Page 63 - 1962-12

PAfî. îs
Carlea,
în sprijinul colectiviştilor
Biblioteca comunală din Să­
laşul Superior, raionul Haţeg,
desfăşoară o bogată activita­
te in rlndul colectiviştilor.
Colţul colectivistului, orga­
nizat la intrarea In bibliote­
că, planurile de lectură pen­
tru brigadieri şi colectivişti
întocmite de bibliotecar, ac­
ţiunile de masă pentru popu­
larizarea cărţii agrozooteh­
nice slut doar clteva metode
care, folosite, au atras In ju ­
rul bibliotecii peste 700 de
cititori colectivişti. Este im­
portant de reţinut faptul că
din totalul cărţilor difuzate
de bibliotecă In acest an. 3.609
slut cărţi agrozootehnice.
Tov. Năstase 'Andrei, biblio­
tecarul comunei, cunoaşte
bine viaţa satului şi preocu­
pările oamenilor. De aceea, el
a îndrumat zi de zi şi in mod
diferenţiat lectura colecti­
viştilor.
De clnd s-a deschis Invă-
ţămlntul agricol de masă.
participă cu regularitate la
lecţii. Aici, la sflrşitul cursu­
rilor, el le vorbeşte colecti­
viştilor despre cărţile pe care
le pot găsi la bibliotecă in
legătură cu lecţia predată,
Schimb de experienţă
între activiştii culturali
r Din .iniţiativa Comitetului ra­
ional pentru cultură şl artă, în
raionul Sebeş au fost înfiinţate
fi centre de Îndrumare metodică.
Zilele trecute, la centrul meto-
'dic de la Girbova a fost organi­
zat un schimb de experienţă pe
tema „Organizarea călătoriilor
pe hartă la căminul cultural“, la
care au participat directorii că­
minelor culturale şl bibliotecarii
din satele Poiana, Jina, Reclu,
Cărpiniş şi Girbova.
Cu acest prilej, tov. Gheorghe
Bogdan, directorul Căminului
cultural din Poiana, a expus re­
feratul „Cum organizăm călăto­
riile pe hartă la căminul nostru
cultural“.
Seara, alături de cei peste 300
colectivişti din comuna Girbova,
activiştii culturali au participat
la partea practică a acestui
schimb de experienţă. Activul
--------------- r— .:-r:333
De ia 5 ia 2 5 hectare
In acest an colec­ tivă- s-a realizat can­ să obţină cel puţin
tiviştii din satul Cioa­ titatea de 24.544 kg. 125.000 kg. porumb
ra, raionul Orăştle, porumb boabe, re­
au cultivat porumb venind Di medie la
şi. pe un lot experi­ ha. cite 4.909 kg.
mental in suprafaţă
Acest lucru a întă­ bilite două loturi de
de 5 ha. rit şi mai mult con­
re acest lot a fost vingerea colectiviş­
tilor că agrotehnica
aplicat cu stricteţe este unul din prin­
întregul complex de cipalii factori care
măsuri agrozooteh­
nice — Incepind de duc la sporirea pro­
la alegerea terenului ducţiei. De aceea, au şi incorporate in sol
piuă la recoltare. Şi şi hotărit ca in pri­ mari cantităţi de în­
rezultatele au fost cit măvară să organizeze
se poate de bune : de loturi experimentale lng. agr. V. VESCU
pe suprafaţa respec­ pe 25 ha., de pe care
In creşterea oilor două perioade
pun probleme deosebit de importan­
te : perioada montei şi a fătărilor.
Perioada montei corespunde lunii oc­
tombrie si începutului lunii noiem­
brie, iar cea a fălirilor începe odată
cu perioada a dona de gestaţie a oi­
lor. Pregătirea oilor pentru tătare tre­
buie începută din timp. Calendaris­
tic, dala fătărilor este slrîns legată
d° modul eiun stnt organizate fătă-
rile. Se ştie că fătările pot fi de pri­
măvară, vară, toamnă şi iarnă. Prac­
tic, In regiunea noastră sint obiş­
nuite fătările de primăvară şl, spo­
radic, se înlîlnesc şl fătări de lamă.
Acestora din urmă le-am putea spu­
ne şi fătări timpnrii.
în acest articol nu vom Insista n-
supra avantajelor şl neajunsurilor
fă'ărilor legale de anumite sezoane.
Se apreciază că cele mal indicate fă-
tări în regiunea noastră sînt cele de
primăvară pentru ră ele pun mai pu­
ţine probleme de organizare. în mod
deosebit de păstrare a noilor produşi.
Practic, pregătirea oilor în vederea
fătării trebuie să înceapă în partea
a doua a lunii decembrie. In acest
şrop atenţia trebuie îndreptată în ur­
mătoarele direcţii : pregătirea tur­
melor de femele, pregătirea adăpos­
turilor şl a ustensilelor, asigurarea
unei hrăniri corespunzătoare şl In­
struirea ciobanilor.
Pregătirea turmelor trebuie să în­
ceapă cu o lună înainte de fătare. A-
colo unde efectivul de ol este mare,
femelple geslante şe împart în două
turme : cele în gestaţie avansată şl
cele fp prima perioadă de gestaţie.
Acest lucru esţp necesar deoarece
vom vedea ră îngrijirea este diferită
în cele două perioade. In pregătirea
oilor pentru fătare un lucru de mare
Importanţă esţp tunderea HnH din ju­
rul ugerului, întrurît ea se murdăreş­
te uşor şl acoperă sfîrcurile care sînt
astfel greu descoperite de miel. In
afară de aceasta, cînd mielul suge li­
na murdară se pot produce tulburări
nastro-intestinale, chiar şt mortale.
Totodată se tunde şl lîna murdară de
pe părţile Interne ale coapselor şl din
jurul anusului.
Hrănirea oilor fn nerfoada de ges­
despre cărţile noi sosite etc.
Ajutat de un larg colectiv
voluntar, bibliotecarul desfă­
şoară o intensă muncă de
propagandă a cărţii şi In ccair 'l
drul celor 12 cercuri de
Ut. Principala preocupare in
acest sens este popularizarea
cărţii de ştiinţă popularizată
şi combaterea pe această cale
a unor deprinderi şi menta­
lităţi învechite. Recenziile,
prezentările şl lecturile In
grup asupra unor cărţi ca
„Despre preziceri, oracole şi
ghicit“, „ştiinţa şi supersti­
ţiile“ şi altcie, care s-au or­
ganizat la cercuri, au stlrnit
interesul participanţilor.
o remarcă pe care trebuie
s-o facem este aceea că prin­
tre cei mai activi cititori ai
bibliotecii, se găsesc in pri­
mul rin ă : Birsescu Ion, pre­
şedintele gospodăriei colec­
tive, Vlad ştefan şi Bal Sil­
viu. brigadieri fruntaşi.
Muncind cu dragoste şi en­
tuziasm, întotdeauna se pot
face lucruri frumoase.
PEŢAN VIORICA
bibliotecar şef la biblioteca 5
regională f
căminului cultural din Girbova a
prezentat călătoria pe hartă cu
tema „Măreţele construcţii ale
comunismului în U.R.S.S.“.
Prin felul cum a fost orga­
nizată, prin prezentarea ei sis­
tematică de către conducătorul
călătoriei, tov. prof. Kurt Zeid-
ner, manifestarea a reuşit să fa­
că cunoscute colectiviştilor cîto-
va din măreţele construcţii pe
care le Înfăptuieşte poporul so­
vietic sub conducerea Partidului
Comunist, iar pentru activiştii
culturali a constituit un bun pri­
lej de cunoaştere a modului
practic cum se organizează şi se
desfăşoară astfel de forme ale
muncii culturale educative de
masă»
NICOLAE RACILA
instruclor mplodist al Casei ra­ concis al jurnalisticii moderne.
ionale de cultură — Sebeş
boabe, cile 5.000 kg.
la ha. In acest scop
s-au şi luat unele
măsuri. Au fost sta­
teren, pe suprafeţele
respective s-au exe­
cutat arături adinei,
au fost transportate
grăşăminte naturale.
G.A.C. Cioara
Com trebuie pregătite oile
în vederea fătării
taţie trebuie făcută în mod corespun­
zător. Mai există în unele părţi prac­
tica greşită de a hrăni oile mai bine
numai în perioada fătărilor. Oala
geslantă se pregăteşte în aşa fel lncît tru dezvoltarea fătului, de aproxi­
in timpul fătării să fie intr-o stare
bună de întreţinere, stare care garan­
tează şi obţinerea unor produşi vlgu-
roşi. Aminteam mal sus că hrănirea
oilor diferă în timpul gestaţlet. Ast­
fel, în prima perioadă de gestaţie ra­
ţia nu se măreşte, deoarece mielul In
stare embrionară se dezvoltă foarte
puţin, neavlnd deci nevoie de multe
substanţe hrănitoare. In a doua pe­
rioadă de gestaţie mielul se dezvol­
tă foarte repede, astfel că pentru con­
struirea corpului îl sînt necesare mult deosebi, du« la slăbirea oilor, atrag
mal multe substanţe nutritive. Da a-
epst lucru ne putem da bine seama
urmărind dezvoltarea mielului in ute­
rul mamei în cele cinci luni de qps-
tatie. In luna a lntîia mielul ara cir­
ca două grame, în luna a doua creşte
cu circa 5-fi grame, în luna a treia
creşte cn 360 grame, în luna a patra
cu 1,200 grame, îar In luna a clncea
cu peste 3.000 grame. Se observă deci
că începlnd de la două luni şl Jumă­
tate mielul se dezvoltă Incomparabil
mai mult decît în primele luni. Iată
de ce, începlnd cu luna a treia de
gestaţie raţia oilor trebuie să se mă­
rească în raport cu necesităţile Im­
puse de creşterea fetusului. Incepind
deci din decada a treia a luntt dp-
cembrie, în hrana oilor gestante se
vor Introduce cele mal bune furaje,
din care să nu lipsească concentra­
tele. Tn cazul clnd femelele au fost
împărţite în două grupe : în ol cu ges­ fel îndt la începutul lunii februa­
taţie avansată şi tn oi aflate în pri­
ma perioadă de gestaţie. Ia cea de-a
doua turmă furajarea despre care vor­
beam mai sus se va introduce în ju­
rul datei de 15-20 ianuarie.
La alcătuirea radei este necesar să
ţinem seama de faptul să În a doua
jumătate a gestaţie!, oile mama au ne­
fiP P iP P P
Micuţa Maria­
na a venit la
noul dispensar
medical dat de
curînd in folo­
sinţă la Cîlnic,
raionul Sebeş.
Medicul a con­
sultat-o cu aten­
ţie, spre mulţu­
mirea micuţei
pacientei.
Debutul „Luceafărului 8»9
De cltăva vreme, In vitrinele
librăriilor, şi-a făcut apariţia o
cărticică cu o ţinută elegantă,
tinerească, care te invită parcă
la lectură. Pe copertă cititorul
intilneşte un semn distinct în-
făţişînd „Colecţia Luceafărul",
adică colecţia care li publică pe
debutanţi. Cu fiecare apariţie,
colecţia „Luceafărul“ a impus
atenţiei publicului cititor un nu­
me nou de tînăr poet sau pro­
zator, relevind clteva talente
autentice, care Îndreptăţesc cer­
titudinea că schimbul de miine
al frontului nostru scriitoricesc
este asigurat.
Cea mai mare parte a pagini­
lor publicate in „Luceafărul“
descoperă sensibilitate artis­
tică, prospeţime, teritorii noi
defrişate cunoaşterii cititoru­
lui. Este interesant de semna­
lat faptul că mulţi debutanţi au
un vechi stagiu in ziaristică.
Munca la ziar le-a permis cu­
noaşterea aprofundată a reali­
tăţilor socialiste, le-a format
ochiul pentru sesizarea opera­
tivă a noului din viaţă, a im­
primat scrisului lor caracterul
Ştefan Bănulescu de pildă a de­
butat chiar cu un volum cu ca­
racter de reportaj „Drum in
cimpie“, iar Manole Auneanu şi
Ilie Tănăsache (ambii au lucrat
ca reporteri ia ziarul regional
„Viaţă nouă“ din Galaţi) cu
volumele „Cerul era aproape“ şi
respectiv „Rîdea o fată prin
parbriz“.
Ziaristică au făcut şl debutan­
ţii Ion Arieşan („Anii adoles­
cenţei“), Grigore Beuran („Ochi
adinei“) sau Nicolas Velea
(„Poarta“ ).
In povestiri ca „Telalul" de
Manole Auneanu, „Preţul plinii"
de Grigore Beuran, „S-a însurat
al Iul Horove!"... de Iile Tănă­
sache ş.a. se observă o prelu­
crare artistică a unor intere­
sante fapte de viaţă cunoscute,
probabil, In numeroasele depla­
sări pe teren ale ziaristului. A-
voie de o cantitate mare de albuml-
nă pe care o folosesc la formarea
corpului mielului. Calculele dovedesc
că zilnic oaia are nevoie, numai pen­
mativ 25 grame albumlnă. Deci, raţia
pe care o primesc oile adulte trebuie
mărită In această perioadă ai cel
puţin 25 la sută. Oile gestante tre­
buie de asemenea asigurate cu sufi­
ciente sănirt minerale şl vitamine.
Lipsa calciului ţ! a fosforului, In-
SFATUL
âflc e la !'u ta la i
după sine o lactaţle slabă, duc la naş­ tele şl suculentele, iar seara grosie­
terea unor miel slabi, de multe ori,
neviablll.
Ce furaje asigură necesarul de al­
bumlnă, săruri minerale şl vitamine
în raţia oilor gestante ?
Cel mal valoros furaj îl constitui«
finul de calitate bună şi In mod deo­
sebit finul de leguminoase. Cînd în
lipsa iul se administrează fin de ca­
litate mat slabă, de luncă, sau pădu­
re, este necesar să se dea oilor un su­ luminoase, încăpătoare, uscate şi fără
pliment de sălciu furajer (8-10 gra­
me). De asemenea, din raţia oilor nu
trebuie să lipsească grosierele, (paie
şi pleavă), !a care se adaugă 4-5 gra­
me sare. Dintre concentrate în hrana
oilor cel mai frecvent se foloseşte
porumbul boabe. Acest furaj trebuie
Introdus în ralie la început în can­
tităţi mal mici, Iar pe măsură ce oi­
le înaintează In gestaţie cantitatea de ficient de dezvoltaţi („zburaţi" — cum
porumb se va mări treptat, în aşa
rie să se ajungă la 200 grame pe cap
de oaie şl să se menţină la această
cantitate pînă la fătare.
In hrana oilor gestante ţa poate
Sslosl de afigjMnM nutreţul murai
8*
tenţia scriitorului e captată
mai cu seamă de fenomenele
noi, socialiste, ale vieţii noas­
tre. Cu talent, tinerii prozatori
amintiţi zugrăvesc aspecte ale
luptei dintre vechi şi nou din
realitate, reuşind să pună ade­
sea In lumină conflicte puter­
nice, contemporane („Tntilnire
tirzie“) de N. Velea, („Agnes
Schilling“ de Ion Arieşanu etc.).
Un capitol nou şi inedit în­
scriu în poezia rominească con-
C ro n ică —— —
L I TERA R A
temporană volumele de debut
ale tinerilor Ilie Constantin,
(„Vintul cutreieră apele"), Ce­
zar Baltag („Comuna de aur"),
Darie Novăceanu („'Autobiogra­
fie"), Ion Crlnguleanu, („Ano­
timpurile Griviţei"), Grigore
Hagiu, („Autoportret în Au­
gust“), Miron Scorobete („Ma­
nuscris“), Florenţa Albu, („Fă­
ră popas“), Nichita Stănescu,
(„Sensul iubirii“), Ion Rahovea-
nu, („Creanga de măslin"), Leo-
nida Neamţu, („Clntecul conste­
laţiei“) şl alţii. ä
Poeţii glorifică Partidul, care
a deschis In faţa tinereţii dru­
mul adevăratei fericiri; condam­
nă războiul distrugător de va­
lori materiale şi spirituale, evo-
clnd totodată copilăria sfărl-
mată de groaznica maşinărie a
războiului; creionează inspirat
figuri de tineri constructori al
socialismului; dlntă puritatea şi
A u d i ţ i e m uzicală
Zilele trecute, grupa sindi­
cală de la Spitalul T.B.C. din
Deva a organizat o audiţie mu­
zicală din operele lui Verdl. Cu
acest prilej au fost ascultate
arii din „Trubadurul", „Bal
şt sfecla de nutreţ eu condiţia ca
înainte de fătări cu o lună, aceste fu­ puse In scara de sus, cît şi eu con­
raje să fie scoase din raţie. In peri­
oada In eare se dau.este important să
se albă In vedere că, atlt nutreţul
murat, eît şl sfecla să nu se admi­
nistreze reci, deoarece In această sta­ fin care se scutură In timpul alimen-
re provoacă avorturi. Iată din ce fu­
raje se poate alcătui o raţie medie
pentru ol cu lină semiflnă şi grosieră:
fîn 0,500 grame, grosiere 1,5 kg., con­ noapte trebuie asigurate din timp fe­
centrate 0,150 gr„ nutreţ murat sau
sfeclă 1 kg., aretă furajeră 10 gr. şl
5 gr. sare. Este importantă de ase­
menea ordinea în care se dau aceste
furaje. Raţia trebuie împărţită în trei
tainuri. Astfel, dimineaţa se adminis­
trează ftnurile, la amiază concentra­
rele.
Pregătirea adăposturilor pentru tă­
tare este o altă problemă Importantă
în organizarea fătării oilor. In mod
deosebit se va avea In vedere ca !n-
tr-o parte a saivanului să se amena­
jeze adăposturi în aşa fel ca acestea
să asigure condiţii de bună cazare
pentru oile mame. Adăposturile tre­
buie să fie suficient de călduroase,
curenţi, Intrucît fătările se fac trep­ cît şl cu ocazia altor Instructaje să
tat, în decurs de 3-4 săptămîni, este
necesar ca In adăposturile destinate
pentru fălări să se amenajeze compar­
timente, tn care să fie împărţite oi­
le fătate după vîrsta mieilor. Cînd
mieii sînt mat cruzi, numărul de ol
va fl mal mic Intr-un compartiment,
urmlnd cn atunci cînd mieii sînt. su­
spun ciobanii), să fie trecuţi în tur­
ma de bază a oilor. In compartimen­
tele respective se socotesc 2-2,5 m.p.
pentru o oale eu miel. Pentru că de
foarte multe ori în turmă se găsesc
ol eare fată pentru prima dată şi
care nu primesa mielul la supt, este
nevoie ca lntr-o parte a adăpostului
să se amenajeze dfeva „cuşti", lungi
frumuseţea dragostei, a priete­
niei, a solidarităţii umane.
Se Înalţă lnm Îndrăznelii, cu­
rajului creator, muncii socia­
liste :
„Prin lucruri trecem fără de ocol,
şi rupem vălurile toate,
şuierător reinchegind în gol ij
raporturi mai echilibrate.
Am părăsit de mult, neiertător,
stagnarea palidă şi tr is tă ;
sintem parcurgerea solevmă-n
zbor,
de înălţime leninistă.“.
(Grigore Hagiu).
Iubirea e cintată de pe di­
mensiunile noi ale vieţii;
„Uite, n-am obosit. Ne iubim...
Fiecare cărămidă e un clntec
de dragoste.
Ne mtnărlm şi zimbim ăe
bucurie, privind
Cit ăe ’nalte-s poemele noastre...
Dragostea noastră e certitudine
amplă.“
(Ion Crlnguleanu)
rA’ceastă idee a certitudinii este
un leit motiv Intilnit In majo­
ritatea volumelor tinerilor poeţi.
Şi e firesc să fie aşa. Este certi­
tudinea tinereţii eliberate de
coşmarele şomadulul, a foamei
şi a mizeriei.
Este certitudinea unei tinereţi
care poate să viseze îndrăzneţ
cu încredere că visele sale se
vor Împlini pentru că aceasta
Ie-o garantează socialismul.
Noua generaţie de scriitori
vorbeşte maselor largi de citi­
tori dintr-o colecţie interesantă,
actuală, atractivă.
AL. NICHITA
mascat“, „Rigoletto", ,/Othello“
şl „Traviata“, după ce in prea­
labil dr. Mihai Diaconescu a
făcut prezentarea lor.
La audiţie au participat to­
varăşi din cadrul personalului
medico-sanitar al spitalului.
de 1-1,20 m„ late de 0,7-0,75 m. şt
Înalte de 1-1,20 m. In care să fie
introduse aceste oi cu mieii respec­
tivi. In adăposturile de fătare tre­
buie să se găsească şl ieslea. Sînt re­
comandate leslele de tip uluc din ca­
re oile pot fi hrănite, atlt cu fibroase
centrate puse In ulucul proprlu-zls.
Acest sistem de hrănire prezintă a-
vantojul că nu permite risipa de fu­
raje, ulucurile retlnînd şl floarea de
miel.
Pentru supravegherea fătărilor de
linare suspendate. Ca ustensile, foar-
feclle şl tinctura de iod, nu trebuie să
lipsească de la saivane.
Deşi mal slnt circa două luni şl
jumătate pînă la Începerea fătărilor,
este bine ca din timp să se la mă­
suri de amenajare a adăposturilor
pentru a preîntîmplna pierderile de
miel.
Un rol Important în pregătirea oi­
lor pentru fătare 11 are buna orga­
nizare a muncii în cadrul brigăzilor
de ciobani care deservesa turmele de
ol. Există exemple multe care demon­
strează că acolo unde ciobanii au do­
vedit pricepere şi dragoste de muncă,
s-a reuşit să se păstreze Întregul efeo-
tlv de miel născuţi. De aceea, este
necesar ca atlt la cursurile zootehnice
fie aduse la cunoştinţa ciobanilor me­
todele noi de muncă în fermele de
ol, să 11 se întocmească un program
amănunţit de furajare, pe perioade,
să li se alcătuiască un program con­
cret de muncă pe timpul fătării oilor
în aşa fel ca pierderile de miel să fie
reduse la minim. Avlnd în vedere
faptul că oile bine pregătite pentru
fătare dau miel bine dezvoltaţi, vigu-
roşl, au lapte suficient pentru a-1 hră­
ni şl că intră în perioada de pre­
parare a brînzei în plină putere de
producţie, trebuie ca în perioada ca­
re urmează să dăm toată atenţia unei
întreţineri corespunzătoare a turmelor
de ol şl îndeosebi a oilor mame.
dr. veterinar N. DUSA
Glrcumscrlpţla veterinară
Miercurea
N r. 2485
¦A O Bl N D Â .j
(Hadifr 20,00;' 22,00; 23,50 (progra­
mul I), 12,0 0 ; 14,00; 16.00;
18,00; 21,00; 23,00 (progra­
22 DECEMBRIE 1962 mul II).
PROGRAMUL I: 5,07 Piese
Interpretate ci© orchestre ele (Qin&mcL
mandoline; 5,40 Melodii
populare romîneştl; 6,20 E- * r 22 DECEMBRIE 1962
mislunea pentru sa te; 6,30 DEVA: Aventurile lui Huc-
Ce frumos e-n sat la noi —
program de cîntece populare kleberry Finn -- cinemato­
rom îneştl; 6,45 Marşuri spor­ graful „Patria" ; HUNEDOA­
tive ; 7,30 Sfatul medicului : RA : Revista de la miezul
Regimul alimentar in boala nopţii — cinematograful „Vic­
ulceroasă; 9,00 Roza vinturl- toria“ ; SEBEŞ : Ia 30 de ani
lor ; 9,25 Cîntece pentru cei — cinematograful „Progre­
mici ; 9,40 Muzică de estra­ sul“ : Cavalerii teutoni — ci­
d ă ; 11,05 Fragmente din nematograful „M. Sadovea-
opera „Evghenl Onegh'n'1 de nu“ ; PETROŞANI: lAlibiul nu
Ceaikovski ; 12,20 'Album
ajunge — cinematograful „7
Noiembrie“ ; Lazarillo de Tor-
sportiv ; 14,00 Muzică uşoară mes — cinematograful „Al.
cerută de ascultători ; 14,30 Sahta“ ; ALBA IULIA : O
Muzică populară rominească viaţă — cinematograful „Vic­
şl a minorităţilor naţionale ; toria“ ; Cartierul viselor —
10.00 „Iarna pe portativ“ — cinematograful „23 August“ ;
muzică uşoară ; 16,15 Vorbeş­ ORAŞTIE: Casa de la răs­
te Moscova ! ; 16,45 Jocuri cruce — cinematograful ,,V.
populare romîneştl ; 18,21 Roaită“ ; Evdokia — cinema­
Program muzical pentru frun­ tograful „Flacăra“ ; SIMB­
taşi în producţie din indus­ RIA : Roşită — cinematogra­
trie şi agricultură ; 19,00 ful „I. Pintllle“ ; HAŢEG :
Scrisori din ţa ră ; 19,10 Cin- Omul amfibie — cinemato­
tece de dragoste de compo­ graful „Popular“ ; BRAD : Ce­
zitori romîni ; 20,15 Maeştrii lebrul 702 — cinematograful
cînteculul şi jocului popu­ „St. roşie“ ; LONEA : Intre
lar romlnesc : Fănică Luca ; două iubiri — cinematogra­
20,30 Muzică de dans.
ful ,!Minerul“ ; TEIUŞ : Iu­
PROGRAMUL II: 13,15 bire încătuşată — cinemato­
Melodii populare romlneşti ; graful „V. Roaită" ; ZLAT-
13,40 Solişti sovietici de mu­ NA : Pace noului venit — ci­
zică uşoară ; 14,30 Concert de nematograful Muncitorul.“ ;
prlnz ; 15,00 Muzică popu­ IHA : rÂnii fecioriei — cine­
lară rominească interpretată matograful , Gh. Do]a" ; A-
de Tratan Uilecan şl Ilie Udi- POLDUl DE SUS: Cetatea
l ă ; 16,14 Ciută corul de co­ Hurammzamin — cinemato­
pii al Radioteleviziunii; 16,30 graful „23 August“,
Interpreţi rom îni: violonce­
listul Vlad.imir Otiov, artist (B u letin ,
em erit; 17,05 Melodii îndră­
gite din muzica de estradă ;
18,05 Cintece şl dansuri popu­ meteoro lo qla
lare din ţări socialiste ; 19,30
Pe teme internaţionale; 20,00 PENTRU 24 ORE
Concert de muzică uşoară
rominească; 20,30 Noapte bu­ Vreme nestabilă eu cerul mal
nă, eonii : „Muşcata“ de Ni­ noros ziua. Vor cădea precipitaţii
na Stănculescu; 20,40 Din sub formă de lapovltă şi ninsoare.
comoara folclorului nostru ; Temperatura In scădere uşoară.
21,15 Muzică de dans. Ziua Intre —3 şl 2 grade, Iar noap­
BULETINE DE ŞTIRI ŞI tea Intre —2 şl —7 grade. Vlnt
RADIOJURNALE : 5,00 ; 6,00 ; potrivit ai Intensificări din lecto­
7.00 ; 11,00 ; 13,00 ; 17,00 ; rul nord şl nord-est.
Fabrica | FABRICA DE CIORAPI
| Şl TRICOTAJE SEBEŞ \
„ H O R I A,
C LO ŞCA
Ş ? C R I Ş A N»
Turda
telefon nr. 17 \ angajează:
VINDE: \ fochişti
o TAPET PE SUPORT HÎH-
TIE — lei 2 m.p.
• FLAOI PVC tip. K PEN­
TRU PARDOSELI ŞI
PEREŢI — lei 21 m.p.
« TAPET PE S U P O R T
TEXTIL — lei 18 m.p.
a u to r iz a ţi
i
l p@ m ru c a z a n e
t
d a g rsa c ly l i. {
Informaţii supli­
mentare se obţin Ia
sediul întreprinderii, \
serviciul personal şi $
tnvăţămînt. J
STAŢIA féSETEOROLQBlCA AEROPORT OEM
A N G A JE A Z Ă IMEDIAT s \
a b s o lv e n ţi a l fa c s ilta ţiiot de j,
\FIZICĂ, CHIMIE, MATEMATICI i
sau GEOGRAFIE.
Informal!! la Sîafîa meteorologică aeroporfl-Dava. J
Telefon Infer 4. ^
.f b c m t e x l i ţ c<-<s "I
„jT&vnVs.i * ^
Cb^hj®'riV/'
k