Page 67 - 1962-12
P. 67
IPAG. 8 dr um soaunsHura Nr. 2483
Colectiviştii din Vingard Se extinde metoda armării Transportul
pot obţine rezultat© metaiice cu stîlpi tabulari frebuie îmbunăiafit
Zilele acestea la sectorul do
mai bune în soofehnie In ultimii nnl, In exploatările bazi o distanţă de circa 100 m„ slilpii transport al preparaţlei cărbu
nului carbonifer al Văii Jiului au tubulari sînt întotdeauna In Imedia nelui de Ia Petrila au fo~t discu
Gospodăria agricolă colectivă reşte faptului că pe lingă pă fost aplicate o serie da metode noi ta apropiere a frontului de lucru. tate cifrele de plan pe anul 1963.
„7 Noiembrie“ din satul Vin şunea de calitate care s-a asi de muncă In abataje care au dus Am asigurat în felul acesta o apro Cu acest prilej muncitorii au
gard se numără printre primele gurat pentru vacile de lapte, la sporirea producţiei da cărbune, vizionare continuă cu stîlpi susţi făcut numeroase propuneri va
gosi >dărli Înfiinţate in raionul care au fost ţinute în ţabăra de la reducerea consumului de material nători, avem garantată rezistenţa loroase. Astfel, în planul de mă
Sebeş. In cei 12 ani de activi vară, acestora li s-a administrat lemnos şl a preţului de cost. Aceste ,lor, am eliminat timpii morţi, am suri tehnico-organizatorice se
tate această unitate s-a dezvol in raţii ca supliment şi alte fu metode au fost larg popularizate şi sporit şi Ieftinit producţia de căr
tat mult, cele mai mari pro raje verzi. Eău este însă că nu minuţios studiate pentru aplicarea bune.
grese fiind înregistrate mai ales s-au luat măsuri ca acest nivel
în ultimii doi ani, după colecti al producţiei să se menţină în lor In cît mal multe sectoare da Prin extinderea folosirii stilpilor şprevede prelungirea liniei feratej
vizarea întregului sat. muncă.
fiecare lună. tubulari la abatajul 10 A, la pre aba nr. 6 de la preparaţle, cu încă
îndrumaţi şi sprijiniţi Îndea Un alt factor care a contribuit Cu prilejul consfătuirii din Valea tajul 15, apoi la abatajul 9 şl la 200 m.L, montarea unui cîntar
proape de către organele raio Jiului organizată pe tema creşterii alte locuri de muncă, putem să eco la linia nr. 4 de 100 tone şi
nale de partid şi de stat, coltc- la creşterea producţiei de lapte vitezei de avansare, am aflat că mi nomisim aproximativ 3 m.c. de lemn
1iviştii s-au orientat spre dez este şi buna îngrijire a anima nerii de la Petrila folosesc cu suc
voltarea ramurilor de producţie lelor. Prin administrarea fura de mină pe mia de tone cărbune altele.
cele mai rentabile. Avînd păşuni jelor la ore fixe, efectuarea mul
şi fineţe pe suprafeţe întinse, sului şi adăpatul după program, ces la armare, slilpii metalici tubu- extras la fiecare loc de muncă. In afară de problemele de
precum şi o bună tradiţie in creş îngrijitorul-mulgător Ştefan Go- lari. Despre acest sistem de lucru am In momentul de fată în abatajele transport vorbitorii s-au mai
terea animalelor, colectiviştii început să ne interesăm mai Înde referit şi la folosirea judicioasă
s-au ocupat îndeosebi de dezvol găş a reuşit să obţină de la aproape. L-am studiat cu multă aten noastre îşi găsesc tot mai mult în a utilajelor, la întreaga lcr ca
tarea zootehniei. Cu ajutorul lotul pe care-1 are în primire ţie şi am ajuns la concluzia că el trebuinţarea slilpii tubulari metalici
creditelor primite de la stat, peste 2.600 litri lapte pe cap de pentru anuare. Fiecare brigadă cere
din fonduri proprii şi prin reţi vacă furajată. La alcătuirea ra
nerea animalelor tinere prove fiilor el ţine seama de produc îşi poato găsi un cîmp larg de apli acum să lucteze cu aceşti slilpi. Aş pacitate, făcîndu-se propuneri şi >
nite din prăsila proprie a gos ţiile pe care le obţine de la fie care şi în cadrul sectorului nostru. teptăm să-i primim la dimensiunile in această direcţie.
podăriei, efectivul animalelor care animal. In acest fel, de la La început unii mineri manifestau cerute de la U.R.U.M.P.
proprietate obştească a fost vaca Florica 12 a obţinut pînă neîncredere în reuşita experimen I. SIMA NOI
sporit continuu. Astfel, de la 98 acum 3.448 litri lapte, iar de la tării. . Ing NICOLAE TESLICI corespondent
bovine, din care 4« vaci cu Dumana 17, peste 2.700 litri. şeful sectorului I al preparaţia Petrila
lapte, 433 ovine şi 17 porcine Organizaţia noastră de partid, prin E. M. Uricani
pe care le deţinea gospodăria la Nu acelaşi lucru îl fac însă agitatorii săi, a organizat discuţii pe
începutul anului 1961, efectivele ceilalţi îngrijitori. Această si
au sporit pînă acum la 373 bo tuaţie este cunoscută de către această temă cu membrii fiecărei
vine, din care 126 vaci cu lapte, organizaţia de partid şi consi
708 ovine şl 167 porcine. De a- liul de conducere al gospodăriei, brigăzi, s-au dat explicaţii detaila
semenea, în acest an colectiviş dar nu s-a luat nici o măsură
pentru ca şi ceilalţi îngrijitori- In plin lucru... te privind modul de aplicare a nou A uf N I t /%.
tii au înfiinţat şi o fermă de mulgători, să cunoască şi să a- lui sistem de lucru, s-au făcut calcu
plice metodele de muncă ale Exigenţă faţă de îndeplinirea le care întrevedeau obţinerea unor & a d i() 19,30 ; 22.00 ; 23.50 (programul I),
păsări. Creşterea numărului de îngrijitorilor fruntaşi. , economii însemnate. Treptat, ideia 7,50; 14.00; 13,00 ; 20,00; 23,00
propriilor rîri folosirii stilpilor tubulari a cuprins 25 DECEMBRIE 19G2 (programul I!).
animale a determinat şi spori Faptul că nu de la toate la un număr din ce în ce mai mare PROGRAMUL I : 6,00 Melodii
Cunoscut este faptul că în zii Andrei Mureşanu, iar depu de mineri. Primele încercări de ex populare romîncşti şi ale minorită nema
rea permanentă a veniturilor bă turile de vaci se obţin producţii perimentare le-am efectuat în aba ţilor naţionale ; 7,10 Concert de
fiecare sesiune a sfatului popu tatul Carol Bardoş a propus tajul 12, blocul II nord şi abatajul dimineaţă ; 8,00 Sumarul presei 23 DECEMBRIE 1962
neşti realizate de către gospo ridicate se datoreşte şi altor 3/1, blocul V nord. La îndemnul co centrale ; 8,10 Şcoala şi viaţa ;
lar, se aprobă o hotărire care repararea faţadelor caselor din muniştilor de aici, lucrările s-au des 8.30 Muzică dc estradă ; 9,30 l ca- D E V A : A ven tu rile lui Ilu ckle-
cauze. Bunăoară, concentratele făşurat în bune condiţiuni. Ca ur tru.la microfon pentru copii : „Muş
constituie planul concret de oraş etc. mare, rezultatele au fost dintre cele b e r r y F in n — c in e m a to g r a fu l „P a
mai bune. Comuniştii Nicolae Şte chetarii măgăriei sale“ de 1. L-u- tria “ ; H U N E D O A R A : R evista de
muncă pe o anumită perioadă In scopul îndeplinirii acestor fan şi Stan Maftei care au folosit cian şi V. Puicca ; 10,30 Ansam la m ie z u l nol>lii — c in e m a to g ra
al comitetului executiv. Dacă o- primii la armare slilpii tubulari, cît bluri corale muncitoreşti ; 11,00 fu l „V ictoria“ ; SE B E Ş : La 80 de
sarcini sesiunea a stabilit şi şi ortacii lor din toate schimburile Muzică populară romînească pen a n i — c in e m a to g r a fu l „P r o g r e s u l“ ;
biectivele stabilite in hotărire unele măsuri. Astfel, a obligat au fost asaltaţi cu numeroase între tru fruntaşii recoltelor bogate ; C avalerii teutoni — cinem atogra
sint duse la îndeplinire in timpul deputaţii să ţină consfătuiri cu bări. S-a observat că tot mat mulţi f u l „Ai. S a d o v e a n u “ ; P E T R O
prevăzut înseamnă că acel co alegătorii pe circumscripţii e- mineri se interesau de noul sistem 11.30 Vorbeşte Moscova! ; 12,00 Ş A N I : A lib iu l nu ajunge — cine
de muncă. Experienţa din prima lu Interpreţi dc muzică uşoară : Cîntă m a to g r a fu l „7 N o i e m b r i e “ ; L a i a -
dărie din sectorul zootehnic. In primite pentru laptele predat la mitet executiv înregistrează suc lectorale unde să li se aducă la nă i-a convins de avantajele ce se Roxana Matei, Sorina Dan, Lumi rillo de la T orm es — cinem ato
cese. Aminarea îndeplinirii o- pot obţine, cu tonte că nu am putut
anul trecut, spre exemplu, de pe I.C.I.L. se folosesc la alte cate biectivelor, neurmărirea felu cunoştinţă sarcinile stabilite de ajunge de la început la rezultatele niţa Cosmin, Gigi Marga, Nicolae graful „Al. Sahia“ ; A L B A I U L I A :
tirma valorificării produselor a- gorii ^de animale, iar cocenii şi lui cum sint traduse in viaţă, sesiune, să fie reactivizate co scontate. Niţescu, Luigi Ionescu, Florin Do
duce Ia deficienţe. Pornind de mitetele de cetăţeni, străzi şi rian, Gică Petrcscu ; 12,25 Muzica O viaţă — cinem atograful „V ic
nimaliere s-au realizat peste celelalte nutreţuri grosiere se Dacă lemnul se aducea la fron din opere cerută de ascultători ; toria“ ; C artierul viselor — cine
2 0 0 .0 0 0 lei, Iar în acest an se folosesc netocate în hrana ani la această idee voi arăta citeva blocuri. După aprobarea planu tul de lucru de către muncitori pe 13,10 De toate pentru toţi ; 14,00 m a t o g r a fu l „2$ A u g u s t “ ; O R Ă Ş
prevede obţinerea unei sume cu malelor. aspecte din felul cum Comitetul lui de măsuri la scurt timp au Concert de muzică populară romî- T IE : Casa de Ia răscruce — ci
mult mai Însemnate. Prin cum executiv al Sfatului popular al fost reorganizate 32 comitete de Din secforul zoofehnic-
Obţinerea unor producţii ne oraşului Simeria luptă pentru stra/dă care cuprind 128 cetă ncască ; 14,40 Pentru fiecare cîte nem atograful „V. R oaită" ; E vdo-
ţeni. Cu sprijinul maselor de venifuri mari o melodie ; 16,45 Jocuri populare
părarea de animale de produc stabile de la o lună la alta îşi îndeplinirea hotăririlor luate cetăţeni şi cu fondurile de la romîncşti; 17,00 La şezătoare ; kia — cinem atograful „F lacăra“ ;
ţie şl ridicarea a numeroase con găseşte explicaţia şl în faptul de sesiuni. Ln înfiinţarea Sa, in 1950, gospo 18.00 Valsuri; 19,35 Melodii... me S I M E R I A : R o ş ită —• c in e m a to g r a
strucţii zootehnice, a sporit con că consiliul de conducere nu s-a bugetul sfatului popular am în dăria noaslră avea doar 3-4 perechi lodii — emisiune dc muzică uşoa f u l ,,/. P in t i li e “ ; H A Ţ E G : O m u l
siderabil şl fondul de bază al preocupat cu suficientă răspun De la început vreau să arăt ceput munca de traducere în de boi şi 3-4 perechi de cai. Vreo ră ; 20,00 Teatru la microfon „Stu am fible — cinem atograful „Popu
că şi în acest an am convocat viată a hotărîrii adoptată de citiva ani am bătut pasul pe loc. dioul actorului amator“. Finala ce la r“ ; B R A D : C elebrul 702 — ci
gospodăriei. Acum, el însumea dere de permanentizarea şi ri sesiune. Săptăminal comitetul Dar, din 1954 am început să dezvol lui de al Ili-lca Festival bienal
cu regularitate sesiunile sfatu executiv analiza mersul lucră tăm acest sector incit Ia începutul „1. L. Caragialc“—Bucureşti 1962 ; n e m a to g ra fu l „St. roşie" ; L O N E A :
ză peste 1 milion de lei. dicarea calificării îngrijitorilor lui popular unde au fost ana rilor şi lua măsuri de impulsio anului 1955 s-a organizat o brigadă 22,25 Muzică de dans.
lizate o serie de probleme im zootehnică. Eu am fost trimis . la Intre două iubiri — cinem atogra
şcoala de brigadieri. Numărul ani PROGRAMUL II: 7,00 Cîntă
După cum se ştie, In afară de de animale. Cu toate că în anul portante din viaţa oraşului nos nare acolo unde era cazul. malelor a crescut an de an. Adă- fu l „M inerul“ ; T E IU Ş : A rtistu l
tru. Au fost analizate probleme postirea, brănirea şi îngrijirea lor fanfara reprezentativă a Armatei !
mărirea densităţii de animale viitor sectorul zootehnic al gos privind întărirea economico or Muncind astfel, comitetul e- se face in condiţii bune. Din acest — cinem atograful „V. R oaită“ ;
ganizatorică a gospodăriei a- xecutiv a reuşit ca hotărîrea sector gospodăria noastră a obţinut 7.30 Cîntece şi jocuri populare ro Z L A T N A : Pace noului venit —
la suta de hectare, partidul a podăriei se va dezvolta mult, luată in sesiunea din februarie pînă acum numai din vinzarea lap
gricole colective, activitatea des să fie dusă la îndeplinire in telui 152.0(36 lei, iar a animalelor mîncşti ; 8,00 Muzică uşoară ; 8,30 cinem atograful „ M uncitorul" ; IE I A :
Indicat gospodăriilor colective aici nu a fost înfiinţat un cerc făşurată în şcoli şi multe alte tegral. Datorită muncii desfă contrariate şi livrate, 170.656 lei.
le. Pe baza propunerilor făcute şurate. faţa oraşului Simeria Clubul voioşiei ; 9,00 Melodii popu 1A n i i f e c io r ie i — c in e m a t o g r a f u l
să sporească continuu produc zootehnic, unde îngrijitorii de de către deputaţi şi invitaţi ca s-a schimbat mult. Străzile pre
ţia de lapte, carne şl lină pe cap animale să aibă posibilitatea lare romîncşti cerute de ascultă „Gh. D o ja " ; A P O L D U L DE
de animal. Pe baza realizărilor să-şi ridice nivelul cunoştinţelor, şi a cunoaşterii concrete a si văzute au fost reparate, s-a in
tuaţiei de pe teren au fost a- trodus iluminatul fluorescent, tori ; 10,30 ' Revista presei străine) S U S : C etatea H u ra m m ia m in — ci
din anii anteriori, colectiviştii în prezent ei fiind Încadraţi la doptate hotărîri corespunzătoa cetăţenii au participat la de
re cu termene precise de Înde molări, curăţiri de şanţuri şi ri nem a to g ra fu l „23 A u g u st" {
din Vingard şi-au propus ca în cercul pentru cultura plantelor gole, amenajări de zone şi spa
plinire a lor. Pentru a fi mai ţii verzi. In numai 11 luni peste ( B ă ie tia
acest an să obţină clte 2 .2 0 0 de cîmp. concret dau un exemplu. Sesiu 29.000 cetăţeni au efectuat
litri lapte pe cap de vacă fura Pentru obţinerea unor rezul nea din februarie a.c. a anali 116.000 ore de muncă patrio
zat planul de măsuri al comi tică. Deputaţi ca Francisc Ka
jată. Făcind un calcul, se poate tate din ce în ce mai bune in tetului executiv cu privire la luza, Muntean I. Barbu, loan Valoarea totală a veniturilor rea 13.00 Din cîntecele şi dansurile po meteo-pologia
acţiunile de gospodărire şi în lizate in anul acesta din sectorul poarelor ; 13,40 Arii din opere |
vedea că această producţie va fi sectorul zootehnic, consiliul de frumuseţare a oraşului si car zootehnic se ridică la suma de 14,05 Cîntă Dorina Drăghici ; 14,30 PENTRU 24 ORE
482.488 iei. . La microfon: Satira şi umorul ;
depăşită, deoarece pînă la înce conducere al gospodăriei şi or 16,08 Interpreţi de frunte ai mu Vreme schimbătoare cu cerul
brigadier zootehnic
putul lunii decembrie s-au ob ganizaţia de partid vor trebui GH. LUCI
ţinut peste 2 .1 0 0 litri lapte pe să-şi îndrepte atenţia spre per tierelor. Cu acest prilej tov. Berea şi alţii au luptat cu în
cap de vacă. manentizarea tuturor îngrijitori Ludovic Eşiu din partea comi sufleţire pentru îndeplinirea o- G.A.C. Ungurel zicii populare romîncşti : Emil Ga- mal mult noros. Vor cădea preci
vriş şi Iliuţă Rudăreanu ; 19,30 pitaţii slabe locale. Temperatura
Ţinînd seama de posibilităţile lor de animale şl ridicarea ca tetului executiv a prezentat un biectivelor hotărîrii sesiunii Construcţii zootehnice Din cele mai cunoscute romanţe ; staţionară : ziua Inlre —2 şl 3 gra
plan de măsuri necesar a fi noastre din luna februarie. 20.30 Muzică de dans. de, iar noaptea Intre —3 şl —7
pe care le are gospodăria, rea lificării lor, spre introducerea tradus în viaţă pînă la sfirşitul ln G. Â. C. grade. Vînt moderat cu Intensifi
anului. Printre altele s-a pre Desigur că şi despre felul cum BULETINE DE ŞTIRI ŞI RA cări din nord-est, cu rotaţie spre
lizările puteau fi cu mult mal retribuţiei în funcţie de produc In acest an colectiviştii din DIOJURNALE i 7,00 ; 13,00 ) sud-est.
satul Turdaş, raionul Orăştie, şi-
bune. In primul rînd trebuie ară ţia obţinută folosirea mai chib văzut repararea străzilor Victo au fost duse la îndeplinire ho- au sporit considerabil efectivul
de animale — proprietate ob
tat- că valoarea zootehnică a a- zuită a furajelor şi întocmirea ria, Teilor, Crişan, Grigore Preo tărîrile celorlalte sesiuni se pot ştească. Pentru a le asigura con
diţii cît mai bune de adăpostire,
nimalelor pe care le deţine gos de raţii echilibrate, precum şi teasa şi altele, extinderea ilumi spune multe lucruri. In rîndurile pe lingă construcţiile ridicate
pînă în acest an, colectiviştii au
podăria este destul de ridicată. spre asigurarea unor condiţii natului fluorescent pe străzile de faţă insă am dat un singur mai construit un grajd pentru
50 capele vite mari şi o hală
'Aceasta o dovedeşte capacitatea cit mai bune de adăpostire pen iWalinovskl, 23 August etc., în exemplu. Comitetul executiv al pentru păsări. Folosind ln mare
parte materialele provenite din
lor de producţie, care a crescut tru animale. Va trebui să se a- treţinerea parcurilor şi zonelor Sfatului popular al oraşului Si surse locale, noile construcţii au
fost ridicate cu cheltuieli mai
continuu pe măsură ce animale corde toată atenţia generalizării verzi şi multe altele. Deputaţi! meria va lupta şi In continuare reduse faţă de prevederile devi
zelor.
lor li s-au asigurat condiţii de metodelor de muncă folosite de Petru Lădar, loan Coman, Ana pentru îndeplinirea întocmai a
îngrijire şi hrănire din ce în ce îngrijitorii fruntaşi. Valorificînd Surd, Maria Joandrea, Fran- hotăririlor proprii, astfel ca
cisc Kaluza, Carol Bardoş şi să-şi ducă cu cinste la bun sîîr-
mai bune. Astfel, s-a ajuns ca în posibilităţile de care dispun, co alţii, au susţinut planul de mă
suri, venind totodată cu noi pro şit sarcinile pe care le are.
luna Iulie producţia medie de lectiviştii din Vingard pot obţi puneri. De pildă deputatul loan
AVRAM MIHUŢ
lapte pe cap de vacă furajată să ne realizări din ce în ce mai preşedintele Comitetului
executiv al Sfatului popular
se ridice la 313 litri, deci peste bune în sectorul zootehnic. A. ALEXANDRU
Î10 litri zilnic. Aceasta se dato- N. TÎRCOB Coman a propus repararea stră- al oraşului Simeria corespondent
C u m in s tru im şi e d u c ă m tin e re tu l ş c o la r cursii au participat aprOape In veclerca reuşitei acestor ac 1 AUTOTURISM
2000 de elevi din clasele VIII-XI ţiuni, aportul cadrelor didactice
ACTIV ITÂŢI DE VACANŢĂ ale şcolilor medii şl profesio este foarte Însemnat. Pentru .SK O D A
nale din regiune. conducerea şi organizarea lor, OCTAVIA’
secţiile de Invăţămînt, conduce
Km socotit că acum, la înce audierea la radio sau difuzor a museţile patriei, le cultivă mîn- Timp de 7 zile, 300 de elevi rile şcolilor, vor numi In primul STAŢIA METEOROIOPIEA AEROPORT DEVA ţ
put de vacanţă, ar fi bine venit programului difuzat cu ocazia dria patriotică faţă de realiză au vizitat noile construcţii mo rind profesori tineri, cu specia
să expun in cadrul discuţiilor acestui eveniment, iar după orele rile obţinute de poporul nostru, derne ridicate pe litoralul Mării litatea geografie, istorie, edu A N G A J E A Z Ă IM E D IA T : *j
noastre o problemă care ne in 24 conducerile şcolilor să felici sub conducerea partidului. De Negre, au făcut plajă şi excursii caţie fizică etc. De asemenea, ln
teresează deopotrivă pe toţi : a- te colectivele de elevi, urîndu-le asemenea, drumeţiile şi excursii cu vaporul. Un număr de 500 de interesul eficacităţii acţiunilor a b s o lv e n ţi a l ia c o slia fllo p ele
ceea a organizării activităţii noi succese la Învăţătură. le contribuie din plin la for elevi, timp de 5 zile au vizitat organizate, de flecare dată va
şcolarilor pentru perioada va marea unor trăsături moral-vo- obiectivele culturale cele mal trebui să se ţină seama şl de FI ZI CĂ, CHI MI E , MATEMATICI
canţei, pentru că procesul in- Activităţile de club vor fi in litive: Întăresc disciplina de importante ale Capitalei, iar ln dorinţa elevilor, In aşa fel incit sa u GEOGRAFIE.
structiv-educativ nu se limitează cluse în programul şcolilor de colectiv, dezvoltă curajul, ini ziua de 23 August, Îmbrăcaţi in acestea, pe lingă caracterul dis
numai la activitatea din şcoală 2-3 ori pe săptămină şi vor cu ţiativa, spiritul de răspundere. costumele naţionale caracteris tractiv, să aibă şi un pronunţat Informafil Sa Stafia meteorologică aoroporf-Deva.
ci el se desfăşoară şi in afaia ei prinde audiţii muzicale, vizionă Ele reprezintă un bun prilej tice plaiurilor hunedorene, au caracter educativ.
şi se îmbină în mod organic cu ri de filme şi spectacole, şezăto- pentru cunoaşterea elevilor, a participat la marea demonstra Telefon !!nfer 4. %
acesta. Iată de ce, profesorilor manifestărilor lor. In excursii ţie a oamenilor muncii din Ca Cadrele didactice Însoţitoare
şi învăţătorilor le revin pe tim ri literare, simpozioane, con- şi drumeţii aceştia dobindesc pitală. ale grupurilor de elevi care merg ,
pul vacanţei sarcini deosebite. cursuri sportive etc. în excursii la cabane sau orga
unele deprinderi practice ca re Excursiile amintite au lăsat nizează concursuri de săniuţe,
In perioada vacanţei de iar O contribuţie la organizarea pararea echipamentului, pregă Impresii deosebite în mintea e- patinaj ori schi, vor trebui să
nă se vor organiza o serie de timpului liber în vacanţă pot tirea hranei etc. Ele II ajută, de levilor. Ei au avut ocazia să pregătească în mod amănunţit
activităţi plăcute, atractive. Pen aduce casele pionierilor şi şco asemenea, la întărirea sănătăţii vadă unele locuri legate de miş planul acţiunii respective (iti
tru prima oară vor avea loc lile sportive de elevi, al căror îi pregătesc pentru o muncă de carea muncitorească, să viziteze nerar, responsabilităţi, echipa
pentru elevii şcolilor medii, pro rol se accentuează acum, cînd înaltă productivitate. uzine şl fabrici, oraşe noi apă ment, hrană etc.). Ele trebuie să
fesionale şi tehnice revelioane elevii sînt descongestionaţi de rute pe harta patriei, G.A.C.-uri fie In permanenţă in mijlocul
ale elevilor. Pionierii vor putea obligaţiile lor şcolare. Cadrele didactice din regiunea şi G.A.S. fruntaşe, expoziţii şl grupurilor de elevi avînd răs
asista, la nivelul şcolilor de 8 noastră au organizat cu elevii muzee, să admire frumuseţile pundere deplină pentru toate
ani, la serbarea pomului de iar Vacanţa de iarnă oferă posi numeroase excursii şi drumeţii. naturii. acţiunile întreprinse.
nă, programată între 28 decem bilităţi deosebite în vederea tre In această privinţă, citeva cifre
brie şi 3 ianuarie, şi la carna cerii unor probe din cadrul com Vacanţa de iarnă, care Începe In cadrul activităţilor cu ele
valul organizat în aceeaşi pe petiţiei de masă ,,Spartacbiada sînt edificatoare. In vacanţa de de astăzi, oferă prilej deosebit vii organizate ln timpul vacan
rioadă. de iarnă a tineretului“. vară, la drumeţiile de 1-2 zile au pentru organizarea şi in conti ţei, subliniem caracterul educa
participat peste 55.000 elevi ai nuare a activităţilor instructiv- tiv şi recreativ pe care trebuie
Cu ocazia revelionului elevi Intre toate aceste activităţi, claselor I—VII. Aproape că n-a educative cu caracter recreativ. să 1 aibă acestea.
lor se pot organiza manifestă organizate în perioada vacanţei, fost zi din vacanţă în care să
ri interesante, atractive, se vor excursiile şi drumeţiile sint mult Excursiile şi în special dru Acordlnd atenţia cuvenită or
dedica anumite cîntece sau dan îndrăgite. Legătura directă cu nu lntilnim prin localităţile re meţiile continuă. Internatele ganizării timpului liber al ele
suri elevilor fruntaşi la Învăţă natura, cu oamenii şi locurile giunii grupuri de elevi conduşi şcolilor se transformă din nou vilor pe perioada vacanţei, vom
tură etc. Se recomandă ca pro vizitate, exercită o bună influen de învăţători şl profesori, care în puncte turistice pentru pri aduce o contribuţie de seamă la
gramul distractiv al revelionu ţă asupra elevilor, ajută la for au plecat la drum să-şi cunoască mirea elevilor aflaţi in drum cu Întregirea procesului instructiv-
lui elevilor şi al carnavalului marea şl cimentarea unor tră locul natal. In excursiile pentru scopul Îmbogăţirii şi lărgirii cu educativ din şcoală, vom face
pionierilor să fie pregătit din sături pozitive de caracter, le cunoaşterea regiunii, cu o dura noştinţelor primite la clasă. ca zilele vacanţei să pregăteas
timp de către un colectiv de or dezvoltă dragostea faţă de fru că tineretul şcolar pentru o nouă
ganizare din care să facă parte tă de 3-5 zile, au participat a- Perioada vacanţei de iarnă, etapă de muncă, pentru noi suc
profesori de limba romină şi proape 5.000 elevi, cu precădere pe lingă unele activităţi din clu cese la învăţătură.
muzică, şi elevi cu iniţiativă. Va din clasele V-VII. Circuitele prin burile care vor funcţiona sau
trebui să se asigure, chiar ln din sălilede sport, este deose REICHNAUER IOSIF
ţară, cu o durată de 7-10 zile, bit de prielnică pentruvizita
gala in care are loc revelionul au cuprins o serie de itineraril rea unor obiective mal impor Inspector metodist tn cadrul
dintre cele mal utile pentru tante din localitate sau din &
propierea localităţii lecţiei de Invăţămînt ş Sfatului
elevi, ta aceste, categorii de ex
popul»? regloijsj