Page 71 - 1962-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I S peciac© ! d e g a l ă p r e z e n t a i d e a n s a m b lu l
fo lclo ric „R a p so d ia R om ână6* în C ap itală

Sim bălă seara, ansam blul folcloric La spectacol au fo st prezenţi fe fii m e n tifli N icolae B ălulă, Ion Luceanu
„R apsodia R o m în ă “ care a întreprins m isiunilor diplom atice acreditaţi în
de curînd un turneu în S .U .A ., a pre­ R .P . R om înă. fi D am ian Luca, care au fost răsplă­
zentat un spectacol de gală pe scena
'T eatrului de O peră fi B alet al R.P. Program ul prezentai de A nsam blul tiţi cu v ii aplauze.
Rom îne. folcloric Rapsodia R om înă“ a cu­
prins unele din cele m ai reprezenta­ L a sfîrşilul spectacolului, m em brilor
A u participat tovarăfii G heorghe tive cîntece fi dansuri populare din
G heorghiu-D ej, G heorghe A postol, E - d iferite regiuni ale ţării, printre care : ansam blului „Rapsodia R om înă“ le-au
ntil B odnăraş, N icolae C eaufescu, C lii- suitele de dansuri „T ablouri din G ale­
v u Stoica, A lexa n d ru D rughici, Ion ria N a ţ i o n a l ă “, p e m u z ic a R a p s o d ic i fost oferite flori din partea conduce­
G heorghe M aitrer, A lexa n d ru B trlă- l-a de G eorge Enescu, „H oldele de
deanu, L eonle R ăutu, L eontin Sălăjan, a u r ", „ D a n s o lte n e s c “, „ N u n ta d e !ie rii de partid fi de slut fi li s-au
Ş te fa n Voite.c, M ih a i D alea, m em b ri Som eş“ fi binecunoscutul „Dans al
a i C.C. al P .M R., ai C o n siliu lu i de c ă i u f a r ilo r “, „C io c îr lia “, „ I lo r a S t a ­ transm is felicitările călduroase adre­
Stal fi ai guvernului, conducători ai ccato“ fi alte cîntece, doine, hore fi
instituţiilor centrale fi organizaţiilor sirbe, in terpretate de orchestră, so- sate an sa m b lu lu i în n u m ele C.C. a l
o b flefti, oam eni de ştiinţă fi cultură, lişti vocali fi instrum entali.
un num eros public. P .M .R ., a l C o n s iliu 1u i d e S t a l f i a l
De un m are succes s-a bucurat ar­
A p a riţia în sală a conducătorilor de tistul em erit Ionel B udişteanu, d iri­ C onsiliului de M inifiri al R. P. R o-
partid fi de sta! a fost salutată cu jo ru l ansam blului, solista. A n g e la M o l­
puternice fi îndelungate aplauze. dovan, artistă em erită, so liftii inslru- m ine, de către tovarăşul G h. G heor­

Anul XIV. Nr. 2487 D u m in ic ă 23 decembrie 1962 4 pagini 20 bani ghiu-D ej pentru rem arcabilul succes

obţinui în cadrul turneului, din S .U .A .,

pentru popularizarea folclorului rom î-

nesc peste hotarele patriei noastre.

C onducătorul ansam blului folcloric

„ R a p so d ia R o m în ă “, P etre N a s to v ic i,

a m u lţu m it din inim ă pentru această

în a ltă apreciere, (Agerprcs)_

•

o Magazin (pag. H'a) Pesfe 3 0 spectacole Sărbătorirea majoratului

e La linala bienalei de tea­ cu brigada artistică In seara zilei de 20 a XII-1962, a U.T.M. Orăştie şi tânărul Bcnone
tru. Preţul aplauzelor la „sce­ avut loa in comuna Geoagiu tradi­ Dumitrescu care a mulţumit parti­
nă deschisă“. Brigada artistică a coope­ ţionala sărbătorire a tinerilor care dului şi guvernului pentru minu­
rativei m eşteşugăreşti ,,M un­ au împlinit anul acesta vîrsta de 18 natele condiiii create tinerelului
Combinatul carbonifer Economii şi beneficii ® Orice abatere de la dis­ ca colectivă“ din Simeria, în ani. La această festivitate au parti­ nostru.
ciplina tehnologică Înseamnă care activează tinerii Vlaicu cipai peste 250 tineri, precum şi un
„Valea Vinul acesta colectivu l de m u n ­ oţel mai puţin. Rodica. Nicoară Dafina, Co- număr însemnat de colectivişti. Cu Tinerii au fost salutaţi de către
citori, ingineri şi tehnicieni al rom an Nela, O priş G rigorie, ocazia acestei festivităţi a vorbit o delegaţie de pionieri. A urmat
ş i-a îndeplinit planul anual fabricii chim ice din Orăştie s-a • La Roşconl, păşunile tre­ Vereş Victoria, Cibian Sim i- tov. Albu Gheorghe preşedintele apoi un program artistic si un con­
angajat să realizeze 3 milioane buie îngrijite mat bine. on şi alţii, a p re zen ta t în curs „Drumeţii veseli" pe tema ma­
In noaptea de 21 decembrie harnicii mineri din bazinul car­ lei econom ii su p lim en ta re la acest an p e s te 30 sp ecta co le sfatului popular, despre drepturile joratului după «are a avut loc o
bonifer Vialea Jiului au scos din abataje ultima tonă de cărbune preţul de cost şi să dea peste (pag. IlI-a) in localităţile şi satele în ve­ joie a tineretului dedicată tinerilor
în contul planului de producţie pe anul 1802. p la n 300.000 lei beneficii. M obi­ cinate. şi Îndatoririle cetăţenilor din R.P.R. majori.
lizat de com itetul de partid, co­ • După încheierea sesiunii
în toiul nopţii ca şi în cursul zilei de ieri, mii de mineri îşi lectivul nostru a reuşit să jm nă O.N.U. O activitate promi­ „Caricaturi pe m elodii“, Au mai vorbit tov. Pamfil Eugen,
strlngeau cu căldură ’mîinile felicitîndu-se reciproc pentru fru­ în valoare noi rezerve interne ţătoare.
mosul succes pe care l-au dobîndit. de creştere a productivităţii ,,F otografii, fo to g ra fii“, „E- instructor al Comitetului raional
m uncii şi de reducere a preţului ® In Uniunea Sovietică. A
La Uricani, Lupeni, 'Petrila şi în celelalte exploatări mi­ de cost. Astfel, au fost m odifi­ fost lansat un nou satelit al ăiţie specială“, au fo st cele HUNARUL DE HUMARUL DE
niere a fost într.adevăr o mare sărbătoare a cărei bucurie au cate şi îm bu n ătăţite procesele Pămîntului — „Cosmos-12“. mai reuşite texte, care s-au
trăit-o toţi muncitorii mineri, inginerii şi tehnicienii din Valea tehnologice de- fabricare a tani- bucurat de aprecierea publi­ TR AC TO AR E SEM ĂNĂTO RI
Jiului pentru că fiecare şi-a adus într-un fel sau altul contribu­ nului şi oxizilor de fier, au fost (pag. lV-a) cului.
ţia la această realizare. adoptate noi soluţii tehnice care A CRESCUT DE x x xyv-e s x u x - tr
au dus la m icşorarea con su m u ­ -4 PRICOP IORDACHE
Anul acesta, colectivele de mineri au depus o muncă rodnică 9,05oÂ.-Jj962
pentru creşterea productivităţii muncii, introducerea tehnicii noi corespondent
şi reducerea preţului de cost. Comuniştii au fost întotdeauna în
primele rînduri ale acestei acţiuni. rilor specifice de m aterii prim e Sprijin puternic
şi m ateriale etc. Apliclnd aceste
Sub conducerea organizaţiilor de partid muncitorii, Ingine­ m ăsuri şi desfăşurlnd o între­ ţărănimii muncitoare
rii şl tehnicienii s-au ocupat cu multă răspundere de mecani­
zarea muncilor grele, extinderea armării metalice şi aplicarea cere susţinută pentru îndeplini­ Dacă in tim pul regimului bur- hectare, In a cest an a vem un unităţile agricole se dat oresc în cultu rii a perm is o şi m ai raţio­
unor metode de exploatare de înaltă productivitate. In felul ghezo-moşieresc cuvîntul „m e­ t r a c to r la m a i p u ţ i n d e 300 h e c ­ m are m ăsură mecanizării pe o
acesta pînă în prezent au fost extrase peste plan 131.111 tone rea angajam entelor luate, am canizare in agricultură“ era ta re , u r m î n d ca p în ă în 1965, scară tot m al largă a lucrări­ n a l (I f o l o s i r e a m a ş i n i l o r a g r i c o ­
de cărbune cocsificabil şi energetic. Productivitatea muncii a r e u ş i t s ă r e a l i z ă m î n 11 lu n i, rar sau nu era deloc folosit, p o trivit D irectivelor celui de al lor agricole. Exeputînd m a jo ri­
crescut Ia 1,159 tone pe post faţă de 1,152 tone pe post cît a p e s te a n g a ja m e n t, 2.191.000 e- în anii regim ului dem ocrat Ill-lea Congres al partidului, tatea lucrărilor cu sprijinul m e­ le şi a tractoarelor. Ca urm are,
fost planificat, iar prin reducerea preţului de cost au fost ob­ conom li la preţul de cost şi mai popu lar el a pă tru n s adine în pe ogoarele patriei să lucreze canizatorilor din S.M .T.-uri, n u ­ S.M .T.-urile din regiunea noa­
ţinute economii suplimentare în valoare de 15.626.000 lei. m u lt de 4 m ilioane lei beneficii. vorbirea curentă. Prin grija 100.000 de tra cto a re re ve n in d m eroase gospodării colective stră şi-a u re a liza t cu 30 de sile
p a rtid u lu i şi a guvernului, In p e n tru fiecare tra c to r cîte 100 cum sîn t cele din A poldul de înainte de term en planul anual
Realizarea planului de producţie cu 10 zile mai devreme re­ VLADIMIR DOROFTESE ha. Iată un exem plu grăitor Sus, M iercurea, Girbova, Galda de producţie, inregistrind toto­
prezintă un important succes pe care minerii din cel mai mare lăcătuş, secretarul comitetului cei 15 ani ă e la p ro c la m a re a care oglindeşte fidel marile pre­ de Jos, Teiuş, Pricaz şi altele, dată în sem n ate econom ii la p r e ­
bazin carbonifer al ţării îl închină celei de-a 15-a aniversări Republicii în ţara noastră s-a faceri ce s-au înfăptuit in a- realizează p ro d u cţii din ce in ce ţul de cosi. La obţinerea aces­
a Republicii Populare Romîne. »indicatului F. C. Orăştie creat o puternică industrie con­ gricwltură, ca şi in celelalte ra­ m ai ridicate şi stabile. tor realizări o contribuţie ăe
structoare de m aşini, în cadrul m uri ale econom iei noastre so­ seamă au adus-o şi m ecanizato­
Rezultatele obţinute anul acesta constituie un puternic im­ Cu 11 zile îraaîraîo cialiste. i Convinşi de avantajele m eca­ rii.
bold mobilizator pentru activitatea de viitor a minerilor. Cu pri­ căreia o m are dezvoltare a cu ­ nizării, colectiviştii o solicită tot
lejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1963 minerii Văii Jiului de fermen noscut industria constructoare Pe ogoarele în frăţite ale colec­ m ai m ult. Creşterea continuă P en tru ca în viitor u n ităţile
s-au angajat să sporească productivitatea muncii la 1,217 tone de m aşini agricole şi tractoare, tiviştilor din regiunea noastră a parcului de m aşini şl tra cto a ­ agricole să obţină rezultate şi
pe post faţă de 1,214 tone pe post cît este planificat şi să !M u n c i t o r i i , i n g i n e r i i ş i t e h n i ­ capabilă să asigure producerea lucrează acum sute ăe tractoa­ re a făcut posibilă executarea m ai de seamă, m ecanizatorii din
realizeze pe această cale 67.650 tone de cărbune cocsificabil şl celor m ai diverse şi m oderne re, pluguri, sem ănători, culti­ m ecanizată în acest an a ară­ S.M .T. şi G .A.S, dau In a ceste
energetic peste sarcinile de plan. cienii autobazei l.R.T.A, Alba tipuri de utilaje agricole, care vatoare, com bine şi alte m aşini turilor pe întreaga suprafaţă zile o adevărată bătălie pentru
Iulia au m uncit anul acesta cu perm it executarea m ecanizată a agricole m oderne. Faţă de a- m ecanizabilă, iar sem ănatul, în­ a executa la tim p şi de cali­
Prin sporirea vitezei de înaintare, îmbunătăţirea calităţii m u lt entuziasm , depăşind m e­ unui volum tot m ai sporit de n u l 1950', î n a g r i c u l t u r a r e g i u ­ treţinerea culturilor şi recolta­ ta te reparaţiile la m aşinile a-
cărbunelui şl folosirea mai raţională a utilajelor, ’ minerii sînt reu sarcinile de plan. Aşa se face lucrări în agricultură şi zoo­ n ii lu crează d e 9,5 ori m a i m u lte tul s-au efectuat m ecanizat pe gricole şi tra cto a rele pe care le
hotărîţi să realizeze 5.200.000 lei economii suplimentare la că în ziua de 20 d ec em b rie au tehnie. tra cto a re, de 61 ori m a i m u lte m ai m u lt de 60 la su tă din su ­ vor folosi, in viito a rele c a m p a ­
preţul de cost. înregistrat cel m ai de seamă s e m ă n ă to r i, 220 d e c o m b in e , 260 prafaţa arabilă a gospodăriilor nii agricole.
succes: îndeplinirea planului a- F a ţă ăe a n u l 1938, t i n ă u n colective.
nual la to ţi indicii. tra c to r reven ea la p e s te 2.000 ăe grape stelate etc. La Inde- Ing. IOAN BLAGA
mlna colectiviştilor au fost puse încheierea colectivizării agri­ şeful serviciului S.M.T. din cadrul
GH. FAUR însem nate cantităţi ăe îngrăşă­
corespondent Consiliului agricol regional
m inte chim ice, credite în bani
Făurită în anii puterii populare: şi m ateriale p en tru construcţii,
(ar p en tru aplicarea In practică
rw AC© MIMIC a celor m ai noi cuceriri ale ş ti­
inţei agricole, gospodăriile sînt
m sprijinite ăe către specialişti ri­
dicaţi din rindurile clasei m un­
Jâ 4 T citoare şi a ţărănim ii. Toate
acestea au con tribu it la o b ţin e­
rea an de an a unor recolte tot

m ai bogate.
Succesele doblndite de către

D e z b a te r e a c i f r e l o r de plan pe anul 1963

m c o n s t r u c ţ ii

Ritm mai intens—cafilate superioară

P riveliştea ce o ofereau cu ciţiva ani în urm ă dealurile sterpe din m arginea sa­ m sm l Şantierul de locuinţe din Cugir al Aceasta ca urmare a aprovizionării pei de zidari. El s-au angajat să exe­
tu lu i R ăcăştie, m ai stăruie doar în m em oria localnicilor, a acelora care zi de zi tre­ T.R.C.H. se numără printre cele frun­ In salturi, a lipsei intr-o perioadă de cute mai repede decit prevede gra­
\W m m i taşe. Folosind materiale noi şl prefa­ ciment, plăci de azbociment, maca­ ficul toate lucrările la instalaţiile e-
ceau pe aici spre fostele uzine de fier ale H unedoarei. A cu m te in tîm p in ă aici un ta­ — bricate, cum sînt plăcile tegofil la dam, bitum şi altele. Un suficient In­ lectrice la cele 270 apartamente.
blou m ăreţ, o construcţie gigantică, im p u n ă to a re p rin propo rţiile ei: uzina cocso-chi- cofraje, prefabricate din beton, exe­ teres au manifestat unii tovarăşi din
mmmmm cutarea vopsitoriilor gu pistol şl al­ conducerea şantierului pentru orga­ Pe baza angajamentelor luate şi' a
m ică. Ca una din cele m ai m ari fi m od e m e construcţii ridicate aici in anii regi­ tele, şantierul a asigurat un ritm rapid nizarea tot mal judicioasă a produc­ propunerilor făcute, in cadrul şantie­
m u lu i d e d e m o cra fie p o p u la ră , u zin a cocso- c h im ic ă im p re sio n e a ză p rin p ro p o rţiile ei, de lucru. De asemenea prin atacarea ţiei. Unii funcţionari ca iov. Virgil rului s-a Întocmit un bogat plan de
prin gradul înalt de m ecanizare. lucrărilor la blocuri după sistemul In Hughiur şi-au neglijat sarcinile pro­ măsuri tehnlco-organlzatorice. Printre
lanţ s-a asigurat executarea blocuri­ fesionale, ceea ce a influenţat ne­ altele s-a prevăzut «a lucrările la
P rim u l germ en e al u zin ei a fo st bâtei ia l-a d e cocs. Ea a început să producă lor in termene scurte. Astfel s-a reu­ gativ desfăşurarea muncii. noile blocuri să sa desfăşoare In
in p re a jm a celei d e -a cin sp rezecea a n iv e rsări a e lib e ră rii p a trie i n o a stre d e sub şit ca la cele trei blocuri, cu 32 a- lanţ, unde să lucreze brigăzi de spe­
ju g u l fascist. Ş i în a n ii care au u rm a t ea a crescut, s-a d e zv o lta t, a co n trib u it la partamente fiecare, construite şi date In anul viitor sarcinile ce revin cialitate şi complexe. Pentru descon­
rid ica rea H u n e d o a re i, care a d e v e n it „in ir n a “ d e m e ta l a p a triei. S -a u c o n stru it noi tn folosinţă in acest an termenul de constructorilor şantierului din Cugir gestionarea punctelor de lucru s-a
baterii. In prezent ele sînt patru la n u m ă r. A ic i cărbunele din L upeni, U ricani fi execuţie să fie redus cu 6 pină la 16 vor creşte cu 28 la sută. Sînt pre­ stabilit ca vopsitoriile la tîmplării
V ulcan se transform ă în cocs i plinea fu m a lelor. zile. La recepţie tonte cele trei blocuri văzute a se construi şi da in folo­ pină la mina a II-a, asamblarea şi
au primit calificativul de „foarte bi­ sinţă 270 apartamente In blocuri. In probarea radiatoarelor să se facă In
A lă tu ri de bateriile de cocs este uzina de prelucrare a derivatelor de cărbune. Se ne“. cuvintul lor mai mulţi constructori atelier. Prin măsurile luate, ca urma­
ou apreciat că printr-o mal bună re a propunerilor făcute se prevede
p r o d u c g u d r o n b r u t, s u l f a t d e a m o n iu , s u l f to p it, a p ă a m o n ia c a lă , b e n z e n , to lu e n şl Pornind de la experienţa ciştlgată organizare a muncii şi aprovizionare ca fiecare bloo cu 32 apartamente să
şi avtnd în vedere unele deficienţe ritmică, sarcinile pot fl depăşite. fie predat in cel .mult 5 luni de zile;
m u lte alte produse. ce şi-au mai făcut Ioc în cadrul ac­ Angajamentul solectivului este de a
tivităţii şantierului, constructorii au — Noi a arătat tov. Huber Samoi- construi noile blocuri mai repede şi
IN FOTOGRAFII i Su» i v e d e r e g e n e ra lă a u z in e i c o c s o -c k lm lc e ; dreapta i m a ­ apreciat In cadrul adunării de dezba­ lă şl In acest an am reuşit să termi­ mal bine.
şin a d e fa r ja r e în tim p u l lu c r u lu i; J o s : c îţiv a d in fr u n ta ş ii u zin e i. D e la stin g ă la tere a cifrelor de plan pe anul 1963, năm lucrările de zidărie şi tencuieli
d r e a p ta i Mihai Tufă, m e c a n ic p r in c ip a l, Gheorghe Codreanu, c o le c to ris t, Vasile An­ că au încă mari posibilităţi de a con­ Ia blocuri mai repede decit in gra­ TELEMAC SIRIOPOL
drei, m e c a n ic p r in c ip a l. Drago? Hrib, lă c ă tu ş , Victor Costea, m a istru , Ioan Brad, strui blocurile într-un termen mat fic. Propun ca şi în anul 1963 să lu­ normator şef la şantierul nr. 4
scurt şi de o calitate superioară. In crăm pe baza acordului global. In nu­
cuvintul lor tov. G Georgescu, mai­ mele echipei pe care o conduc mă T.R.C.H. Cugir
stru,Samoilă Huber, şef de echipă zi­ angajez să termin zidăria şi tencuie-
dari, B. Beschld şi alţii au arătat că lile la 64 de apartamente, cu 23 zile P e n tru e a planul
uneori lucrările nu s-au încadrat in mai devreme.
graficul de lucru, existind stagnări. să fie re a liza t
Electricienii din echipa tov. Ioan
Ursa au sprijinit angajamentul echi­ ritm ic

II

Spre realizări şi m ai frum oase C u m u lt in teres au fo st 'Prelucrate
cifrele de p la n fi la l.C .l.L . Sim eria.
In 11 luni din acest an, colectivul depusă de sondorii de Ia Livezeni, P articipanţii la dezbateri au criticat
de muncă al secţiei de explorări planul anual a fost Îndeplinit înainte cu tărie deficienţele m anifestate anul
miniere Livezeni a realizat planul 11- de termen. Cu prilejul dezbaterii
ingmer• T ext: VASILE FURIR zic in proporţie de 118,7 Ia sută, ca cifrelor de plan, muncitorii şl maiştrii acesta, care au dus la nerealizarea
Foto: ILEANA TEREK urmare a creşterii vitezei comerciale care au luat cuvintul au tăcut pro­ unor indici im p o ita n ţi ai planului. Una
cu 17 la sută. Metrajul convenţional puneri Importante pentru îmbunătă­ dintre lipsurile criticate a fost slaba
s-a realizat fn proporţie de 104,7 la ţirea activităţii. Totodată colectivul preocupare in ce priveşte contractările
de muncă s-a angajat pentru anul şi achiziţiile, precum fi gospodărirea
sută, ca urmare a îmbunătăţirii coe­ viitor să obţină un metraj fizic de m ateriei prim e.
ficientului de timp productiv cu 1,9 750 m. peste cel planiiicat, prin cre­
la sută. Viteza comercială convenţio­ şterea vitezei comerciale cu 4 m./gra- In urm a propunerilor făcute de un
nală s-a realizat în proporţie de nic-Iună, realizarea unul procent de grup de m uncitori, s-a hotărit ca fie ­
101,96 la sută. Iar cea mecanică de timp productiv de 76 Ia sută, reali­ care sa la ria t a l în tr e p r in d e rii să se
116 Ia sută. zarea unei economii la preţul de cost ocupe direct de respectarea contrac­
do 150.000 lai peste sarcina planifi­ tului cu cîte o gospodărie colectivă
Pe linia reducerii continue a pre­ cată,
sau de stat. In baza acestei h o tă rh i
ţului de cost, secţia a obţinut econo­ CONSTANTIN MARINBSCU
salariaţii au obligaţia să m eargă in
mii oare se cifrează la 822.572 lei. . knglnftr
u n ită ţile agricole respective cel puţin
Ca unnsr# a muncii peritverent*
0 dată pe lună P. URDEA

„

corespondent