Page 64 - 1962-12

DRUM SOCIALI»
Nr. 2485
NFORMAT1I DE PARTID
înşiruirea organelor
nou a lese
Comitetul de partid al uzinei
„Victoria" din Călan se preocu­
pa îndeaproape de pregătirea
organelor nou alese. In acest
scop s-a stabilit un ciclu de
lec-tii care se ţin In faţa secre­
tarilor şi a birourilor organi­
zaţiilor de bază. La începutul a-
cestei săptămini s-au şi predat
primele lecţii. Tov. Ilie Andrei,
a expus lecţia „îmbunătăţirea
muncii politice desfăşurată In
vederea Îndeplinirii prevederi­
lor de plan — sarcină perma­
nentă a organizaţiilor de ba­
ză", Iar tov. loan Dudaş lec­
ţia : „Să ne preocupăm zl de
zi de organizarea şi desfăşura­
rea Întrecerii socialiste, răspân­
direa metodelor înaintate şi In­
troducerea tehnicii noi".
T,a. predarea lecţiilor au par­
ticipat toţi secretarii organiza­
ţiilor de bază clin cadrul uzi­
nei.
C. BRADEAN
corespondent
Muncă p oiiiico-edu caîlgă
Lunile de iarnă stnt deosebit
ele propice pentru intensifica­
PROPAGANDIŞTI FRUNTAŞI
Tov. TlBERIR SVOBODA Tov. NICOLAE PILLY con- In cadrul secţiei vagoane de
este propagandist la cursul de duce un cerc de economie con- la Atelierele R.M.R. Simeria
studiere al Istoriei P.M.R. anul cretă Ia secţia furnale din funcţionează în acest an un
II din cadrul Exploatării mi­ Călan. In munca de propagan­ curs de studiere a Statutului
niere Petrtla. Prin felul con­ dist el depune multă strădanie
ştiincios in care îşi îndeplineş­
te această sarcină, el este a-
preclat ca unul dintre propa­ însuşească cu temeinicie ma­ ROGA. El obţine rezultate bune
gandiştii cei mai buni.
Oraşul fof mai
La Petrlla, unde în ultimii muţa din cartierul 8 Martie, mai puţine, ele denotă că din avea insă permeabilitatea şi re­ lntimpinat si din cauza miezu­ aproape două procente sub cifra
ani pentru oamenii muncii de Ilona Alexandrescu, Constantin partea comitetului executiv al zistenţa la compresiune scăzute. rilor. Slaba lor calitate era de­ admisă, aducind secţiei o econo­
aici s-au construit un mare nu­ Bercea, Stelian Popescu, din sfatului popular nu s-au luat toa­ Printr-un studiu atent am con­ terminată dc uscarea nejudici- mie de 60.000 lei, iar in prima ţ'OOOOOOO
măr de apartamente în blocuri, cartierul 7 Noiembrie, Constan­
comitetul executiv al sfatului tin Dănilă, Vasile Trandafir din
popular s-a preocupat să facă cartierul M. Eminescu şi Aurelia
oraşul tot mai frumos, mai bine Adam din cartierul 6 August,
gospodărit.
In cadrul sesiunii 'din luna diplome de fruntaşi. Ele sînt o
martie a.c. unde comitetul exe­
cutiv a prezentat planul de mă­ L o c u i n ţ a e a f a ,
suri privind gospodărirea ora­
şului, au fost invitaţi să partici­
pe responsabilii de blocuri şi
scări, comitetele de cetăţeni şi apreciere a acţiunilor Întreprin­
conducerile organizaţiilor de se aici, a spiritului de buni gos­
masă. Pianul de măsuri a putut podari de care dau dovadă toţi
fi cunoscut astfel de către masa
de cetăţeni deoarece el a fost
prelucrat de deputaţi şi ceilalţi
participanţi la sesiune. Pentru
n stimula cetăţenii la organiza­
rea diferitelor acţiuni gospodă­
reşti, am instituit steguleţe de
blocuri şi scări fruntaşe. Sarcini
precise in această direcţie au
jfost trasate si secţiei de gospo­
dărie a sfatului. Î.G.O. şl I.L.L1.
Periodic comitetul executiv a
In vizită la v ă m i lai Patrice Lumumbaanalizat felul cum se îndeplineş­din blocul 2 din cartierul 6 Au­Pe neaşteptate studenţii sintligenţi, veniţi din diferite ţări.
te planul de măsuri stabilit la
Jmceput.nl anului şi a dat indica­
ţiile necesare acolo unde trebu­
rile nu mergeau destul de bine.
Ca urmare a acestei munci s-a
reuşit ca în majoritatea blocu­
rilor cetăţenii să fie mobilizaţi
la o serie de acţiuni. Astfel, cu
sprijinul responsabililor de bloc
şi scări şl a comitetelor de ce­
tăţeni s-a pus un accent pe păs­
trarea şi întreţinerea interioară
a locuinţelor, a scărilor din
blocuri şl în special a spaţiilor
de folosinţă comună. S-a tre­
cut astfel la zugrăvirea casei
scărilor prin contribuţia băneas­
că. a locatarilor, s au reparat
uşile, ferestrele, s-au pus perde-
biţe la geamuri, vaze cu flori pe
suporţi pe scări. Acum In mul­
te din blocuri întîlneştl aspec­
te care arată că ele sint locui­
te de oameni gospodari, care
îngrijesc bine blocul, aparta­
mentul. Pe casa scărilor de la
blocurile unde sint responsabili oraşul Petrlla se mal întâlnesc
tov. Maria Latkulic, Florea Do- încă asemenea cazuri, deşi tot
Şâr bă topirea, Bmitaa.J©paif;oIsui
In oraşul Alba Iulia a avut loc
sărbătoarea festivă a tinerilor
din oraş care au devenit majori.
Cu această ocazie, în sala cine­
matografului „23 August“ nume­
roşi tineri din întreprinderi, in­
stituţii şi din şcolile oraşului au
audiat conferinţa ţinută de tov.
Emil Comşa, preşedintele comite-
tului executiv al sfatului popu­
lar al oraşului despre „Dreptu­
rile şi îndatoririle cetăţenilor
din tara noastră".
rea activităţii politico-educati-
ve. De aceea, organizaţia de
partid din G.A.C. Vinţul de Jos
a stabilit ca în această perioa­
dă să se Iniţieze cit mai multe
acţiuni care să intereseze pe
colectivişti. Un accent deosebit
s a pus pe activităţile cultura­
le ce se desfăşoară la căminul
cultural, organizarea de confe­
rinţe pe diferite teme agricole,
de educaţie patriotică, organi­
zarea unor convorbiri şi discuţii
de către agitatori etc.
In prezent, pe scena căminu­
lui cultural, brigada artistică de
agitaţie prezintă programe le­
gate de viaţa si munca colecti­
viştilor din Vinţ, echipa de tea­
tru face ultimele repetiţii la
piesa „Ultima rădăcină". Mulţi
colectivişti participă la expune­
rile pe diferite teme. pe care le
expun inginerii sl alţi Intelec­
tuali al satului. Pînă acum, s-au
ţinut mai multe expuneri prin­
tre care amintim : „Contribuţia
femeilor la întărirea economlco-
organizatorică a G.A.C.“. „Să
creştem 500-600 de păsări la 100
de ha.“, „Munca, Izvor de bună
stare şi belşug". Se organizează
de asemenea Informări politice
pe teme externe, seri de calcul
ele.
pentru a ajuta cursanţii să-şi
terialul predat.
bine gospodării
stau la loc de cinste steaguri şi
în g rijeşte-o i
locatarii.
Activitatea gospodărească, gri­
ja faţă de avutul obştesc a ma­
jorităţii locatarilor din blocuri­
le oraşului Petrlla este umbrită
pe alocuri de unii cetăţeni cer­
taţi cu disciplina. Aceştia ma­
nifestă dezinteres faţă de locu­
inţa care le-a fost dată de stat
in folosinţă şi nu o îngrijesc cum
trebuie. Să luăm de pildă in
comparaţie apartamentele 5 şl 9
gust. In primul ţi e mai mare
dragul să intri, In vreme ce la
al doilea, locatar Anton Szabo,
uşile şi geamurile sînt deterio­
rate, fără clanţe şl broaşte, iar
baia este folosită in alte sco­
puri. Din anul 1958 de cînd s-a
mutat aici A. Szabo nu a făcut
apartamentului nici un fel do
întreţinere. Unii locatari ca do
pildă Aron Deak, tot din blocul
2, conturbă adesea liniştea ce­
lorlalţi locatari, venind acasă în
stare de ebrietate şi făcînd scan­
dal. Puţin interes faţă de apar.
ta.mental în care locuiesc mani­
festă şi cetăţenii Tiberlu Buia.
Andrei Covacs. Francisc Almă-
şan din cartierul 7 Noiembrie.
Mal sînt cetăţeni care nu răs­
pund Ia chemările făcute de co­
mitetele de blocuri şi scări. Aici
hutem aminti De loan Pona sl
Maria Apetre din blocul 5/6 'din
cartierul 8 Martie şl aii ii.
Faptul că In blocurile noi din
os- - -------
In continuare, elevii şcolii me­
dii „Horia, Cloşca şi Crişan" au
prezentat un program artistic
aplaudat cu căldură de cei pre­
zenţi.
» vedea Smolnli, copii cu şepci
Asemenea manifestare a avut
Ioc şi în oraşul Lupeni unde, în
faţa tinerilor majori a fost ex­
pusă conferinţa „Vîrsta majora­
tului".
A. DRAGOI
I. MANDOIU
corespondenţi
O activitate rodnică depun şl
agitatorii. El organizează con­
vorbiri cu colectiviştii, citesc
presa in grup. Nicolae Albu, Ma­
rin Sărăcşian, loan Paştiu, Mă­
ria Mărgineanu din brigăzile de
c1mp nr. 5 şl 6, discută cu cei­
lalţi membri din brigadă despre
felul în care trebuie orientată
activitatea de viitor privind în­
tărirea economico-organizatori-
că a G.A.C., sporirea producţiei
la ha. etc.
S. MUSAREANU
corespondent
S c h i m b cîe e x p e r ie n ţă
In vederea Îmbunătăţirii me­
todelor de muncă ale propagan­
diştilor, la Gurabarza a. fost or­
ganizat recent un schimb de ex­
perienţă. Au participat nume­
roşi propagandişti care conduc
cursuri ale învăţămîntului de
pariid in cadrul uzinei de pre­
parare din Gurabarza. Trustului
aurului din Brad. U.R.C.C., A-
telierelor centrale Criscior etc.
Schimbul de experienţă s a
'dovedit a fi util, el contribuind
la Îmbogăţirea cunoştinţelor
propagandiştilor.
AL SUSAN
corespondent Jj xista nici o stradă asfal- Jj reţeta de dozare, avem o ima­ derile de fontă pe jghiaburi.
. încălziţi ăe la centrala tí.
iéííímf.
P.M.R. Propagandist la acest
curs este tov. NICOLAE DO-
In îndeplinirea acestei sarcini
te măsurile corespnzătoare. Nu
s-a căutat d,e pildă ca toate co­
mitetele de bloc să-şi trăiască
viaţa. Nici secţia de gospodărie
şi nici I.L.L., nu au căutat să im­
prime locatarilor mai multă
preocupare pentru păstrarea lo­
cuinţelor şi după caz să aplice
sancţiunile ce se cuvin.
In viitor ne propunem ca pen­
tru remedierea unor deficienţe
să ţinem o legătură mal strînsă
cu organizaţiile sindicale din
întreprinderi nentru a ne veni în
ajutor la Imprimarea In rîndul
tuturor locatarilor a spiritului
gospodăresc.
ÎOfvîF FEHER
preşedintele Comitetului executiv
al Statului popular orăşenesc
Pelrila
Fulgi mari şi uşori de zăpadă
cad deasupra oraşului Smol-
nii. Ei au ţesut pe alei cărări
de puf. Trei studenţi se în­
torc de la monumentul lui
Lenin. Albul orbitor al zăpe­
zii ii face să clipească. Pentru
ei este o senzaţie neobişnuită
şi totuşi plăcută că ghetele lor
lasă urme clare pe trotuar, că
In cirlionţii lor s-au prins ste­
luţe albe şi reci.
înconjuraţi ăe un grup de
băieţaşi din Leningrad.
— Bună ziua, unchilor ! Din
ce ţară sînteţi ?
— Din Congo.
— Chiar din Congo ? Ei,
asta da, e o fo r ţă ! Dar pe
Patrice Lumumba l-aţi văzut ?
— L-am văzut — le răs­
punde simplu unul din cei
trei, pe nume Albert.
Apoi ei fac cunoştinţă:
strlngeri de mină, zîmbete,
căutări împreună de cuvinte
care să fie pe înţelesul tutu­ Da, Albert l-a văzut pe Pa­ ei — povesteşte Albert Ona­ politice. Paulina a plecat sin­ cumentele şi leagă bine dosa­
ror. Băieţii se fotografiază trice Lumumba. Aşa le-a răs­ velo. — Patrice spunea că a- gură la Kasai. I s-a permis rul.
bucuroşi cu noile lor cunoş­
tinţe.
— Vom trimite fotografiile
acasă — spune Patrice Ghio-
fa, cină, lutndu-ne. rămas bun
de ia copii, ne îndreptăm spre
troleibuz. La Leopoldville vor
ruseşti şt fulgi adevăraţi de
zăpadă şi atunci toţi se vor
convinge că am devenit In­
tr-adevăr studenţi leningră-
deni.
— Albert a primit ieri
PAG. s
Locuinţe Fiecare comunist — exemplu
p entru sid e ru rg işti m obilizator la locui său «Ie Buaaaicăî
!1 «L»a -H--u--n--e-d--o-a- r-a- ”s-a..u....t.e..r..m...i- cil Directivele Congresului al III- bune soluţii pentru preîntîmpl- ză procesului de producţie, duo
ţ nat şi dut de curînd In t lea al partidului au pus în faţa narea deranjamentelor. Dacă la declasate şi pierderi de me­
jj« folosinfă siderurgiştilor noi jj. noastră, a Jurnaliştilor, sarcina tal. De aceea biroul organizaţiei
numărul orelor de staţionare şi de bază îşi propune ca pe viitor
să acţioneze cu mai multă hotă-
rîre în această direcţie.
u blocuri de locuinţe. De la j* de a da patriei fontă cit mai mers redus a scăzut în ultimul
Pianul pe anul 1963 este mo­
j!t începutul anului siderur- •() multă şi de bună calitate. Cum timp lui i se datorează în bună bilizator. Dezbaterea lui cu ma­
•jj giştii huneăorenî au primit .jj au răspuns furnaliştii secţiei măsură. Urmărind cauzele care sa de muncitori a arătat că el
poate fi realizat şi depăşit prin
folosirea cit mai deplină a re­
¦ in folosinţă peste 800 de V noastre acestei .chemări ? Rezul­ provocau deseori agăţări la fur­
ji- apartamente confortabile, tí tatele înregistrate în anul 1962, nalul nr. 6, el a constatat că zervelor interne, prin reducerea
pînă în prezent, arată că nu aşa una din ele este nefuncţionarea la maximum a staţionărilor şl
Noul oraş muncitoresc Jt declasatelor. Şi pentru aceasta,
este necesar ca fiecare om să)
lucreze cu toată conştiinciozita­
|‘i ridicat pentru siderurgişti, -n cum ar fi trebuit. In 11 luni am corectă a sondelor. La propu­
tea, iar comuniştii să fie în pri­
«jj a cărei construcţie a in- .Ij rămas sub plan cu mai mult de nerea lui, sondele au fost veri­
mele rînduri. Biroul organiza­
jj« ceput in anul proclamării j. 5.000 tone fontă. Procentul de ficate şi făcute să funcţioneze ţiei de bază va analiza temeinic
măsurile propuse de muncitori,
i;1. Republicii Populare Ro- jj declasate a fost cu mult depă­ normal.
ingineri şi tehnicieni în adună­
j'l mine, numără acum peste j'i şit, la această stare de lucruri Mecanicul Ionel Lupii de pe rile de dezbateri şi va îndruma
conducerea schimbului să Te a-*
:/j 4.800 de apartamente In !jj contribuind şi schimbul nostru. terenul de încărcare, postul B, plice. In plus, fiecare membru şi
îl; blocuri. O dată cu blocuri- Care sint cauzele ? urmăreşte cu minuţiozitate ma­ candidat de partid va primi sar­
terialele ce se introduc în fur­
y le de locuinţe s-au ridicat jj. Ce-i drept, au existat si greu­ nal si nu Iasă să se producă nici cini concrete, legate de bunul
tăţi, dar am avut si noi lipsu­ o abatere de la reţeta de în­ mers al producţiei şi întărirea
!jj aci un teatru, un restau- !(j rile noastre. Au existat multe ore cărcare. La fel procedează şi
de mers redus şi opriri acciden­ candidatul de partid Anton disciplinei. Cei mai bine pregă­
:!t rant modern, un club mun- */* tale din cauza gurilor de vînt Dancîu de la furnalul nr. 5. Prim. tiţi profesional şi cu mai multă!
arse. a lipsei de aer cald s.a.m.d. fiirnalistul Nicolaie Candin este
«Jj citoresc, un spital de mare Jj Toate acestea, deşi nu denăşesc cunoscut prin felul în care-şi or­ experienţă vor primi sarcina săi
limita admisă. înseamnă sute se ocupe de alutorarea celor ră­
!)• capacitate, 4 şcoli şi au Jj- de tone de fontă pierdute. Da­ ganizează munca la descărcare, maşi în urmă. De asemenea, re­
ducerea pierderilor de metal, a
u. fost date in folosinţă nu- c că se mai adaugă si abaterile de astfel îneît să se încadreze în­
declasatelor şl întărirea discipli­
!jj meronse magazine alimen- j'l la instrucţiunile tehnologice şi tocmai în grafic şi să evite pier­ nei muncii vor fi discutate In ca­
drul adunării generale. Vom fa­
•jj tare şi industriale, multe Jj
ce totul pentru ca fiecare mem­
II: din ele la parterul noilor
bru şi candidat de partid să fie
§* blocuri. }!
!¦j Spre deosebire de trecut !jj
jit cină in Hunedoara nu e- j;i
“ tată. principalele străzi ale j> gine completă a neajunsurilor. Rău este că există şi tovarăşi
îl noului oraş sint asfaltate ij I)e aici se naşte însă întreba­ care nu se străduiesc îndea­
jj şi In cea mal mare parte j,* rea firească : care a fost apor­ proape pentru a obţine reali­
Jj mărginite de zone verzi, -h tul comuniştilor la înlăturarea zări mai bune. Fiirnalistul II,
jj. Pe măsura extinderii ora- jj-
ţi şuiul se extind reţelele de L deficienţelor ? Mihai Chelaru, spre exemplu,
!(1 apă şl canalizare precum !(j In organizaţia noastră avem comite greşeli, este timid în lua­
<j şi reţelele termice de in- j;i comunişti cu multă experienţă rea măsurilor necesare atunci
y. călzire a locuinţelor prin jj
tí, folosirea aburilor supra şi cu multe cunoştinţe profesio­ cînd lipseşte şeful de echipă. A
nale. Unul dintre aceştia este semenea lui mai sint şi alţii. Unii
maistrul Ghcorghe Cismaş. El săvîrşesc abateri din neatenţie
termoelectrică n combina- jt
depune mult suflet în organiza­ sau nepricepere. Dar, oricare ar
tutui. tí! rea muncii şi găsirea celor mai fi cauzele abaterilor, ele dăunea-
un exemplu mobilizator Ia locul
îmbunaiălirea călitalii radiaioavelor său de muncă. In felul acesta
5* avem toată certitudinea că pia­
o sarcină permanenta nul pe 1963 ya fi realizat şi de­
păşit la toţi indicii.
ILIE GHERASE
secretarul organizaţiei de bază
Nivelul producţiei de radiatoa­ 3-4 la sută şi îngreuna stabili­ nat suporţi de o construcţie P.M.R. schimbul „B“ secţia a Il-a
re la Uzina „Victoria“ Călan a rea umidităţii. Bentonita se in­ mai simplă şi cu o productivi­ furnale C.S.H.
crescut mult in ultimii ani. troduce însă sub formă de tate ,de 3 ori mai mare, ma­
Lumd do bază anul 1958, de pil­ emulsie numai în proporţie de şini de frezat şi filetat.
dă, cu o producţie de 100 la 1,5—2 la sută. In felul acesta Am arătat măsurile luate de infreceri de baschet
sută, am ajuns ca anul acesta creşte simţitor şi rezistenţa noi pentru îmbunătăţirea cali­ La Alba Iulla a avut Ic« eta-c
să realizăm o producţie de 210 amestecului la compresiune. tăţii radiatoarelor pe care le
la sută. O dată cu sporirea Repriza şi incluziunile de zgu­ producem. Toate acestea sint pa regională a campionatului
producţiei, colectivul nostru de ră şi nisip, erau defectele cele rezultatul preocupării întregului republican şcolar de baschet La
mai frecvente intilnite la toaie nostru colectiv de turnători in
turnători a micşorat simţitor şi tipurile de radiatoare. Care era frunte cu comuniştii. Dacă în Întreceri au participat echipe de
procentul de rebut. In fiecare cauza? Secţiunea pilniei de tur­ trecut radiatoarele se lucrau băieţi şi fete din majoritatea
nare nu era proporţională cu „meşteşugăreşte“, aceste produ­ raioanelor regiunii noastre. Du-
an el a fost redus sub cifra ad­
misă. Acest succes l-am obţinut
în urma unui studiu amănun­ suprafaţa secţiunii de atac pro- se, atât de utile astăzi, se lucrea­ pă lntilnirl viu disputate, pri­
vocind gituirea turnării. Pătrun­ ză acum după un proces tehno­
ţit asupra tuturor operaţiilor mul loc la fete a fost ocupat de
cuprinse in procesul tehnologic derea impurităţilor făcea ca in­ logic nou, întocmit pe baza pro­ echipa Şcolii medii „J. Ej. Ko-
şi datorită îmbunătăţirilor adu­ tre stratul de metal din formă gresului tehnic, în raport cu menski" din Deva, Iar la băieţi
se in urma consultării muncito­ şi cel care se introducea după cerinţele actuale ale turnători­
strangulare să nu mai existe o lor : de a reduce continuu pro­ de echipa Şcolii medii din Alba
rilor.
O primă măsură a fost îmbu­ legătură perfectă. In urma aces­ centul de rebut şi reclamaţiile Iulia.
nătăţirea amestecului de forma­ tor constatări am trecut la re­ de la beneficiari. Eficienţa apli­
re. De ani de zile, la noi se calcularea reţelei de turnare, cării noului proces tehnologic
practica folosirea nisipului Oha­ adăugindu-i două colectoare de este confirmată şi de rezultatele Lucrări apărute
ba ca element preponderent In zgură. bune obţinute în luna trecută
amestecul de formare. Acesta Nu mai puţine greutăţi am cînd rebutul a fost redus cu IN EDITURA ACADEMIEI
R. P. I?.
>0000000
jumătate a lunii in curs cu
statat că nisipul Doclin are o oasă şi folosirea cutiilor de for­ aproape 3 procente. Unele echi­ L STUDII DE AERODINA-
granulaţie, permeabilitate şi re­ mare cu un grad avansat de pe ca cele conduse de Alexan­ o mica h ipeiisustenta-
zistenţă mai mare şi corespun­ uzură. Aceste neajunsuri le-am dru Sipoşi, 'Alexandru Lingura-
ru, Andrei Gheţi, Alexandru Li- ŢIEI (Zborul cu decolare şi
de mai bine cerinţelor. înlăturat mai întii prin darea săndroni, Dumitru Oiobanu, Pe­ aterizare scurtă sau Ia ver­
In amestecul de formare noi în folosinţă a unui nou uscător tru Pascotescu şi alţii, a.u redus ticală) de N. N. PATRAU-
puţind lucra acum cu un stoc rebutul cu peste 50 la sută sub LEA, 627 pag. + 3 planşe,
introduceam şi praf de cărbune cifra admisă. 32,70 lei.
măcinat. Pe lingă faptul că permanent de miezuri. In felul
acesta cerea un timp îndelungat acesta am înlăturat şi posibili­ Dacă am obţinut aceste rezul­ VIAŢA ŞI OPERA LUI
pentru prepararea lui, provoca tate, nu înseamnă că am făcut TOMA IONESCU de I. FA-
şi pete pe suprafaţa pieselor. tatea introducerii' în forme a totul şi că de acum trebuie să GARAŞANU, 211 pag. + 5
De aceea, l-am şi înlocuit cu un miezurilor calde, fapt care du­ ne autoliniştim. Sarcina îmbu­ planşe, 14,10 lei.
produs antiaderent pe bază de nătăţirii calităţii radiatoarelor
combustibil special şi smoală cea la apariţia suflurilor. Am este preocuparea noastră per­ STUDII Şl MATERIALE
care are proprietatea de a mări trecut apoi la verificarea între­ manentă. de ISTORIE MEDIE VOL.
plasticitatea amestecului de for­ gului utilaj existent. Maşinile de V, 640 pag., 26,60 lei.
mare. Practica a dovedit că şi CAROL JURJIU,
înlocuirea argilei cu bentonita format au fost reglate, iar cu­ maistru la sortimentul TOMITANA (Contribuţii
contribuie la obţinerea unor tiilor de formare li s-au bucşat epigrafice la istoria cetă­
proprietăţi mai bune ale ames­ găurile pentru tijele de asam­ radiatoare ţii Tornis) de 10RGU STO-
tecului de formare. 'Argila era DIONISIE MUNTEANU, IAN, „Biblioteca de arheo­
folosită in cantităţi mari de blare. Au fost de asemenea in­ logie VI", 383 pag. 48,60 lei.
troduse in procesul de produc­ turnător
ţie 6 maşini noi de format, mal oooooooooooooooooooooooc
avea domiciliu forţat şi prie­
multe perechi de cutii pentru tenii au putut transmite prin puşcat împreună ou alţi adepţi
miezuri, o maşină de confecţio- radio mesajul lui Lumumba. ai lut Lumumba.
Inimile celor care au ascultat
scrisoare de la Okltolenga — 'de C. STfiPANOV acest mesaj se umpluseră de Albert s-a ascuns. Patrice
ne comunică Modest Kikunga. nădejde. Dar pe vremea aceea Lumumba ştia că el este In
— El roagă să i se trimită ale soldaţilor O.N.U. Numai asupra Congoului se exercita viaţă. De aceea ultimele două
vărul lui Albert, şt soţia sa o brutală presiune militară. scrisori ale eroului congolez,
o fotografie. Okitolenga este Paulina cunoşteau glndurile au fost adresate Paulinei şi
tatăl lui Patrice Lumumba şi şi starea lui de spirit In acele Albert împreună cu Paulina, lui Albert.
frate bun cu tatăl lui Albert zile grele. soţia lui Lumumba, trebuiau
al nostru. înseamnă că Patrice să îngroape fetiţa acesteia, Albert Onavelo deschide un
şi Albert sint veri primari. Pentru duşmanii Congoului Cristina, care se născuse pre­ dosar vechi, uzat. El conţine
lucrul cel mai important era matur : Paulina era foarte în­ păstrate cu multă grijă, u lti­
La căminul universităţii de să-l izoleze pe Lumumba de grijorată de soarta soţului ei mele documente semnate de
pe cheiul Mitnin se plimbă, popor, de armata naţională, şi suferise un şoc nervos. Liu primul ministru Patrice Lu­
discută gălăgioşi-, rid şi fac să-l lipsească de posibilitatea Patrice nu numai că nu i s-a mumba. Printre acestea se afla
glume studenţi veseli şi inte­ ăe a comunica cu tovarăşii săi permis să ia parte la Inmor- im document autentic zgudui­
de idei. Patrice ardea ăe do­ mintarea fiicei sale, dar s-a tor : fotografia lui Patrice Lu­
Amestecaţi ca florile pe clmp, rinţa să plece la Stanleyville, interzis chiar Inmormîntarea mumba, legat şi aruncat in­
In sălile de studiu stau aple­ el ştia că evenimentele mai pot copilului In provincia Leopold- tr-un camion. Cu această ma­
caţi deasupra cărţilor şi con­ fi întoarse in favoarea poporu­ ville. Paulina şi Albert inten­ şină l-au transportat călăii la
spectelor, fii ai celor mai d i­ lui congolez, el considera de ţionau să plece cu avionul la ultima răfuială.
ferite popoare. datoria sa să demaşte com­ Kasai. Dar pe aeroport cei din
plotul urzit de imperialişti îm­ clica lui Mobutu l-au prins pe Ochii lui Albert Onavelo sint
Camera lui Albert Onavelo potriva tinerii republici afri­ Albert şi l-au azvirlit in în­ pinii de minte şi tristeţe.
Lumumba nu se deosebeşte cu cane. Dar cei care au luat par­ chisoare. Ei îl bănuiau că pri­
nimic de celelalte camere stu­ te la complot, care au Impln- mise de la Lumumba misiuni — Cindva aceste htrtit şl a-
denţeşti — cărţi, o măsuţă de zit Congoul cu mercenari ceastă fotografie vor fi aşeza­
lucru, un pat acoperit cu o înarmaţi se temeau cel mai te la loc de cinste In muzeul
pătură de lină. Iar deasupra mult tocmai de acest lucru. nostru naţional. Le voi păstra.
patului, împodobit cu o cra­
vată roşie dc pionier, atirnă — Patrice nu se temea de Aranjează apoi cu grijă do­
portretul lui Patrice Lumumba.
puns el băieţilor lingă Smol- ceastă aventură a imperialiş­ să-l ia cu ea numai pe fiul — şi acesta va deveni poa­
nii. 'Acesta a fost Insă un răs­ tilor este numai un episod în el Roland. te cindva un document Isto­
puns foarte laconic, suficient noua istorie a Congoului. Noua ric.
doar pentru cineva Intilnit Printre soldaţii congolezi
pentru prima oară. Albert O- şt marea istorie a început şi care păzeau închisoarea erau Albert Onavelo scoate 'din
navelo a trăit şi a lucrat îm ­ ea va fi continuată de poporul mulţi adepţi ai lui Patrice buzunar un paşaport semnat
preună cu Patrice Lumumba congolez orice s-ar intîmpla Lumumba. Aflind că printre de Antoine Glzenga.
cu el, cu Paţrice. El scria cu- deţinuţi se află şi secretarul
In ultimele săptămini tragice vintări şi scrisori. Adeseori le lui au hotărit să-l ajute să e- Ei ne-a trimis să învăţăm
ale vieţii eroului congolez. Ca scria singur la maşină şi eu vadeze. Soldaţii l-au îmbrăcat in Uniunea Sovietică. Antoine
secretar al primului ministru, le transmiteam prietenilor. 'Am pe Albert intr-o uniformă mi­
Albert Onavelo a fost singu­ înregistrat citeva cuvlntărt ale litară, l-au aşezat Intr-un ne.a sfătuit cu căldură să în­
rul congolez care avea acces lui Lumumba pe bandă de „jeep“ şi l-au trecut prin cor­ văţăm bine. Republica, a spus
el, va trăi. Şl va avea mare
nevoie de oameni învăţaţi,
în casa Iui Patrice Lumumba, magnetofon. ŢÂm reuşit să scot doanele paznicilor. Mobutlştii oulţii patrioţi adevăraţi.
o înconjurată de rîndurlle dese bande, din casa unde Patrice (Doipă „Ogonlok")'
au oremt că !Albert a fost Im-
^ \ * '’ţ r *Jj>k «v «u. «ik. -«kt i, «a» <2*. «k. «j*.. -a*, a