Page 72 - 1962-12

eTAXJ, te
Predecesorii list M agellan „Dicfionarul modei"
te
(_ Oamenii de ştiinţă au găsit ade-
(. seori pe ţărmurile Americii de sud
[ şi centrale obiecte de origină a-
{, siatică — statuete ale lui Euda,
(, reprezentări de flori de lotus etc.
Nu se ştia precis cind au apărut confecţionate In urmă cu 4.450 de } se purtau — mii de amănunte tn do­
aceste obiecte In America. Anul
trecut, arheologul Emilio Estrada
din Ecuador Împreună cu colegii
săi a găsit pe litoralul Oceanu­
lui Pacific, In apropiere de oraşul
Valadolid, resturi interesante de tul Atlanticului de nord, care l-a
obiecte din ceramică, In special,
vaze. Ele semănau cu ceramica
L culturii Japoneze vechi „Dzlomon",
cJ k J w / * I I ' >t e J b u f w J t e J 7\mJ te
Casă din oase de mamut
'Arheologii sovletiol au descoperit
In apropiere de satul Iudinovo, re­
giunea Brlansk (R.S.F.S.R.), o casă a
omului primitiv construită din oa­
ie de mamut.
Pa baza analizei rămăşiţelor da
floră şl faună s-a stabilit că oame­
nii au loeult aici cu aproximativ
17.000-19.000 ani In urmă.
Drept fundament al casei, care arG
o suprafaţă de 150 m. pătraţi au ser­
vit 18 cranii de mamut, Iar oasele
mădulare au servit drept susţineri
pentru carcasa pereţilor. Ieşirile ca­
sei au fost orientate spre rlu. Chiar
lingă intrare se află o mare vatră.
Duet cu lupoaica
U n vinător to vietlc a prins fapte
pui da lup. dintra cara unul a fost
apoi crescut de către un locuitor al
o ra fu lu i K ozm odem ianska. P uiul s-a
făcut m are fi acum este deja o lu ­
p o a ic ă In to a tă re g u la , d a r fo a r te ...
ascultătoare. C ind soţia crescătorului
c in tă , lu p o a ica o cco m p a n ia ză . Ea se
im pacă destul de bine cu d in ele fi
pisica slăpinilor,
pw m
4ÉÜ
Dirigíntele „lucreazăt6.„
În că din anii de şcoală, A nişoara
îşi făcea p la n u ri de viito r; se gindea
la locul unde va m unci şi-şi spunea
de m ulte ori: o să lucrez cu toate
p u terile m ele, a.n să dau m a xim u m
de randam ent... Este un m od de a
g in d i cum se poate m ai bine, o con­
cep ţie pe care o p u tem ved ea la
m u lţi a lţi tin eri crescuţi in anii m i­
nunaţi ai dem ocraţiei noastre popu­
lare.
Şi iată că a sosit m om en tu l intrării
'ei în c îm p u l m u n c ii.. L a r e c o m a n d a r e a
o rg a n iza ţiei U .T .M . şi do rin ţa ei, a
fo st repartizată la O ficiul P .T .T .R .
d in Sim eria ca oficiantă. In ziua sta­
b ilită , s-a p rezen ta t aici, pe cit de
e m o ţio n a tă p e a tit d e d o rn ic ă să
m uncească.
I n b ir o u l tn c a r» a In tr a t să -ş i tt-
n u n ţe sosirea, a găsit pe soţii Ilă n -
cilă; bărbatul, d irig in te le o ficiu lu i, iar apucat de red a cta t procese v erb a le şi
fem eia, fu n cţio n a ră Ia aceeaşi in sti­ de fo rm u la t concluzii personale îm ­
tuţie. La „bună d im ineaţa", cu cuie potriva A n ei Jurcoane propiinind
s-a adresai ea celor doi, a prim it un
resalut, rostit cu o ju m ă ta te de gură.
In tim p ce A na stătea ncdum ciită.
aşleptînd un răspuns de la Ilăncilă.
d in tr-u n birou apare o linără a n e ,
după ce i-a urat un bun venit, a
luat-o de braţ şi a condus-o la Incul
unde urm a să lucreze. „O să fim îm ­
p reună. M u n c im îm p reu n ă aici: ea te
a ju t să le in tro d u ci in tr-u n tim p cit
m ai scurt".
B ucitrtndu-se sincer de atitudinea
tovarăşei respective. A n n nu-şi putea
aiunga din m inte privirea jignitoare
şi respingătoare a lui Ilăncilă. U l­
terior însă s-a lăm urit, dar nu n u ­
m a i ea. ci şi a lţii de p urtarea şi a ti­
tudinea dirigintelui, faţă de muncă
fa lă de oam eni. S-a convins de
caracterul m urdar al acestui om care
Consideră institu ţia pe care o con­
duce drept un dom eniu personal, iar
pe el un stăpin cu drepturi n elim i­
tate. fără obligaţii, fără îndatoriri.
Ş i a d e vă ru l a înec p u l să se constate
cu fiecin e zi ce trecea. Ilă n cilă a
m ta l că nu este stăpîn. ci slujitor
în tr-o in stitu ţie de stat şi că are m ari
obligata faţă de muncă, faţă de oa­
m eni. D in beţie el şi-„ l/jcut „ p rrit_
cupene p e im a n e n tă ; d e m u lte ori la
'W rţrn q jş,
despr® care se şti® că datează do ‘
acum peste 4.000 do ani. După cerce- '
tarea vaselor descoperite In Ecua- J
dor, cu ajutorul carbonului radio- j
activ, s-a stabilit că ele au fost ¦j
ani. ¦}
Oamenii de ştiinţă din Ecua- }
dor presupun că In vremurile a- 1
celoa străvechi corăbii cu mari- 3
nari Japonezi au ajuns In curen­
dus pină la continentul sud-ameri-
can, pe locul unde se află astăzi
statul Ecuador.
Tot aici au fost descoperita mor­
minte, unelte pentru prelucrarea cre-
menel, vetre, locuri pentru pregăti­
rea vopselelor naturale, gropi pentru
păstrarea alimentelor^
Expoziţie de obiecte din chihlimbar
L a M uzeul de pedologie din V ar­
şovia s-a deschis o expoziţie deosebii
de interesantă fi cea m ai m are din
lum e in ceea ce priveşte num ărul ex­
ponatelor. E ste vorba de e colecţie
de obiecte din chihlim bar, care nu­
m ără Î0.000 de piese.
M ii d e a n i a p e le M ă rii B a ltice eti tre cu t s-a d e zv o lta t ch ia r o in d u strie
aruncat pe ţărm răşina străveche pie­
trificată — chihlim barul. In R. f .
P olonă se obţin anual apro xim a tiv 4 la prelucrarea m ecanizată e acestei
tone chihlim bar.
S-a stabilit că obiectele cele m ai
vechi de chihlim bar (m ărgele, coliere)
descoperite pe teritoriul P oloniei da-
---------------------------- -— E S
Stafisjn® agrobioSo gîcă eosidissă
de pâorsSerS
Recent, In cartierul Cernokonevo
din Dlmlfrovgrad a Intrat în func­
ţiune prima staţiune agrobiologică
condusă de pionierii din regiunea
Haskovo. Ea dispune de 125 metri
pătraţi de sere, o crescătorie cu 320
do Iepuri şl adăposturi pentru alte
animale de experienţă.
La construirea staţiunii an ajutat
numeroşi elevi şl pionieri din Di-
mitrpvgrad, precum şl membri al
-S33 —
Arborele da pîina din pădurile Indoehinei
In pădurile Indoehinei, precum şl
in unele insule din Oceanele Pacific
şi Indian, creşte arborele de ptine
— Artocarpns. Din fructul acestui
copac se coc piinişoare de culoare
ls m
s e r v ic iu .se p r e z in tă t u r m e n ta t d e p u ­ m ai juste co n d u rii. N u au cercetat
terea alcoolului. Cu lucrătorii oficiu ­
lui se poartă brutal, îi jig n e şte fără
ruşine. Cu un tupeu inexplicabil spune
fu n cţio n a rilo r aproape in fiecare zi:
„da/i m ă o ţuică, v en iţi cu m ine, ce
dacă p lă tiţi voi? azi nu trebuie să
fim zgîrciţi".
T oate le-au observat funcţionarii o-
fic iu lu i şi nu în ţeleg de ce i se to ­
lerează unui om asem enea abateri.
I n tr - o zi, A n a a c o m is o g re şe a lă
care putea fi rem ediată fără zarvă,
cu calm şi raţiune. D ar greşeala res­
pectivă a fost transform ată intr-un
cap de acuzare a tinerei funcţionare.
C in d discuţia despre greşeală era in
toi iată că apare Ilăncilă, venea de
la b u fetu l din apropiere. E l a „luat
a c ţiu n e a în m i n ă “. C u un a e r g ra v ,
tipic om ului necinstit, grosolan, s-a
scoaterea ei din serviciu, şi să fie
pusă la ,,d isp o ziţia ra io n u lu i". A c ţiu ­
nea lui avea un substrat. T o t ce
a fă c u t nu p e n tr u că fu n c ţio n a r a ..a
greşit", ci p en tru că vroia el cu orice
preţ să n-o m a i va d ă in serviciu la
instituţia „lui". De a ltfel, aşa cum
sub lin ia m m a i si.s, Ilă n c ilă a vea co m ­
portări nedem ne şi cu a lţi funcţionari,
de a căror ochi n u -i plăcea. I’rin
com portarea Ini a d o ved it că in el
sini întruchipate m ulte obiceiuri urile,
caracteristice oam enilor cu concepţii
retrograde.
Pe funcţionara despre care am intim
în acest a rtico l a jig n it-o p ro fu n d şi
a jig n it încă pe m u lţi alţii.
Faţă de asem enea com portare nu
poţi să n u -ţi pui o întrebare firească:
de ce i se a d m it a tilea lui Ilă n cilă .
m a i cu sca m ă că se ştie cin e este el.
Ştie acest lucru şi conducerea oficiului
ra io n a l — d ir ig u ite A . V r a c iu — si
a celui regional — director N . Far-
m n:nn. Da, am l ii ştiu m u lte lucruii
despre Ilăncilă. De altfel, conducerea
d isecţiei regionale, sesizată In m ai
m u lte rînduri, a trim is spre cercetarea
cazului pe tov. LazOr M iron şi Ionel
U ixlreanu. D ar aceştia nu au apro­
fundat luci u rib şi nu au tras o l t
» 1 SÜCIAIISMULH
In PolonU a fost editat recent un
Dicţionar al model. Din cercetarea lui
se poate afla cum erau Îmbrăcaţi
strămoşii noştri, care era moda în se­
colul trecut, ce fel de bărbi şi cravate
meniul modei.
Această originală enciclopedie, uni­
că in genul el In Polonia, cuprinde
800 de articole. In general dicţionarul
nu ic ocupă decît de îmbrăcăminte
europeană, cu referiri la Egipt sau
Orientul Apropiat numai pentru a «e
specifica apariţia pentru prima dată
a unul vesmtnt.
La alcătuirea acestui 'dicţionar au­
torii i-au servit da e documentaţie
bogată şl variată | moda din secolele
trecute este tnfăţlşată prin tablouri şi
portrete, stampe, statul de sfinţi şi
morminte.
tează din perioada 4000— 1700 înainte
de era noastră. In secolul al X -le a ,
G danskul a devenit un im portant cen­
tru de prelucrare artistică a ch ih lim ­
barului. In tre anii 1400 fi 1S00, in
acest oraş au fost create nenum ărate
obiecte preţioase din chihlim bar. In
n a ţio n a li a obiectelor din chihlim bar,
iar tn secolul al X lX - le a s-a trecut
p ie tre .
O b ie c te le rd e a r tă d in c h ih lim b a r
sînt deosebit de apreciate fi pe piaţa
in te r n a ţio n a lă .
gospodăriei agricole cooperative de
muncă din împrejurimile oraşului.
In noua staţiune agrobiologică,
elevii vor putea aplica in practică
cunoştinţele doblndite la diferite dis­
cipline. Staţiunea va ÎI folosită şi
do gospodăria agricolă cooperativă
de muncă din Imprejirrimilo Diml-
trovgradului pentru experimentarea
unor noi soiuri de culluri agricole.
| aripile întinse — circa trei melri.
gălbuie, care prin gust amintesc de
plinea de griu.
Arborele do pline rodeşte timp de
(50-70 de ani, din noiembrie pină
In iulie. Un copac in Vlrstă de 15-20
de ani poale hrăni 2-3 oameni pe an.
adevăratele cauze pentru care H ăn-
cilă jig n eşte tinerii, de ce acesta lu ­
crează fu ră răsp u n d ere şi despre m u lte
alte aspecte.
In urm a cercetărilor au întocm it un
referat în care au propus sancţionarea
Ini Ilăncilă cu „m ustrare". Interesantă
propunere! N u se ştie insă un lucru:
după ce s-an călăuzit tovarăşii care
au cercetat cazul, care-i ra ţiu n ea in
această c a u ză ? M u stra re! (!line să fie
m ustrai, sau ce să fie m u stra t? O-
m ul sau conştiinţa lui? In cazul de
faţă, m ustrarea nu-şi are locul. O m ul
n-are rost să fie m ustrat, cit despre
conştiinţă... asta trebuie m ai în tii fo r­
m ată. T reb u ie fo rm a tă deoarece la
Ilă n cilă s-a constatat că nu există.
P. IONESCU
i r ei
Mare a fost bucuria locuitorilor
din Ilia cind au aliat că la ei se va
construi un local de cinematograf
modern. Aproape foţi se Interesau.
— Cine va executa lucrarea ?
— Cind va fi gata ?
Răspunsul era uşor de aflat.
— Vin constructorii de la T.R.C.IT.
şi in vara anului viitor (lucrarea a
fosl Începută tn anul 1961) cinema­
tograful va fl gata, spuneau cei mai
cunoscători.
Şl lată că a expirat termenul de
dare tn folosinţă. Dar lucrările de
construcţii erau mult rămase in ur­
mă.
— N-am avut materiale suficiente.
Condiţii obieciive, explica şeful de
şantier. Nu-i nimic, pină la sfîrşitul
lunii august va fi gala totul. Ni s-a
fixat un alt termen de predare. Mai
bine mai tirziu decit niciodată. Dar
o să lasă lucru cumsecade.
Se credea că al doilea termen de
dara tn folosinţă a cinematografu­
lui va ti respectat. Pe şantier insă
munca so desfăşura anevoios. Zlls
'•«?VW*’-%SV\jr-
Dintele eaşalo+u-
lui ie transformă
în mîinlle sculpto­
rului sovietic G. F.
Gavriş într-o ade­
vărată operă dc
artă. Modelul n-
ccstul vas Încape
într-o palmă. Lu­
crările sale Ga­
vriş le-a dedicat
vînătorilor de ba­
lene sovietici, cu
care a călătorit în
îndepărtata An-
tarctidă.
Pensionară în vîrsfă de... 5 0 0 de ani
Şopîrla cu trei ochi, tuatara, vie-,
ţuitoare a deşerturilor din insulele
Noii Zeelande, nu-şi face probleme
din construirea unui adăpost, aşa cum
fac toate semenele ci. Ea se mută in
cuibul confortabil şi uscat al pescă-'
ruşulul.
Pe ce limbă se înţeleg aceşti colo­
catari nu se ştie. Se ştie însă că ei
folosesc cuibul în două schimburi, tn-
tr-o ordine stabilită cu stricteţe.
Pescăruşul se Întoarce acasă noaptea,
chiar în momentul cînd şopîrla pleacă
la vînătoarc. Cîteodată pescăruşul 6e
plictiseşte de pensionara sa şi o go­
neşte. Fără să se opună şi fără să
facă scandal, tuatara se mută in cui­
bul unui alt pescăruş. Probabil că
$ <v
...Deşi delfinul are 96 de dinţi,
el înghite hrana nemestecaiă ?
—Creierul omului conţină de o-
blcei 90 ia sută apă, Iar Inima —
80 la sulă ?
...Cea mal dulce plantă din lu­
me esto Eupatorium Rcbodinaum,
care creşte In Paraguay î Sucul
obţinut din această plantă osie
de 300 de ori mai dulce decit
zahărul. O singură picătură de
suc este de ajuns pentru a în­
dulci o ceaşcă de caiea sau ceai.
...Struţul cînd aleargă cu vileză
maximă face salturi lungi de circa
opt melri ?
...Tensiunea arterială a păian­
jenului este aceeaşi cu a, omului?
...Cea mal mare pasăre de pradă
din America de nord esle condo­
rul caiiiornian ? Lungimea corpu­
lui său depăşeşte un metru, iar
Din păcale, această pasăre a de­
venit extrem de rară în America.
...Peştii au mirosul şi pipăitul
toarte bine dezvoltate ? După pă­
rerea unor ililiologi de seamă a-
ceşti locuiiori ai apelor se pot
orienta după miros, pot stabili cu
precizie drumul pină la locul unde
îşi depun icrele şi işi pot găsi
hrana.
.•v o to ro ir
VRO
Se zv o n e şte că de la o vrem e ţe la n d rl se s im t ca la ei a c a s ă :
încoace in rludul clinilor din
Petrila e m are animaţie. O u m ­
b r ă ele I n v id ie a î n c o l ţ i t tn s u ­ lam ă, cină să nu scoţi clinele
fletul fiecărui re p reze n ta n t al
speciei canine de aici. O bişnuiţi
din m o şl-străm oşi să-şi clştige
existenţa prin trudă, nu-şi p u ­
teau închipui că unii confraţi
d e-a i lor p ro sp e ră In huzu r. Mai
aflaseră ei că există javre care
trăiesc „ca-n sinul lut A vra m “,
insă habar n-aveau că şt In ora­
şul lor ( cartierul M. Em inescu,
blocul 11. a p a r ta m e n tu l 20) a
ăat fericirea peste asem enea
două exemplare.
M ulţum ită atenţiei părinteşti
cu care-i înconjoară stăpln u l
lor, Nlcolae Costijlc, cel doi că-
t e r m e n 4a*'
In şir nu lucra nimeni. In luna au­ re au mari goluri, iar sobele de te­
gust, duci ai doilea termen de exe­ racotă din sala de spectacole au fost
cuţie, nici vorbă ca lucrările să lle executate ioarle aproape de perete.
terminate. Şeful de şantier a venit Intrăm în vorbă cu zidarul Leontin
cu alte scuze.
— Nu s-a putut. Vedeţi, o greu.
Nu siniem aprovizionaţi cu materia­
le. In luna noiembrie insă vom fa­
ce inaugurarea. Avem termen de
predare. Să vedeţi numai ce lucru
inimos o să iasă I
Ca să nu-1 supere pe .şeful", lo­
calnicii au dat crezare spuselor lui.
Acum toţi se aşteptau ca pe şan­
tier să fie aduse iorţe puternice, ma­
teriale din belşug şi că treburile vor
merge ca pe roate. Dar s-au înşelat.
A sosit luna noiembrie, iar la cine­
matograful din Ilia se lucra tot cu...
viteza melcului.
...In a doua jumătate « lunii de­
cembrie am făcut o vizită la cine-
matograful din lila. Se aflau aici
doi zidari şl doi ajutori. Leontin
Furdul spărgea pentru a treia oa­
ră zidul din cabina de proiecţie.
Ochiurile cabinei nu rorespiindenu.
In plus, uşile laterale de la Intra­
__NA'V'""
firea el blîndă contribuie la faptul
că tuatara pensionară trăieşte, după
cum au stabilit oamenii de ştiinţă, în
medie 500 dc ani.
Peşte... care trăieşte
pe uscat
Ţiparul este un peşte enre poate
respira prin suprafaţa pielei. în con­
diţii obişnuite, ţiparul absoarbe
prin piele două treimi din cantita­
tea de oxigen necesară organismu­
lui său şl doar o treime prin bran­
hii.
Vara, cind micii® lazuri seacă
din cauza arşiţei, ţiparul se cufundă
adine In nămol unde rămlne amor­
ţit timp de luni de zile. Peste nă­
molul uscat trec vite, căruţe. Dar
este sufucient să cadă clteva ploi
pentru ca lazurile să apară din nou
şi atunci reînvie şi ţiparii.
„Comandantul golfului Amur“
Pescarii amatori aflaţi la o distan­
ţă nu prea mare de ţărm au -văzut
din nou uriaşul caşalot pe care lo­
cuitorii Vladivostokului îl numesc
„comandant al golfului Amur“.
Acest gigant al mării, al cărui
spale este brăzdat de o cicatrice
adincă, l.’-sată probabil de harponul
unui vinător de balene, vizitează cu
regularitate golful Amur la începutul
şi sfîrşitul iernii.
„Comandantul“, care a devenit o
rasin#®« cm erostene le ces*lb
Intr-o toamnă, in taigaua Us-
suri s-au bătut doi cerbi. Greu
rănit, animalul Învins a murit
rezemat cu capul de un frasin
mic.
Au trecut ani. Cerbul mort a
putrezit dc mult, iar oasele i au
fost de mult împrăştiate de fia­
rele sălbatice. Numai craniul cu
coarnele au rămas în aceeaşi
poziţie, aderlnd strlns de copa­
cul de care s-a rezemat animalul
rănit. Copacul a crescut, s-a în­
păplca-i păptcă, călăurica-i căl-
ăiirtcă (m al ales pe vrem e de
din c a s ă !), plim bări de agre­
m ent, acces la bucătărie, baie,
dorm itor, uneori şt la geam , m ă
rog — to t confortul. Pentru cei
ăol ,,fericiţi“ patru pezi au ră­
m as ăe dom eniul am intirilor
cuşca, lanţul...
M are fericire şi pentru unit
locatari din acelaşi bloc. Cind
vre-un ţine nu ascultă de vo r­
bă bună, e de-aju n s să i se sp u ­
nă — ,,te dau pe labele lui cu ţu ’
h a m - h a m —- ş i l u c r u r i l e s e Iar In zori cind vre-o fereastra
rezolvă Imediat.
M ai problem atic este cind lo­
catarii Işi ex p rim ă in dignarea
faţă de prezenţa speciei canine
Furdul.
— Am auzit că tn curînd tăceţi
inaugurarea.
— Da de unde. Nu avem cu ce
lucra. Ne lipseşte un sac de giiips,
unul de ciment şi 100 kg. var. Dacă
le-am avea... Şi-apoi lot nu va fl dat
tn curind In folosinţă. Sobele din
sala do spcclacole trebuie dărimale.
Silit prea aproape de perete. Dacă
le lasă aşa nu se poate face focul
în ele. Ar lua ioc placajul de pe
perete. Şl încă ceva. Lipseşte ecra­
nul meialic care nu este incă gata.
Ne-am împotmolit tocmai acum la
lucruri mărunte.
Aşa stau lucrurile la dnemafogra-
ful din Ilia. Cit despre telul cum
au fost respectate termenele de da­
re in folosinţă vrem să aflăm amă­
nunte de la «onducerea T.R.C.R.
— Deva.
V. ALBU
Nr. 2481
MM TOATA LUMEA
0 Somnul reprezintă odihna creie­ I-ar îl vorbit de rău. Callgula rldU
că bastonul de llldeş care nu-1 pără­
rului. Un om poate trăi aproape o sea niciodată şl îl propti cu vlrful
In pieptul învinuitului.
lună fără să mănînce, dar moare du­
— La capătul acestui baston — spu­
pă ctteva zile de nosomn. Creierul — se el — se află un ticălos.
organismul care munceşte cel mat — La care capăt ? — întrebă li­
bertul fără să-şi piardă cumpătul.
mult şl mal Intens — poate funcţio­
na tn condiţii optim 3 dacă an om • Loteriile nu conslilule ur. feno­
doarme a treia parte din viaţa Iul. men al contemporaneităţii. Ele au e-
xlstat din antichitate şi aveau nume­
® Un concert a avut Ioc la Bu­ roşi adepţi pasionaţi. La romani, în
cureşti, ori la Braşov, ori poate la perioada salurnaiiilor, se organizau
Cluj şl a fost transmis şi la radio. numeroase loterii avind drept ciş-
Muzica ajunge la urechile unui as­ tiguri podoabe, caso, sclavi.
cultător din India, de exemplu, mal
repede decît la urechile unul ascul­ ° Cel mal sensibil animal esi#
tător aşezat, să presupunem la 100 creveta. După numeroase cercetări şt
de metri distanţă de orchestră. Iată experienţe, fiziologii au stabilit că
cum se explică acost fapt. Undele viteza de trecere a impuislunilor prin
electrice au o viteză constantă de fibra nervoasă a crevetelor ajunge
300.000 de kilometri pe secundă. Ele la 200 melri pe secundă, sltuindn-se
parcurg distanţa de la orchestra ce astfel pe primul loc tn comparaţie cu
execută concertul pină tn India tn organele nervoase ale oricăror alte
1/30 de secunde. Sunetul Insă are o vieţuitoare. La pisici, de exemplu vi­
viteză de numai 330 metri pe se­ teza este de 119 metri, tar Ia clini,
cundă şl, drept urmare, are nevoie de dc 78,2 m. pe secundă.
1/3 de secundă pentru a parcurge dis­
tanţa do 100 de metri ce desparte p® Ş ta fe tă în junglă
ascultător do executanţii concertului.
° Cel mai mare bazin de mine-
nereu de fier din lume 11 constituie
anomalia magnetică de la Kursk tn
Uniunea Sovietică. Dacă toate uzine­
le metalurgice de pe glob, care pro­
duc anual circa 200 milioane tone de
fontă ar folosi ca materie primă mi­
nereul de fler al anomaliei de la
Kursk, ele ar avea materia primă ne­
cesară pentru multe sute de ani.
• Mierea este cunoscută şl utili­
zată de om din timpuri Imemoriale.
Cel mai vechi document din Europa cu
privire la folosirea mierii datează de
acum 18.000 de ani. Este vorba de un
desen din epoca de piatră săpat tn
sttncă, care înfăţişează nn om sco-
ţind miere din scorbura unui copac.
® Cel dinţii oraş din lume iluminat
cu petrol lampant — ultima expresie a
progresului tehnic la Jumătatea seco­
E greu de ghicit că aceşti buşteni
lului ri XlX-lea — « fost Bucureş- in greutate de 75 kg., pe care ti poar-t
tă o a m e n ii in f u g ă a r f i n iş te ... şta->
tiul. Evenimentul a avut loc in apri­ fete. A ceastă fugă este una dintre
lie 1857. întrecerile preferate ale indienilor din
trib u l tim biru, care locuiesc tn pădu­
* In ţaţa tiranului Callgula a fost
rile tro p ica le dii- s ta tu l G oia, B r a z ilia .
adus un sclav eliberat Învinuit că
La întreceri participă bărbaţi şi fem ei.
E adevărat însă că ştafetele fem eilor
cîntăresc m ai p u ţin , tn total... 50 kg.
Megafoane
de sute de ani vechime
„notabilitate" a oraşului, eo află sub ooooo ooooo
protecţia locuitorilor. Aceştia nu-1
vînează, deşi in golful al cărui „oas­ In oraşul Pecs, cel mal Im­
pete“ este, el ar putea fi prins cu
uşurinţă. portant centru din regiunea
Oamenii de ştilrţă explică apari­ transdanubiană a Ungariei, eu
ţia periodică a „comandantului“ In
prilejul reconstruirii a două
golful Amur prin aceia că acest
moschee, datlnd din timpul o-
caşalot lşl aleg® anumite porţiuni
cupaţiel otomane, au fost des­
unde se întoarce cu regularitate In
coperite vase cu o vechime de
căutarea hranei.
clteva suie de ani, ascunse in
pereţi. Arheologii unguri au a-
: zjuns la concluzia că, la vremea
lor, acesfe vase au servit pro
babil drept megafoane' in cele <J>
două moschee. S-a constatat că g
vasele erau .armonizate", tn 5
tărit, şl-a lecuit rana. El a cu­ luncţle de mărimea lor, pe ^
prins şl a acoperit cu lemn atît frecvenţe diferite. In cupolele ;>
de bine coarnele cerbului lipite
de el, incit -a devenit Imposibil celor două moschee au fost gă- O
ca ele să fie desprinse. Cind O
frasinul avea circa 70 de ani, site aproximativ 90 de astfel de O
oamenii au descoperit Intlmplă-
tor această raritate. El au tă­ vase-megafoano. O
iat copacul şl partea din trunchi O
de care aderaseră coarnele cer­ Cercetătorii In problemele de O
bului au transportat-o la secţia
de ştiinţe naturale a muzeului acustică ai Academiei Ungare 0
ţinutului Habarovsk. 1de ştiinţe au transportat clteva
din aceste vase Ia laboratorul o
0 din Budapesta, unde vor fi su- >
$ puse la diferite experienţe ştlln- ^
L ţlfice. g
o o ',«x)/y><xxx5(y><y><>o<vvvvNA,-)
MANIE
in locuinţă destin ată exclusiv Este cazul ca cetăţeanul Nico-
oamenilor. Ci-că cei doi ham - lae C ostijlc să m ai m editeze
h am işi dreg glasu rile In dau na a su p ra slăbiciu n ii sale fa ţă ăe
lin iştii din b'oc, iar uneori şi „caniş-căţeluş“, aşa cum l-o cer
curăţenia lasă de dorit...
versurile de mai jos ţ J
Nlcoiale, Ntcolale,
Ce jigănil scalzi in ba!©,
Şl faci din bucătărie
Ditamai „crescătorie“ ?,
La matale urlă clinii
Mal dihai ca-n preajma stlnllj
Cind vecinii dau s-adoarmă
Javrele pornesc alarmă;
Ca la lup In codru’ latră,
Te trezesc de-al fl de piatră.
Se deschide-ncet, albastră, —
Evantai tn balamale —
Cel dulăi „emit semnale“
De se-ncinge-n coridoare
Lung ecou de vînătoare...
Nlcolaie, Nicolale,
Nu face coteţ din bale I
Prin concepţii dă o raită
Şl te leapădă de haltă;
Că-ntr-un bloc modern nu-i
modru
Să te porţi taman ca-n codru I
TRAIAN FILIMON