Page 66 - 1962-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢT-VĂ
Anul X IV . Nr. 2486
Prin introducerea Cil p la n u l a n u a l în d e p lin it
tehnicii noi
Pe zi ce trece, în exploatările
miniere din Valea Jiului, mun­
ca de extracţie a cărbunelui se
uşurează tot mai mult ca urmare
a introducerii tehnicii noi. Ast­
fel, pînă nu demult, la abatajul
1 vest din cadrul sectorului III
al E.M. Petrlla Încărcarea căr­
bunelui se făcea manual, cu lo­
pata.
Acum, prin introducerea unui
transportor blindat operaţiunea
de Încărcare a cărbunelui în
acest abataj, este mecanizată în
proporţie de 80 Ia sută. Drept
urmare, productivitatea muncii
a crescut considerabil.
La acelaşi sector s-au intro­
dus şl stîlpi de fier tubulari,
pentru armarea abatajelor ca­
meră. Folosirea stâlpilor de fler
tubulari la armarea mixtă a a-
batajelor a adus o însemnată
economie la lemn de mină.
MARIANA PUŞKAREU
corespondentă
Produse de furnăforie
pesfe plan
ţAcum, In pîeajma sărbătoririi
feliei de 80 Decembrie, echipele
de turnători de la turnătoria
veche a Uzinei „Victoria“ Călan
desfăşoară o Întrecere însufleţi­
tă. Drept urmare pe graficul de
producţie al secţiei săgeata urcă
mereu. In 19 zile ale acestei luni
planul a fost depăşit cu aproape
10 la sută. Cele mai frumoase
realizări s-au înregistrat la sor-
mentele radiatoare, articole sa­
nitare şi vane pentru băi.
DEZBA TEREA CIFRELOR DE PLAN PE ANUL 1963
A tenţie d eo seb ită întreţinerii instalaţiilor!
La secţia noastră, in centrul
'discuţiilor ce au avut loc cu pri­
lejul prelucrării sarcinilor de
plan pe anul 1963 a stat pro­
blema asigurării unui mers con­
tinuu şi fără avarii a întregii
instalaţii. Cei care au luat cu-
vîntul pe marginea referatului
prezentat au criticat pe bună
dreptate activitatea nesatisfă­
cătoare a sectorului de întreţi­
nere. Din cauză că s-a făcut
mare risipă de materie primă,
iar unele agregate au funcţionat
defectuos, nu s-a putut realiza
nici planul pe sortimente.
— Ritmicitatea îndeplinirii zil­
A n g ajam en te v alo ro as e
La sectorul III al minei Teiiuc,
cei care au luat cuvîntul la dezba­
terea cifrelor de plan au arătat că
şi în anul viitor planul de produc­
ţie se poate depăşi; minerii s-au
angajat să trimită furnaîiştUor mai
mult melal. Adică să muncească fn
aşa tel incit să crească mult con­
ţinutul de metal in minereu, să re­
ducă sterilul.
Minerul Urzică loan, şef de bri­
gadă, s-a angajat să dea peste pian
140 tone de me'ai, brigada tov. Moţ
Iosif 140 tone metal, brigada lui
Todea Octavian 120 tone metal. An­
gajament similar şi-a luat şi mine­
In spiijirai minerilor
In sectorul VIII transport al E. M.
J.upeni munca a fost rodnică în acest
an. Iată cîteva succese : faţă de pla­
nii icat, pianul de transport a fost
depăşit cu 131.999 tone kilometri, la
preţul de cost s-au realizat economii
de 7S6.372 lei, mai mult de jumătate
din economiile realizate de întreaga
exploatare.
La obţinerea acestor realizări au
contribuit în mod deosebit brigăzile
de feroviari conduse de Mătăsărean
Ilie, Chinezii Viorel, brigăzile de în­ reparaţii locomotive Diesel, s-a anga­
treţinere conduse de Drotinger Ru­
dolf, Văduva Mihai, brigăzile de re­
paraţii locomotive Diesel conduse de
Ţomşa Ernest, Nagy Ion şi altele.
Cu prilejul dezbaterii cifrelor de
Slm bătă 22 decembrie 1962
—olectivul de muncitori feroviari din staţia Alba-Iulia îndru-
v mat în permanenţă de către organizaţia de partid !a ob­
ţinut anul acesta succese deosebite în muncă. In trimestrul II
al anului, staţia a fost declarată fruntaşă pe Direcţia regio­
nală C.F.R. Timişoara.
In luna noiembrie colectivul şi-a îndeplinit integral sarci­
nile de producţie pe anul 1962, la toţi indicatorii de bază. Prin
aportul tuturor muncitorilor regularitatea şi siguranţa circula­
ţiei au fost asigurate sută la sută. Anul acesta a fost îmbună­
tăţită mult deservirea călătorilor, atît în staţie cît şi în tren.
La dobîndirea acestor succese un aport deosebit l-au adus
manevranţii Nicolae Lăpăduş, Constantin Moldov.an, conducto­
rii Traian Lupşa, loan Petraş şi alţii.
'* şeful staţiei C.F.R. Alba-Iulia
Succesele coSecîivuiui nostru
C olectivul fabricii noastre, m obi­
lizat de com itetul de partid, in -
thnpină cea de-a 15-a aniversare
a R epublicii P opulare R om ine cu
noi succese în îndeplinirea planu­
lui la to ţi indicii, cu angajam en­
tele luate în întrecere îndeplinite
şi depăşite. P revederile p lanului pa
11 lu n i la p ro d u c ţia g lo b a lă au
fo st d e p ă şite cu 11,8 la sulă, iar
productivitatea m uncii a crescut cu
10 la sută. In zece lu n i s-au dat
peste a n g a ja m en t 889.000 Ici eco­
n o m ii la p reţu l da cost şi 3.5S9.000
lei beneficii. De asem enea s-au dat
peste p lan 10 tone tanin praf, 142
tone oxid de fie r galben, 119 tone
oxid de fier roşu, 274 tone pirn-
luzilă tratată şi alte produse. Ca
urm are a acestor realizări planul
anual a fost în d ep lin it la 30 no ­
iem brie.
P entru realizarea înainte de ter­
m en a sarcinilor de plan şi a a n ­
gajam entelor luate în întrecere,
conducerea fabricii, îndrum ată de
com itetul de partid, a luat o se-
nice a planului de producţie pe
sortimente, au spus inginerul me­
canic Gabrlel Bălean, laboran­
tul Ladislau Horvat şi mulţi alţii,
este nemijlocit legată de execu­
tarea la timp şi de calitate a
reparaţiilor. Să luăm asemenea
măsuri ca în anul care vine sec­
torul de întreţinere să fie la
înălţimea sarcinilor ce-i revin.
Credem, au arătat el, că orga­
nizarea mai judicioasă a muncii,
precum şi aprovizionarea din
timp cu piese şi materiale, sint
cerinţe absolut necesare şi obli­
gatorii.
Mai mulţi tovarăşi au subli-
rul Toma loan. In total, pe sector,
a reieşit c? se poate depăşi planul
cu 940 tone do metal.
Pentru asigurarea îndeplinirii pia­
nului s-au făcut valoroase propu­
neri. Una dintre ele este modifica­
rea transbordărli minereului din
vagonete In autobasculante, prin
amenajarea unui siloz. Aceasta duce
la economisirea a 8 posturi. De ase­
menea, s-a propus amenajarea unui
suitor pentru rambleu, care va re­
duce munca a circa 10 oameni, ce
vor fi folosiţi în abataje.
LEOPOLD CAROL
corespondent
plan, muncitorii de aici şi-au expri­
mat hotărîrea de a munci şi mai bine
în viitor, luîndu-şi valoroase angaja­
mente şi au făcut propuneri preţioase.
De pildă, şeful de brigadă Chinezu
Viorel s-a angajat ca planul de re­
facere a liniilor ferate să fie îndepli­
nit în numai opt luni. El a propus
ca în cea de-a doua jumătate a' anu­
lui, să se lucreze numai cu două bri­
găzi, în loa de trei, pentru ca una să
poată fi folosită în alt loc de mun­
că. Tomşa Emest, şef de brigadă la
ja t să mărească durata de funcţionare
între două reparaţii a locomotivelor.
GR. GOANŢA
corespondent
GHEORGHE FILIP
1r ie d e m ă s u r i te h n ic o -o r g a n iz a ln - muncii privind calitatea
rice judicioase. A ceste m ăsuri au
condus la perfecţionarea procese­
lor tehnologice de fabricare a la-
nin u lu i şi a oxizilor de fier, la m ai
buna folosire a capacităţii m aşini­
lor şi a suprafeţelor de produc­
ţie. A u fo st confecţionate noi m a ­
triţe şi dispozitive de m are ran­
dam ent, s-an adoptat noi soluţii
constructive la redactoarele de v i­
teză ele.
A cu m în fabrica noastră are
loc dezbaterea cifrelor de plan pe
anul viilor. Sarcinile ce ne revin
pe 1963 sini m u lt sporite, dar pe
m ăsura posibilităţilor noastre. C on­
ducerea u zin ei a luat d e ja unele
m ăsuri care să asigure îndep lin i­
rea acestor sarcini. Pe baza p ro ­
punerilor ce vor fi făcute cu oca­
zia discu tă rii cifrelor de plan se
vo r lua noi m ăsuri.
STELLVN BRA1CA
şeful ‘ serviciului plan
F. C. Orăştie
maţ necesitatea colaborării mal
strînse -dintre muncitorii de la
exploatare şi cei de la întreţi­
nere. Deseori se întîmplâ ca un
agregat să stea mal multe ore
din cauza slăbirii unui şurub,
sau alte mici defecţiuni. Meca­
nicii de la instalaţii şi agregate
trebuie să dovedească mai mult
simţ de răspundere în faţa unor
asemenea situaţii, să pună mina
şi să le remedieze cit mai ope­
rativ.
Inginerul Romeo Tomescu a
propus mărirea presiunii şi tem­
peraturii aburului necesar pro­
cesului tehnologic şi verificarea
aparatelor de măsură şi control
in vederea ţinerii unei evidenţe
stricte a pierderilor de amoniac.
Din partea celor prezenţi s-a
făcut propunerea înfiinţării
unei sculării în cadrul uzinei
cocso-chimice şi studierea po­
sibilităţii introducerii muncii în
acord la sectorul de Întreţinere.
D e la. î n c e p u t u l a n u l u i ş i p î n ă i n p r e z e n t , la C e n t r a l a t e r m o e l e c t r i c ă 'de la ‘P a ro şe -n l s-a î n r e g i s t r a t 0 e c o n o m i e la c o m b u s t i b i l c o n v e n ţ i o n a l
î.382 ton e, iar c o n su m u l p r o p r iu teh n o lo g ic a fo st re d u s cu 2,728.814 lcWh. V aloric, to a te acestea, re p r e z in tă o econ om ie d e p e s te 700.000 lei, p e s te
p la n ifica tă , O c o n trib u ţie d eo seb ită la a ce a stă rea liza re a a du s-o tu ra de ex p lo a ta re cazane co n du să de m a is tru l T tb eriu Ş a p so n din fo to g ra fia de faţă.
4 pagini 20 bani
ŞTIRILE ZILEI
Prime pentru
vechime
La E. M. Ghelar a înce­
put joi, 2 0 decembrie a,c.,
plata primelor pentru ve­
chime. Cu acest prilej se a-
cordă prime în valoare de
peste 471.000 Iei. Pînă în
prezent, dintre minerii ce
şi-au ridicat aceste drep­
turi se numără David Mi-
coane şi Nicolae Pupeză,
care au primit peste 2 .0 0 0
lei, Petru Stăncoane peste
1.900 Iei, Nicolae Alic pes­
te 1.800 lei şi alţii.
Consfătuire
cu populaţia
Pentru a cunoaşte mai
bine părerile oamenilor
lucrărilor şi a deservirii de
către unităţile cooperativei
meşteşugăreşti „Retezatul“
din Haţeg, consiliul de
conducere a organizat re­
cent o întîlnire cu popu­
laţia. Cu acest prilej tov.
Ion Radu, preşedintele coo­
perativei a prezentat cîteva
aspecte din activitatea uni­
tăţilor. Consfătuirea s-a
încheiat cu o prezentare de
confecţii executate de coo­
perative.
N. SBUCHEA
corespondent
La Joia tineretului
Cu prilejul. Joii de tin e­
ret organizată în ziua de
20 d ec em b rie la clubul sin-
dicatelor din oraşul Deva.
tov. prof. Angliei Nistor, a
ţin u t in faţa celor peste
150 de tin eri din în tr e p r in ­
deri, in stitu ţii şi şcoli o
e x p u n e r e p e t e m a : ,.i m ­
presii de călătorie din
U.R.S.S.
'Expunerea a fost în so ţi­
tă de proiectări la eţiidias-
cop, proiectări care au tre­
zit un viu interes în rlndul
tinerilor.
GH. LUPAN
corespondent
Pînă la sfîrşitui anului 1962
conducerea tehnică-administra­
tivă şi organizaţia de partid vor
lua toate măsurile pentru în­
cheierea cursului de calificare a
celor 50 de operatori chimişti.
Pornind de la cunoaşterea po­
sibilităţilor şi rezervelor de care
dispunem, colectivul secţiei
noastre s-a angajat să dea pes­
te sarcinile de plan în anul 1963
următoarele cantităţi de pro­
duse : 400 tone benzen brut, 350
tone produse benzenice, 150 tone
sulf topit, 100 tone gudron şi al­
tele.
Crin aplicarea în viaţă a a-
cestor măsuri sarcinile de plan
pe anul viitor vor fi cu siguran­
ţă îndeplinite şi depăşite.
TIBERIU NEUMAN
secretarul organizaţiei de bază 98 ia sută, cărbune brun şi brichete din cărbune brun
P.M.R.
CORNEL DOBREI
maistru Ia secţia chimică
a U.C.C. diti C.S.H.
COMUN]
cu privire Ia o a
a C onsiliului d e Ajuster E conom ie îte e ip r e e
Intre 14 şi 20 decembrie 1902 a avut loc la Bucureşti
cea de-a XVII-a sesiune ordinară a Consiliului de Aju­
tor Economic Reciproc. La lucrările sesiunii au luat
parte delegaţiile ţărilor membre ale Consiliului de Aju­
tor Economic Reciproc, conduse de tovarăşii: S. Todorov,
vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii
Populare Bulgaria, O. Simunek, vicepreşedinte al gu­
vernului Republicii Socialiste Cehoslovace, B. Leusch-
ner, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republi­
cii Democrate Germane, D. Molomjamţ, prim-vicepre-
şedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­
lare Mongole, P. Jaroszewicz, vicepreşedinte al Con­
siliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, Al.
Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniş­
tri al Republicii Populare Romine, A. Apro, vicepre­
şedinte ai Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­
lare Ungare, M. Leseciko, vicepreşedinte al Consiliu­
lui de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socia­
liste.
La sesiune a participat ca observator Iov. Din Van
Dik, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Re­
publicii Democrate Vietnam în Republica Populară Ro-
mînă.
Sesiunea Consiliului a fost prezidată de tov. Al.
Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şe­
ful delegaţiei Republicii Populare Romine.
Sesiunea a examinat raportul Secretariatului Consi­
liului cu privire la activitatea Consiliului de Ajutor
Economic Reciproc în anul 19G2. Cu prilejul discutării
raportului s-a relevat că organele Consiliului şi-au des­
făşurat activitatea în scopul îndeplinirii hotărîrilor Con­
sfătuirii din iunie 1962 a reprezentanţilor partidelor co­
muniste şi muncitoreşti ale ţărilor participante la
C.A.E.R. şi ale sesiunii a XVI-a a Consiliului.
In organele Consiliului au fost elaborate şi înfăptui­
te o serie de măsuri importante în domeniul lărgirii
şi întăririi continue a colaborării economice şi tehni-
co-ştiinţiiice. Paralel cu coordonarea planurilor de
dezvoltare a economiei naţionale a ţărilor membre ale
C.A.E.R. în perspectiva generală, ţările şi organele
Consiliului au început munca de pregătire în domeniul
coordonării planurilor pentru perioada de du­
pă 1965, inclusiv coordonarea planurilor principalelor
investiţii. Se încheie activitatea legată de pregătirea
calculelor orientative la balanţa energetică şi de com­
bustibil a ţărilor pe perioada pînă în 1980, sco|îndu-se
in evidenţă problemele care necesită rezolvarea pe o
bază multilaterală.
In anul 19C2 ţările membre ale Consiliului au în­
făptuit măsuri comune in domeniul dezvoltării unei
serii de ramuri din cele mai importante ale economiei na­
ţionale. Ţările au colaborat cu succes în ronslrucţia de mi­
ne carbonifere, cenlraie electrice, extracţia de minereuri
de cupru, producţia de cupru, suit şi a unor materii
prime pentru industria chimică etc. Au fost date în
exploatare înainte de termen porţiuni ale conductei
de ţiţei „Prietenia“ pe teritoriile Cehoslovaciei şi Un­
gariei ; la sistemele energetice ale Ihigariei, R.D.G.,
Poloniei şi Cehoslovaciei interconectate anterior, a
fost racordat sistemul energetic al Ucrainei de
vest, datorită cărui rapt a devenit posibil transportul
energiei electrice din U.R.S.S. în Ungaria ; şi-a început
activitatea Ia Praga Dispeceratul central al sistemului
energetic interconectat.
S-a continuat activilatea în domeniul specia­
lizării şi cooperării in producţie, în primul rînd
in domeniul construcţiilor de maşini. In anul
1902, organele Consiliului au adoptat recoman­
dări privind însuşirea, specializarea producţiei şi livră­
rile reciproce a unei serii de noi tipuri de maşini şi
utilaje, precum şi pentru specializarea şi cooperarea în
producţia principalelor tipuri de raaşini-uneite aşchie-
toare, utilaj de forjai şi presat, instalaţii complete de
fabrici de zahăr şi alle tipuri de maşini şi ulilaje. Re-
comandările adoptate prevăd reducerea paralelismu­
lui nejustifical în producţia tipurilor menţionate de
maşini şi utilaje.
înfăptuirea recomandărilor adoptate va contribui Ia
ridicarea nivelului tehnic al industriei constructoare
de maşini a ţărilor, la reducerea cheltuielilor do in-
vesliţii şi de producţie şi va face posibilă satisfacerea
mai deplină a necesităţilor ţărilor membre ale C.A.E.R.
cu lipurile unicate cele mai importante de maşini-
unelle aşchieloare şi de utilaje de iorjat şi presai.
S-a lărgit colaborarea lehnico-ştiinţiiică între ţările
membre ale C.A.E.R., ceea cea contribuit la folosi­
rea mai deplină de către toate ţările frăţeşti a reali­
zărilor ştiinţei şi tehnicii moderne pentru dezvoltarea
economiei lor.
A continuat să se dezvolte comerţul exterior. In pri­
mele nouă luni ale anului 1962, schimbul reciproc de
mărfuri dintre ţările membre ale C.A.E.R. a crescut
cu 15 la sută în comparaţie cu perioada corespunză­
toare a anului irecut, din care, livrările reciproce de
maşini şi utilaje au sporit cu 24 la sută. Pe seama
livrărilor reciproce, ţările membre ale Consiliului au
satisfăcut partea principală a necesităţilor lor de im­
port, din care a necesităţilor de maşini şi utilaje în
proporţie de aproximativ 75 Ia sulă, huilă şi cocs —
— 100 la sulă, ţiţei şi produse petroliere — 96 Ia sută,
îngrăşăminte minerale — 80 la sută, cereale — 77 la
sută, material lemnos — 64 la sulă. In conformitate cu
recomandările sesiunii XVI a C.A.E.R. au loc trata­
tive cu privire la sporirea pe viitor a comerţului re­
ciproc între aceste ţări in anii 1963—1965. In acelaşi
Conferinţa de presă cu prilejul încheierii celei de-a XVII-a
sesiuni a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc--C.A.E.R*
V in e ri după-a m ia ză , ta sediul U n iu n ii ziariştilor din R .P. R o m în ă a avut loc o con ferin ţă de presă cu p ri-
leju l încheierii celei de-a 17-a sesiuni a C onsiliului da A ju to r E conom ic R eciproc — C .A .E .R .
A u luat parte rep rezen ta n ţi ai ziarelor centrale, ai A g en ţiei rom ine de presă „A gcrpres şi Radiotclevi-i
xiunii, precum şi corespondenţi ai presei străine.
Secretarul C .A .E .R ., R . V. F adeev, a făcut o expunere asupra recentei sesiuni a C onsiliului de A jutor
E conom ic Reciproc. E l a răspuns apoi pe larg la întrebările puse de ziarişti.
s e rra s te
timp s-au lărgit relaţiile economice şi comerţul exte­
rior al ţărilor membre ale C.A.E.R. cu ţările nesocia-
liste, îndeosebi cu ţările slab dezvoltate din punct de
vedere economic din Asia, Africa, America Latină.
Organele Consiliului au desfăşurat o activitate im­
portantă în domeniul asigurării transporturilor sporite
de mărfuri de export şi import cu ajutorul transportu­
lui feroviar, maritim şi ale altor mijloace de trans­
port ale ţărilor membre a!e C.A.E.R., în domeniul îm­
bunătăţirii folosirii mijloacelor de transport, sporirii
capacităţii de tranzit a magistralelor de transporl,
staţiilor de frontieră şi porturilor.
Exarainînd raportul Comisiei pentru agricultură cu
privire la mersul îndeplinirii recomandărilor sesiunii
a XIII-a a Consiliului privind sporirea producţiei agri­
cole în ţările membre ale C.A.E.R., sesiunea a apro­
bat înfăptuirea prin eforturile comune ale ţărilor mem­
bre ale C.A.E.R. a măsurilor necesare pentru continua
dezvoltare a agriculturii în aceste ţări.
Sesiunea a examinat recomandările privitoare la dez­
voltarea şi specializarea producţiei de tractoare, şa-
siuri autopropulsate şi de principalele maşini agri­
cole, printre care maşini penlru lucrări de ameliorare, re­
comandări elaborate de Comisia pentru construcţii de ma­
şini. Participanţii la sesiune au relevat că înfăptuirea mă­
surilor în domeniul specializării interstatale a producţiei
de mijloace tehnice agricole va contribui ia satisfacerea
mai deplină a necesităţilor agriculiurii ţârilor membro
ale C.A.E.R. în maşini de înaliă productivitate.
In toate problemele examinate, sesiunea a adoptat
hotărîri ample şi a trasat măsuri concrete care
asigură lărgirea şi adîncirea continuă a colaborării
economice şi telinico-ştiinţifice, perfecţionarea forme­
lor şi metodelor de muncă ale organelor Consiliului.
In scopul colaborării mai strînse dintre ţările mem­
bre ale C.A.E.R. în domeniul problemelor valutare-
financlare, sesiunea a creat Comisia permanentă pen­
tru probleme valutare-financiare. Au iost examinate,
de asemenea, alte cîteva probleme organizatorice.
ic
Intre 16 şl 20 decembrie 1962 a avut loc la Bucu­
reşti cca de-a treia şedinţă a Comitetului Executiv al
Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.
La şedinţă au luat parte reprezentanţii în Comite­
tul Executiv din partea Republicii Populare Bulgaria,
Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Democrate
Germane, Republicii Populare Mongole, Republicii Popu­
lare Polone, Republicii Populare Romine, Republicii
Populare Ungare, Uniunii Republicilor Sovietice Soda-
lisie.
Şedinţa a fost prezidată de A. Apro, vicepreşedinte al
Consiliului de Miniştri, reprezentantul Republicii Popu­
lare Ungare.
Comitetul Executiv a examinat o serie de problemo
imporlante alo colaborării economice şi tehnico-ştiin-
ţifice, pregătite de comisiile permanente ale Consiliului,
Au fost examinate, in special, propunerile Comisiei pen­
tru construcţii de maşini cu privire la specializarea
producţiei unor tipuri de maşini şi utilaje precum şi cu
privire la livrările reciproce de tipuri specializate de
produse pină in 1965.
In vederea dezvoltării continue a relaţiilor economi­
ce dintre ţările membre ale C.A.E.R. pe baza folosirii
mai depline a avantajelor diviziunii internaţionale so­
cialiste a muncii, Comitelui Executiv a considerat ca
indicai să introducă sistemul decontărilor multilate­
rale in comerţul dintre ţările menţionate şi să creeze
Banca ţărilor socialiste.
Examinind propunerile Comisiei pentru transporturi
privitoare ia măsurile concrete necesare pentru crea­
rea unui parc comun de vagoane-marfă, Comitetul Exe­
cutiv a aprobat proiectul de Convenţie al ţărilor in­
terésale în această problemă şi a stabilit modul şi ter­
menele de înfăptuire a măsurilor de viitor pentru crea­
rea parcului comun de vagoane-marfă. Au fost stabili­
te de comun acord măsurile suplimentare pentru lăr­
girea colaborării ţărilor membre ale C.A.E.R. în dome­
niul navigaţiei maritime.
Examinind problema nivelului preţurilor contractua­
le în vigoare la mărfurile în comerţul dintre ţările
membre ale C.A.E.R., Comitetul executiv a relevat că
principiile şi metodologia stabilirii preţurilor în comer­
ţul dintre ţările membre ale C.A.E.R., adóptale in iu­
nie 1958, au contribuit Ia formarea unor preţuri slabile
şi reciproc avantajoase în comerţul dintre ţările mem­
bre ale C.A.E.R., ceea ce a dus la lărgirea considera­
bilă a schimbului de mărfuri dinlre aceste ţări şi la in-
lărirea economiei lor. In acelaşi timp, Comitetul Execu­
tiv a adoptat o recomandare cu privire Ia rectificarea
preţurilor în comerţul dintre aceste ţări in cazurile etnd
acest lucru este întemeiat din punct de vedere economic.
Potrivit recomandărilor Comitetului Executiv, recti­
ficarea preţurilor va avea un caracter complex, por­
nind de Ia nivelul preţurilor medii pe pieţele mondiale
do mărfuri în perioada 1957-1961.
Comitetul Executiv a acordat o mare atenţie pro-
blemelor perfecţionării continue a formelor şi metode­
lor de muncă ale organelor Consiliului, penlru a se asi­
gura elaborarea mai operativă şi mai aprofundată a pro­
blemelor colaborării economice şi tehnico-ştiinţiflce.
Discutarea problemelor la sesiunea Consiliului şi în ca­
drul Comitetului Executiv s-a desfăşurat intr-o atmos­
feră de prietenie frăţească şi înţelegere deplină, sub sem­
nul lărgirii şi adîncirii continue a colaborării dinlre ţă­
rile membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reci­
proc.
ăe
cea
Foto i V, ONOîfU