un deosebit De remarcat că în cursul aces­ Ioan Hodorog bunăoară, a ară­
statul pentru obţinerea de venituri accent pe folosirea judicioasă, cu tui an muncitorii, inginerii şi Produse de bună calitate tat că este necesară extinderea P.M.R.
tot mai mari, să se prevadă In pla­ simt gospodăresc a tuturor venitu­ tehnicienii de aici au acordat o redistribuirii aerului insuflat în
nurile de producţie livrarea către rilor băneşti. atenţie deosebită calităţii pro­ Colectivul fabricii „Sebeşul“ produsele de calitatea I au spo­ cubiîouri. In acest fel, spunea eb D. MUNTEANU
stat, pe bază de contract, a Întregu­ ducţiei şi reducerii preţului dc clin Sebeş a obţinut anul acesta se va obţine o economie însem­ preşedintele comitetului sindical
lui surplus de produse vegetale şi întocmite chibzuit, cu participarea succese de seamă în reducerea rit cu 5 la sută faţă de norma nată Ia consumul de cocs". Alţii
animaliere. largă a colectiviştilor fruntaşi, dez­ admisă. de secţie
bătute temeinic, în adunările gene rebutului şi îmbunătăţirea ca­ Turnătoria I — Uzina „Victoria“
Recep{ia oferită rale, planurile de producţie şl finan­
ciare întocmite de conducerile Călan
la Consiliul de Miniştri
G.A.C. sub îndrumarea organizaţii cost. Aşa se face că rebutul a lităţii produselor. Numai în pri­
în cinstea delegaţiilor mele 15 zile ale lunii decembrie
lor de partid şi cu sprijinul efectiv fost redus cu 10 la sută faţă de Ia sortimentul ciorapi de relon —"'cVimerla zilelor
participante la sesiunea admis, iar la preţul de cost, în s-a realizat un indice de 94 la
al specialiştilor, vor constitui îndru­ 11 luni, au realizat o economie sută faţă de 91 la sută plani­ Ijj Pe harta ţării, Simeria apărea ca Pină nu dc mult, montajul vagoa­ aproape tot la a doua clădire o con- >T
C. A. E. R. peste plan de 630.000 Iei. ficat, iar Ia tricotaje de bumbac
marul permanent în activitatea de zi
Preşedintele Consiliului de Miniştri Noi s a te ele ctrifica te V o staţie de cale ferată mai răsărită, nelor se făcea sub cerul liber in strucţie nouă, o amenajare de casă. K
al R.P. Romine, Ion Gheorghe cu zî a gospodăriilor colective pen­ l un mic nod feroviar. Două mici atc- tot timpul anului. Acum acest lucru
Maurer, a oferit, joi seara, In sa­ PENTRU- CE-RINŢELE OM ULUI f^-
loanele Consiliului de Miniştri, o tru sporirea producţiei, pentru con Lumina electrică pătrunde tot mai transformatoarelor şi-au adus o parte ) liere, in care oamenii lucrau în con- se face într-o hală modernă, dată in
recepţie în cinstea delegaţiilor parti­ mult în satele raionului Brad. Un de contribuţie sute de cetăţeni din J diţii grele, era toată, industria ora- exploatare de cîţiva ani. O dată cu dezvoltarea economică jjl
cipante Ia cea de-a 17-a sesiune a tinua lor întărire economico-organi- asemenea eveniment a avut loc zi­ localităţile respective. Au muncit ' şului. Astăzi şi aici noul te întîm- a oraşului s-au îmbunătăţit mult •fi
Consiliului de Ajutor Economic Re­ lele trecute şi în satele Cărăstău, Tă- mult şi cu folos electricienii Lazăr Prin dotarea cu noi utilaje moder­ condiţiile de asistenţă socială, ’de în- jj*
ciproc. zatorică, pentru ridicarea nivelului tărăşti şi Vaţa. Lucrările de electri­ Cornel, Paia Radunov, N. Nicoară şi pină Ia tot pasul. Oraşul Simeria ne şi alocarea de fonduri pentru in­ văţămînt şi cultură. In cadrul şcolii
ficare în satele amintite au fost exe­ mulţi alţii cunoaşte o nouă viaţă. vestiţii întreprinderile şi unităţile medii s-a construit şi dat în folo- w
Au participat tovarăşii Gheorghe de trai, material şi cultural al co­ cutate de I.G.O. Alba Iulia. Trebuie economice ale oraşului Simeria sc sinţă o nouă clădire cu 9 săli de "jţ
Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Mi- menţionat faptul că la plantarea stu­ MIHAI SUSAN ÎNTREPRINDERI ŞI SECŢII dezvoltă continuu. In prezent se aflu clasă. Aici învaţă în prezent 1.251
hai Dalea, Gheorghe Gaston Marin, lectiviştilor. corespondent în ultima finisare o fabrică de pline
membri ai C.C. al P.M.R., ai Con­ pilor, întinderea reţelei, instalarea MODERNE modernă cu o capacitate de 12 tone elevi la cursul de zi (clasele 1—XI) ,1'
siliului de Siat şi al guvernului, pe zi. De asemenea, se construieşte şi 150 elevi seralişli. Mult a eres- (n>
conducători al instituţiilor centrale x De ani ele zile macazul era schim- şi un complex al cooperaţiei meşte­ cui şi, numărul elevilor de la şcoala W
şi ai organizaţiilor obşteşti, oameni « bat în staţie de acari. Pe arşiţa soa- şugăreşti. profesională. I.a această şcoală sc jj|
de ştiinţă sl cultură
relui, pe ploaie sau frig, acarul ve­
Au luat parte şefii unor misiuni ţi gliea la siguranţa circulaţiei. Tehni­

ci, ca nouă a înlocuit munca de acar. ADRESE NOI pregătesc pentru a deveni muncitori îj
|)' Azi staţia C.F.R. Simeria a fost mo­ calificaţi 273 elevi, cu 91 mai mulţi v

ft, dificală prin darea în folosinţă a De vreo cîţiva ani în oraşul Sime- dccît in anul 1960—61.
ţi unei secţii de cen-
Pe vremuri, la !a•l
jj tralizare şi teleeo
sănătatea semene- <(j
«)j[ mandă. Un macaz I S A M D E E A i P R D C i l A R A R E A niloi', vegheau doar .jj
se schimbă în 1-3
v secunde, printr-o R E R IlB E ilC IIII doi medici. As- jj-
tăzi în cadrul spi- H-
diplomatice acreditaţi In R.P. Ro-
mină. jj- simplă apăsare pe talului şi a poli- IV.
clinicii C.F.R. din localitate lucrează !7I
In timpul recepţiei, tovarăşul Ion ft buton de la cabina centrală. Şt in ria au apărut noi adrese. Pe terenul
Gheorghe Maurer, preşedintele Con­
siliului de Miniştri a salutat pe t\‘, plus, sc asigură condiţii de perfectă dintre vechiul oraş şi parcul den- 19 medici şi aproape 40 personal j,|
oaspeţi, In numele C.C. al P.M.R.,
al Consiliului de Stat şi al guver­ !fi siguranţă a circulaţiei. Simeria a dc- drologic, pe circa 50 ha., s-au con­ mediu sanitar. pe- iii
nului R.P. Romine. venit un mare nod de cale ferată. struit peste 300 de case. Sint case Ore plăcute
jjl De aici sînt dirijate zeci şi zeci de ale ceferiştilor şi ale celorlalţi oa­ şi instructive îşi
In numele şefilor delegaţiilor parti­
cipante ia sesiune a răspuns P. Ja- jA trenuri încărcate cu metalul Hune- meni ai muncii din oraşul Simeria, trec locuitorii oraşului şi in cadrul v
roszewicz — membru al C.C. al
P.M.U.P., vicepreşedinte al Consiliu­ î}; doarei şi Colanului, cu cărbunele construite cu împrumut de stal şi clubului C.F.R. Aici se desfăşoară o (j*
lui de Miniştri al R.P. Polone.
Văii Jiului spre uzinele şi fabricile fonduri proprii. Noi străzi, noi adre­ bogată activitate cullural-educalivă
Recepţia s-a desfăşurat înir-o at­
mosferă cordială, de caldă prietenie. ij* tării. în cadrul formaţiilor artistice, la bi- al

se :< strada Ştefan Gheorghiu, 1. C. bliotecă etc. -l
9ţ 6Simmiecrnia este cunoscutăa şi peste . Primit, 11 Mai etc., au pe o parte
în graniţele ţării. Incepînd din anul ¦şi alta case frumoase şi spaţioase. Parcul, care ani dc-a rîndul era

v, 1960 aici a fost dată în exploatare •Proprietarii lor sînt Alexandru Bîr- o enigmă pentru oamenii muncii, el ft.

ft întreprinderea „Marmura“. In hala ţan, mecanic, Ioan Florca, şef dc fiind doar locul de „odihnă“ al mo- ?9

ţj modernă şi spaţioasă înzestrată cu 7 ¦grupă, Victor Cismaş, controlor de şieruhd Ocsliuy, este acum un fru- j(j

mos parc dendrologic. Mulţi din si- .jj
vj gatere dc fabricaţie rominească, sc calitate, ¦Glt. Bacju, tîmplar, acum mericni îşi petrec aici ore plăcute, ij-
x prelucrează zilnic mari cantităţi de pensionar, lacob Butoi, mecanic de recreative, în timpul liber. Si pe zi i,
Şedinţa Comisiei ft, marmură care iau drumul marilor locomotivă, Surd Simion, maistru şi ce trece, el se înfrumuseţează prin ţi

Economico-financiare !7 şantiere ale ţării şi chiar peste h'o- mulţi alţii. munca asiduă de cercetare şi îm- •li
Jţ tare, în R.S. Cehoslovacă, R.P. Un­
a Marii Adunări N a ţ e o n a f e it garia, Suedia, Anglia, Italia, S.U.A. Noi adrese au acum şi tov: Gyu- bogăţire a vegetaţiei dusă dc colecti­
Jj- şi alte state. lay Konratl, mecanic de locomotivă, vul I.N.C.E.F.
In ziua de 20 decembrie, Co­ Iosif Ităduţ, lucrător în staţia călă­
misia eoonomico-financiară a n Tot în anii regimului 'democrat- tori şi Nicolae Bodea, turnător. Ei Dezvoltare a cunoscut si reţeaua
Marii Adunări Naţionale a înce­ !9 popular a fost pusă în funcţiune şi s-au mulat împreună cu alte 44 de comercială. La parterul noilor j j
put examinarea proiectului de ţţ întreprinderea de colectare şi indus- blocuri din Piaţa Libertăţii s-au
buget al statului pe anul 1963, ij trializare a laptelui — l.C.I.L. înzes­ familii in noile şi modernele blocuri construit trei magazine. De aseme- j-
care urmează a fi supus dezba­ nea a fost amenajată o piaţă mo- ft
terii Marii Adunări Naţionale. trată cu utilaj modern. întreprinde­ construite în Piaţa Libertăţii. Nu dernă cu trei rînduri de mese aco- îl
rea poate prelucra zilnic circa 15.000 periie şi 12 gherete.
peste mult timp, alte 44 apartamen­

Tovarăşul Aurel Vijoli, minis­ ţţ litri lapte. Numărul mare de sorti­ te, in prezent în construcţie, vor

trul finanţelor, a făcut o expu­ ţi mente produse aici sînt livrate in primi noii locatari Sint fapte care vorbesc că Sime- \
x întreaga regiune şi chiar în afară, In ultimii ani, aici au mai fost
nere asupra executării bugetului Două evenimente de seamă în viaţa unei brigăzi. Primirea drapelului de brigadă fruntaşă îi. în regiunile Bucureşti, Dobrogea şi ria de azi nu mai seamănă cu cca tj*
pe anul 1962 şi a prezentat pro­ construite pentru oamenii muncii
pe mina Lupeni. Iar pentru hărnicia şi rezultatele muncii sale, şeful brigăzii Nicolae Gligor Argeş. încă 34 apartamente. de ieri. Ea creşte şi înfloreşte o dată 1(1
iectul bugetului de stat pe anul
(1903. a fost primit în rîndurile partidului. “ •- ') Schimbări mari s-au petrecut şi cu oameniicare locuiesc aici. ni

Lucrările Comisiei continuă. IN FOTOGRAFIE: O discuţi^ obişnuită A brigăzii la sfirşitul unei zile fle muncă. j la atelierele de reparat vagoane. Vizitatorul oraşului (ntîlneşte V. FURIR ft.

?Agerpreş) Foto j, V,. O.NOItf