Page 73 - 1962-12

iHr. 2487
LA FINALA BIENALEI DE TEATRU
Preţul aplauzelor la „scenă deschisă 44
F o rm a ţii!i de tcatru-am ator a lt re­
giu n ii H unedoara au fost aşteptate
cu un m are interes de ju riu l celui
d e-a l Ill-le a F estival bienal de tea­
tru „ Ion L u ca C aragiale" şi, b in e­
înţeles, de spectatorii bucureşleni,
care au u m p lu t p in ă la refu z sala
T e a tru lu i C .C .S. u n d e s-a desfăşurat
fa za fin a lă a concursului.
Interesul s-a datorat m ai cu seamă
'faptului că cele trei fo rm a ţii teatrale
adm ise în com petiţia fin a lă (d in cele
aproape 600 d e echipe care au concu­
rat la fa za regională), au a n unţat pie­
se in m at m id te acte, care puneau
’d i f i c i l e p r o b le m e r e g iz o r a le şi a c to ­
riceşti. A rtiştii regiunii H unedoara au
intrat pe scenă în penultim a zi a
concursului, după ce in fa ţa ju riu lu i
fi sp e c ta to rilo r se p e rin d a se ră c ite va
zeci de fo rm a ţii teatrale din toate
regiunile ţării. D espre spectacolul e-
chipei de teatru a clubului „ Siderur-
gistul“ din H unedoara, care a consti­
tu it una din revela ţiile artistice ale
fin a lei de la B ucureşti, relatez, cu alt
p rile j.
Să d efin im acum , succint, celelalte
sp e c ta c o le „ h u n e d o r e n e “. C a sa r a io ­
nală de cultură din B rad a prezentat
pe scena bucureşteană piesa in trei
acte „O am eni care ta c“ de A l. V oitin,
in regia pro feso ru lu i D ragoş L uţa, in
colaborare cu M a rcel Şom a, de la
T e a tru l „ V alea J iu lu i“ din P etroşani.
F orm aţia aceasta teatrală care posedă
un repertoriu de aproape 20 de piese
prezentate p u blicului (printre care
„Jocul de-a vacanţa“ de M ihdil Sé­
bastian, „ T ita n ic v a ls“ de T u d o r M u-
şatescu, „B olnavul în ch ip u it“ de M o­
liere etc.) s-a prezen ta t cu un spec­
ta co l d estu l de Unitar, vred n ic de a-
tenţie. M erită evid en ţia tă în legătură
cu dragostea pentru teatru a m em bri­
lor acestui colectiv un fa p t sem n ifi­
cativ. In p rea jm a d efin itivă rii spec­
tacolului, una din interpretele princi­
pale, L e n u ţa Păcurarii, tirm în d u -şi so­
ţu l transferat la B ucureşti, a fo st ne­
vo ită să părăsească B radul. R ep eti­
ţiile n-au fo st insă întrerupte. In
fiecare săptăm înă, din B ucureşti, venea
la B ra d — L e n u ţa P ăcuraru şi... spec­
tacolul C asei raionale de cultură a
fo st prem iat la faza regională a con­
cursului. U n caz sim ilar de navetă s-a
petrecut cu interpretul unui alt rol
principal, şefu l de gară A le x . P relip-
ceanu care, m u ta t cu serviciul, in ul-
Scenă din piesa „Oameni care tao" in Interpretarea artiştilor ama­
tori din Brad.
SPORT
Popice „Cypa 30 Decembrie“
De curlnd, in oraşele Vulcan ţi
Petroşani s-a desfăşurat tradiţionala
competiţie do popice In cinstea zilei
de 80 Decembrie. La Întreceri cu
participat 3 echipe feminine şi 6 mas­
culine.
La Vulcan nnde s-au desfăşurat În­
trecerile echipelor feminine, specta­
torii prezenţi au aplaudat strădania
ocelor jucătoare caro au obţinut re­
zultate bune cum au fost Racolţa Ana
(Vlscoza Lupeni) cu 360 popice do-
borlta, Vlădlceanu Amalla (Minerul
Lupeni), cu 357 p.d. Barbotzy I. (Mi­
nerul Vulcan) cu 326 p.d.
Un fapt Îmbucurător la acest con­
curs a fost evoluţia unor elemente
tinere şl cu mari posibilităţi de vii­
tor. Printre acestea amintim pe Csi-
by Viorica şl Chetroiu Margareta, de
la Minerul Vulcan ca şl pe junioa­
La Ro: !câni, păşunile trebuie îngrijite mas
Constituită In anul 1960, gospodă­
ria agricolă colectivă din Roşcani,
raionul Ilia, şi-a sporit mult efecti­
vul de animale. In prezent colecti­
viştii de aici au peste 400 bovine,
430 oi şi 120 de porci. In anul ce
vine şi în viitorii ani, el şi-au pro­
pus să mărească şi mai mult numă­
rul animalelor, mai ales al bovine­
lor şl ovinelor. Pentru creşterea lor
in bune condiţiuni, pe lingă asigu­
rarea unor adăposturi corespunză­
toare, un factor de bază 11 consti­
tuie asigurarea furajelor necesare
hrănirii, atît pe timp de vară cit
şi în perioada de iarnă. Nu s-ar pu­
tea spune că pînă acum animalele
gospodăriei n-au avut asigurată hra­
na pe timpul verii. Cele 530 ha.
păşune Împădurită şi 118 ha. pă­
şune descoperită (fără vegetaţie fo­
restieră), au asigurat in bună parte
hrana efectivului de animale existent
tn anul trecut şi, e drept In mai
mică măsură, chiar şi in acest ap.
Insă, pe măsură ce creşte numărul
animalelor, cu toate că suprafaţa de
păşune este destul de mare, in sta­
rea în care se află în prezent ea
nu va satisface necesarul de păşu­
ne şi finet* da care este nevoia.
Mal ale* daca ţinem *eam* «8 aceas­
tă păşune comunei®, din anul 1981
de crînd a tnchlriat-o gospodăria co­
lectiva, din cauza wlebel întreţineri
tim a clipă, hi e ti oraş nu şi-a părăsii
„ t e a tr u l “,
P asiunea aceasta şi-a pus pecetea
p e sp e c ta c o lu l „ O a m e n i care ta c “. S t
observă o m uncă in ten să p e n tru Inţe*
legerea personajelor piesei, pentru t
întruchipare elocventă şi convingătoarei
a lu p tă to ru lu i com unist. P iesa, c a rt
oglindeşte un m om ent dram atic dui
tre c u tu l d e lu p tă al c o m u n iştilo r Ue*
galişii, a d ezvă lu it capacitatea Inter*
p re ta tiv ă ' a câtorva a rtişti a m atori,
p rintre care trebuie a m in tiţi in pri­
m ul rînd ing. m in er Gh. Baculea (in
rolul lum inos al com unistului A xin te),
A le x . P relipceanu (Z ig u ), profesorul
P a v e l P o p o vici (m e d ic u l B a n u ), teh*
nicia n u l to p o g ra f lo a n Sipoş (Casa*
p u ) ş.a.
D espre acest spectacol ne-a vorbii
cunoscutul a d o r V al. Săndulescu de
la T e a t r u l „ C . 1. N o t t a r a “ d i n B u c u ­
reşti.
— „'Aplauzele cu care a fo st răs­
plătit interpretul lui A xin te descope­
ră un adevăr fu n d a m en ta l al scenei
şi a n u m e : publicul spectator preţuieşte
pe acei actori, fie ei profesionişti sau
am atori, care sînt preocupaţi de a re­
liefa cu sim p lita te esenţa um ană a
personajelor. C om unistul A x in te , in
întruchiparea lui G heorghe Baculea,
are atribute om eneşti i actorul am ator
a reuşit să se ferească de p rim ejd ia
retorism ului, de falsul patetism , —
păcate care ucid m ulte talente. E l a
ştiut să sublinieze că fo rţa acestui ca­
racter de com unist constă in încrede­
rea nezdruncinată în victoria ideolo­
g ie i. clasei m uncitoare. L -a secondat
bine A le x . P relipceanu, un am ator
înzestrat cu darul rar al actorului de
com edie. R eplicile lu i Z ig u au fost
adesea aplaudate pentru că erau ros­
tite neforţat, fără accente declam a­
to r ii.
>S p e c ta c o lu l c a se i r a io n a le d e c u ltu r ă
din B rad putea să se p rezin te la un
nivel artistic şi m ai ridicat dacă rit­
m u l scenic ar fi fost alternat cu m ai
m u ltă ingeniozitate. M ă refer m ai ales
la m o m en tele care se desfăşoară in
b ir o u l c o m is a r u lu i C a s a p ii“.
U n spectacol cu m om ente v iu aplau­
date a prezentat — căm inul cultural
din Săsciori, raionul Sebeş. E ste vo r­
ba de com edia in trei acte „M are
m eci la C h iţă o a n i“ de D. Stanca şi
pusă in scenă de învăţătorul N icolae
C reangă in colaborare cu a rtistu lT e o -
ra Romlak Viorica fn vlrstă de nu­
mai 15 ani de la Minerul Vulcan şl
Gali Elena, de la Vlscoza Lupeni.
La Petroşani, pe arena »Voinţa”,
toate cela şase echipe care participă
tn campionatul republican pe echi­
pe au ţinut să fie prezente la aceas­
tă competiţie dotată cu »Cupa 30 De­
cembrie”,
Jucîndu-se 60 bile la Izolat, cea
mai omogenă echipă s-a dovedit a
fi Stăruinţa Petroşani, care a tota­
lizat 634 popice doborite. Pe locurile
următoare s-au clasat Voinţa Petro­
şani cu 742 p.d. şl Parîngul Lonea
cu 720 p.d.
»Cupa 30 Decembrie“ a fost cu­
cerită pentru a doua oară consecutiv
de echipa Stăruinţa Petroşani.
S. BALOIU
corespondent
a devenit tot mal slab productivă.
Şi pe măsură ce trece timpul, dacă
gospodăria va continua să neglijeze
întreţinerea ei, va deveni şi mai
slab productivă. Ca urmare, efecti­
vul de animale In creştere va fi
lipsit de hrana consistentă ce s-ar
putea obţine de pe această păşune
în condiţiile unei bune întreţineri.
Trebuie să arătăm aici că de cind
a închiriat păşunea comunală, gos­
podăria colectivă din Roşcani s-a
îngrijit prea puţin de fertilizarea ei
— numai pe două hectare s-a făcut
îngrăşarea prin tirlire — da curăţi­
rea păşunii, distrugerea muşuroaie­
lor, înlăturarea cioturilor şi stîrpirea
mărăcinişuiui care se înmulţeşte pe
an ce trece. O astfel de curăţire s-a
făcut doar în toamna anului 1961,
şi numai pe o suprafaţă de 23 hec­
tare. Cit priveşte mărirea suprafeţei
păşunii descoperite prin defrişarea
păşunii Împădurite, tn această direc­
ţie nu s-a făcut nimic.
Care este de fapt, în prezent,' sta­
rea păşunii pe care o foloseşte
G.A.C. din Roşcani ?
La Săllşte, pe o parte din locuri­
le numite „După Măgură" şi „Valea
lui Budan", la Roşcani tn „Cerăt",
„Fundoale", „După Dîmboviţa“ şl mal
ales la Mlhălaşti pe locurile „Hls-
mănlorul“ şi „Bolovanul“ păşunile
sînt tmpînzlte de ghimpi şi mărfi-
Comedia „Mare maci la Chiţăoani", interpretată de artiştii ama-
torl din SăsclorL
2 or P o r lă ie s c u d e la T e a t r u l d e s ta i spectacol agreabil — adevăr subliniat
d i n S ib iu . I n s p ir a tă d i n v ia ţ a Urlet
gospodării colective, com edia confrun
tă m entalităţi, îneacă in ridicol apu
caturi vechi şi susţine cu haz elem en
tu l nou din viaţa satului colectivizat
în treg u l spectacol are o tonalitate lu
m in o a s ă , v e s e l ia sa n u - i „ fă c u tă “,
adică nu oboseşte. Piesa a pus destule
obstacole în fa ţa unui colectiv de a-
m atori cu o redusă experienţă artis­
tică, cum este cel d in Săsciori. M ulte
d in tre ele au fo st învinse. C om edia
are pe scenă d in a m ism şi un ritm sus­
ţinut. R egizorii au lucrat cu atenţie
cu cîţiva d intre interpreţi, orientîn-
d u -i spre un joc scenic sim plu şi sin ­
cer. N e referim tn special la în vă ţă ­
toarea M aria C rcţti, (N astasia), Ionel
T reicu (P ăstrilă), B enedict C reţu
(Itiu ţ), colectivistul D um itru .D uvlea
(B a n u ), R a fila M a n iu (M in o d o r a ) Ş.a.
Iată citeva observaţii ale a rtistului
em erit N . Sireteanu, de la T ea tru l
„C. I. N o tta r a “ din B ucureşti, m e m ­
bru al ju riu lu i celui de-al Ill-le a Fes­
tiva l bienal de teatru „Ion Luca Ca­
ragiale“ :
— „ E c h ip a 'de te a tr u a C ă m in u lu i
cultural din Săsciori şi-a asum at o
grea m isiune p rezen tin d u -se Ia con­
curs cu o com edie dificilă sub aspect
in terp reta tiv ea cea a d ra m aturgului
D om enie Stanca. „M are m eci la C h i­
ţăoani“ — utilizează scena cu um or
de situaţii, alternate cu scene carac­
teriza te p rin u m or de caracter. T e x tu l
are vervă coloristică şi cere m ultă
virtuozitate tehnică.
In *nuda acestor d ificu ltă ţi, artiştii
am atori din Săsciori au prezentat un
Orice abatere de la disdpiir 1 tehnologică
înseamnă ©ţel mal ^utin
Cînd spunem mal mult oţel ne
gindim la mal multe maşini unelte,
mai multe tractoare, mai multe bu­
nuri casnice de largă utilitate, mai
multă pline. De aceea nouă ca oţe-
lari ne revine importanta sarcină să
contribuim prin toate mijloacele la
sporirea producţiei de oţel a ţării.
O rezervă mai puţin folosită In
otelăria noastră anul acesta este re­
ducerea sistematică a rebuturilor şi
pierderilor nejuslificate de otel. Es­
te adevărat Că organizaţia de partid
şi conducerea tehnică a secţiei au
militat pentru reducerea procentului
de rebut sub cifra admisă şl chiar
s-a realizat acest lucru. Dar aceasta
nu e suficient. La unii oţelaţl mal
dăinuie părerea că pierderile mici
de oţel sînt inevitabile. Rău este că
această părere este Împărtăşită şl de
unele cadre de eonducere. A privi
lucrurile din acest punct de vedere
este greşit. Lupta pentru gospodări­
rea judicioasă a oţelului, eliminarea
pierderilor şt evitarea rebuturilor nu
trebuie subordonată Ideii preconce­
pute că In oţelării pierderile de oţel
nu pot fi reduse. Practica a dovedit
că ele pot şi trebuie să fie reduse
cit mai mult. Este necesar Insă ca
fiecare oţelar, tehnician sau inginer
la locul lui de muncă să lucreze cu
conştiinciozitate şi simt de răspunde­
re, să privească pierderile de metal
prin prisma obiectelor ce se pot face
din flecar* kilogram de oţel risipit.
clniş, muşuroaie înţelenite, cioturi,
inr pe unele loturi ierburile sînt ra­
re, slabe.
Vinovaţi de această stare nesatls-
făcătoare sînt în primul riad tova­
răşii din conducerea gospodăriei In
frunte c u » preşedintele Petru Bog­
dan şi secretarul organizaţiei de ba­
ză Marinca loan lui Aron care nu
s-au preocupat de mobilizarea co­
lectiviştilor la întreţinerea păşunilor.
Dar, tot atît de răspunzători faţă de
această situaţie sînt şi tovarăşii din
comitetul executiv al sfatului popu­
lar comunal. Ei aveau datoria să În­
drume gospodăria colectivă spre a-
sigurarea unui belşug de furaje şi
apoi trebuiau să ia măsuri pentru
respectarea contractului Încheiat cu
gospodăria In care se prevedeau nu
numai taxele de Închiriere ci şi
angajamentul de Întreţinere In bu­
nă stare a păşunii. Or, pe tov. pre­
şedinte Josan şi pe Alexandru Taş-
cov, secretarul sfatului popular, l-a
interesat mal mult să încaseze taxe­
le de Închiriere declt felul tn care
este păstrată şt folosită păşunea.
Aşa s-au petrecut lucrurile ptnă
acum dar rfiu est* că nici tn pre­
zent, «tnd este timpul cel mal po­
trivit, nn *-a întreprins nici o ac­
ţiune pentru Îmbunătăţirea pfişuntl.
E drept că tov. tng. Gheorgh* Bă­
buţă, .venit in «g*st an la gospodă­
HW M M M * PAG. S\
A apărui „Carnetul A ei,E N /%
agitatorului" numărul 12 — (T?ad!& H U N E D O A R A : R evista de la
decembrie 1962 E4 DECEMBRIE 1962 m iezul nopţii — cinem ato­
DIN SUMARi 18 ani de la pro­ PROGRAMUL I : 5,07 Mu­ graful „Victoria"; SEBEŞ:
clamarea Republicii Populare zică uşoară; 5,40 Melodii U n p u m n ele n o t e — c i n e m a ­
Romlne. populare romlneşti; 6,20 E-
misiunea pentru sate ; 6,30 tograful „Progresul“ ; Toată
— Hunedoara i 1947-1962 ta Cîntece pentru mineri şl oţe­
cifre, fapte şl Imagini. luri ; 6,45 Jocuri populare ro- Turnea rid e, etn tă ţi d a n sea ­
mîneştl din Ardeal; 7,10 Dan­
— Agitatorii sprijină îndeplini­ suri de estradă ; 7,30 Sfatul z ă — c i n e m a t o g r a f u l ,JM. S a -
rea sarcinilor. medicului : Cum trebuie ad­ doveanu“ ; PETRO ŞAN I:
ministrată vitamina D 2 ;
— La şcoala producţiilor bogate. 7,45 Salut voios de pionier ; M ongolii — cin em atografu l „7
— Căminul cultural In perioada 9,20 Orchestre de muzică
populară înfiinţate în ann Noiem brie“ ; La noapte va :
de iarnă. puterii populare; 11,05 Mu­
— Anul internaţional 1962. zică din opere; 12,00 Muzică m uri oraşul — cinem atogra­
de estradă ; 13,10 Formaţii de
muzică uşoară; 14,00 Concert ful „Al. S ahia“ ; ALBA IU ­
de prînz ; 16,15 Vorbeşte Mos­
cova ! ; 16,45 Muzică popu­ LIA : M -a m sătu rat de căs­
lară romînească; 18,00 Din nicie — cinem atograful „Vic­
E c o n o m iş ti albumul melodiilor de estra­
dă ; 19,00 Almanah ştiinţific; toria“ : Alarm ă pe insulă —
şi co n tab ili 19,40 Cîntă Ileana Constanti-
nescu şi acordeonistul Con­ cin e m a to g ra fu l „23 A u g u s t“ ;
stantin Bordeanu ; 20,30 O R Ă Ş T IE : Şam panie şi m e­
Noapte bună, copii: „Băiatul
Tn s p r ijin u l G .A .C . care nu voia să doarmă" de lodii — cinem atograful „V.
Noe Smlrnov ; 21,15 Pe teme R oaită“ ; Cerasella — cine­
Pornind de la faptul că. fără internaţionale; 21,43 Muzică
populară ţcmdnească. m atograful „Flacăra“ ; SIME-
o evidenţă concisă nu pot fi în­
PROGRAMUL II : 13,22 RIA : Rosita — cinem atogra­
tocmite dări de seamă care să Melodii populare romîneşti şi
ale minorităţilor naţionale; fu l „I. P m tilie “ ; H A ŢE G :
oglindească concret situaţia eco­ 14.10 Din creaţia de operă Omul am fibie — cinem atogra­
romînească ; 14,30 Muzică, de
nomică a gospodăriilor colecti­ estradă; 15,30 Muzică popu­ ful „Popular“ ; BRAD : Raze
lară roi^neş^că ; 16,30 Dan­
ve pe anul în curs, şi că nu pot suri din opere : 19,00 Talente pe gheaţă — cinem atograful
artistice ditf^tlndul oamenilor „St. roşie“ ; LONEA : U m bre
fi întocmite planurile de pro­ muncii ; L0,20 Din muzica po- albe — cinem atograful „M i­
popoareior;..22,00 Succese pes­ nerul“ ; T E IU Ş : A rtistul —
ducţie şi financiare pentru anul te hotare ale cântăreţilor ro-
mlni de operă; 22,30 Muzică cinem atograful „V. R oaită“ ;
1963, Comitetul executiv al Sfa­ uşoară de Aurel Glroveanu ;
23.10 Muzică de cameră. Z L A T N A : Vals pentru un
tului popular Taional Alba a an­
BULETINE DE ŞTIRI ŞI milion — cinem atograful
trenat in munca de punere la RADIOJURNALE : 5,00 ; 6,00 ;
7,00; 11,00; 13,00; 17,00; „M uncitorul" ; IL IA : S-a fu ­
20,00 ; 22,00 ; 23,50 (progra­
mul I), 12,00; 14,00; 16,00; rat o bom bă — cinem atogra­
punct a evidenţei în G.A.C. un 18,00; 21,00; 23,00 (progra­
mul II). ful „Gh. Dofa“ ; APOLDUL
adesea de aplauzele spectatorilor din larg activ obştesc.
sa lă . P r e m iu l 11 o b ţ in u t d e a c e a s tă C in e m a DE S U S : Nu vreau să m ă
echipă în întrecerea celor m ai hune Din rîndul economiştilor şl
fo rm a ţii ale căm inelor cu ltu ra le să 24 DECEMBRIE 1962 în so r — cin e m a to g ra fu l „23
le fie im bold p en tru noi succese în contabililor au fost trimişi la A u g u st“.
D E V A : D rum de încercare
v iito r. sate să sprijine această acţiune (B uletin,
A r m ai fi de relatat buna im presie — c i n e m a t o g r a f u l ,,P a t r i a “ ;
peste 30 de tovarăşi printre ca­ meteorologie
stârnită de evoluţia fo rm a ţiilo r păpu-
şcreşti ale clubului C .F .R .-T ciuş (raio­ re Nicolae Herdea, Vasile Gîlea, PENTRU 24 ORE
nu l A lba), şi a Casei raionale de cul­
Nicolae Şerdean, loan Păcuraru Vreme nestabilă cu cerul tem­
tură din Sebeş. porar noros. Vor cădea ninsori
A m b e le fo rm a ţii s-au prezentat cu şi alţii, salariaţi al diferitelor slabe locale. Temperatura staţiona­
ră va ft cuprinsă ziua între — 1 şt
aceeaşi piesă de teatru pen tru păpuşi întreprinderi şi instituţii din o- — 5 grade, tar noaptea între — 4
„ V u l p o iu l c r o i to r “. N e - n u p lă c u t m a i şl — 10 grade. Vîntul va sufla a i
m u lt L eo n lih a T tico lici, M aria C ol- raşul Alba Iulia. Aceştia ajută intensificări din nord şl nord-est.
hon, M aria M arghilosan (din Sebeş),
şi V iorica C im pean, L aura T e p e a n şi acum consiliile de conducere ale PENTRU URMĂTOARELE
Eugenia C ontor (din T eiuş). In tere­ 3 ZILE
santă soluţia scenografică a păpuşari­ G.A.C. la inventarierea concretă
lor din Sebeş care au sugerat locul Vreme schimbătoare cu cerul no­
de desfăşurare a acţiunii prin tr-u n a avuţiei gospodăriei, la Întoc­ ros şl cu temperatura staţionară.
ca rn et d e sch iţe, cti u n d esen n a iv ,
fă cu t parcă de un copil. In schim b mirea evidenţei şl a planurilor
decorul prea încărcat al păpuşarilor
’d i n T e i u ş a în g r e u n a t p u ţ in u r m ă r ir e a financiare pentru anul acesta şl
s p e c ta c o lu lu i,
pentru 1963. v. POPA
C o rtin a s-a lăsat p este m a rele şi
neobişnuit de bogatul spectacol al fi­ corespondent
nalei celui de-al Ill-le a F estival bie­
n a l d e te a tru „ Io n L u c a C a ra g ia le “.
M ai trăiesc insă in in im ile zecilor de
m ii de participanţi la această a d evă ­ Venituri din zoofeSinie
rată sărbătoare a artei am atoare din
ţara noastră ecourile concursului. F i-
n a lişlii şi-au luat răm as bun unii de
la alţii. Avind condiţii favorabile şl o bună
— „La revedere, şi spor Ia m uncă tradiţie In creşterea animalelor,
'pentru viito a rea ed iţie a F estiva lu ­ membrii gospodăriei agricole colec­
lui
tive „Unirea" din Sarmisegetuza, ra­
AL. NI CHITA
ionul Haţeg, au sporit In acest an
numărul bovinelor la 380 capete, din
care 158 vaci şl juninci, al ovinelor
la 1800 capete, al porcinelor la peste
100 capete şl au înfiinţat o fermă
de păsări. Paralel cu aceasta,. ei au
acordat o mare atenţie şl creşterii
animalelor. Astfel, gospodăria colec­
tivă a avut posibilitatea să valori­
fic» pe bază de contract Însemnate
cantităţi de produse animaliere, de
pe> urma cărora colectiviştii au rea­ Jucătorii de loz în plic vor beneficia în afara premiilor ob­
ţinute în bani şi obiecte, de fru.motase pungi cu cadouri,
lizat venituri băneşti care se ridică
Ia peste 336.000 lei. j, jjjg
corespondent
Pierderile zilnice de oţel, fie ele chiar Două zile mal tîrziu şarja nr. 1.884- ţii* ®
mici, se adună In tone, care înseam­ turnată de maistrul Aron Circa a în­
nă mai puţine buhuri materiale, preţ registrat o pierdere de 12 tone oţel, ío tf
de cost ridicat la producţia realizată. . Dacă organizaţia de partid şi con­
ducerea tehnică a secţiei lnterveneau
In ce direcţie trebuie orientate efor­ la timp şi analizau cauzele, se putea
turile noastre pentru înlăturarea pier­ evita repetarea aceleiaşi situaţii.
derilor de oţel ? Considerăm că da­
că Vom face L> analiză a lipsurilor şi . Nu putem trece cu vederea pier­
vom înlătura cauzele ce le-a generat derile de oţel ce se tac prin reteza­
activitatea noastră se va pulea îm­ rea barei port-dop şi perforării oale­
bunătăţi. lor de turnare. Deşi acest rău dăi­
nuie mai de mult şi la noi s-a discutat
Făcind un calcul sumar al pierde­ în jurul lui, unii şefi de echipă ca
rilor in 11 luni la O.S.M. II, reiese că Hodină Drăgan şi Mihai Dosa, dove­
economia naţională a fost lipsită de desc superficialitate şi lipsă de răs­
multe tone de oţel. Din această can­ pundere in montarea barelor port-
titate o parte s-a pierdut prin soll- dop amintite. Ei poartă întreaga vi­
dlficarea oţelului pe oalele de turna­
re. Se puteau oare evita aceste pier­ nă că tn ziua de 16 octombrie a.c.
deri ? Nu Încape Îndoială că da, prin s-au scurs din oală, prin retezarea
respectarea temperaturii optime d# dopului, aproape 8.000 kg. oţel. Situa­
şarjă. ţia aceasta a continuat tn zilele de
18 şi 20 cind din acelaşi motiv s-au
O deficienţă, nu mal puţin impor­ pierdut 11.200 kg. oţel.
tantă declt cea arătată mai sus, es­
te repetarea aprecierilor greşite la Am fi nedrepţi dacă n-am arăta că
turnarea oţelului in cochile. Din a- o parte din vină pentru aceste lip­
ceastă cauză s-au înregistrat mari suri revine şi organizaţiei de partid.
pierderi prin lingouri Incomplete. Să Sintem convinşi că dacă se făcea o
analiză a cauzelor şl se luau măsuri
dăm citeva exemple. Şarja nr. 1.870 de control şl îndrumare a turnători­
din 7 octombrie a.e./ dozată de lor răul putea fi curmat. Faptul că
maistrul Valentin Călţun şl prim-to- noi am pierdut din vedere cele mai
arzătoare probleme pe care practica
pitorul Axente Marian, a fost de Ca­ muncii le-a ridicat, pierderile de o-
litate necorespunzătoare. Urmările? ţel au crescut zi de zi, de la o lună
Pe oala de turnare s-au solidificat 15 la alta, culminind în 11 octombrie
tone oţel, iar din aceeaşi şarjă, prin cu perforarea unei oale încărcate.
aprecieri greşite, s-au pierdut in Un asemenea fenomen nu poate avea
lingouri incomplete 13 tone de oţel. loo declt In cazul cînd zidăria Inte­
rioară a oalei se face necorespun­
zător. Şeful de echipă loan Sprînce-
natu, sub supravegherea căruia s-a
rie, văzînd starea păşunii a îndru­ căptuşit această oală, poartă cea mai
mat consiliul de conducere să por­ mare vină pentru că nu a controlat la
nească o acţiune de Întreţinere pro- timp calitatea căptuşelii.
puntnd ea de început să facă cură­
ţirea pe- o suprafaţă de 70 ha. şi Din cele arătate mai sus reiese
treptat, să cureţe Întreaga păşune. că cele mai mari pierderi de oţel
Dar nu-i de ajuns să iei o hotărîre. s-au făcut ca urmare a Încălcării dis­
Ea trebuie susţinută şi aplicată in ciplinei tehnologice, neglijenţei şi lu­
viaţă. Piuă acum insă la Roşcani nu crului de calitate necorespunzătoare
s-a făcut nimic in această direcţie, la pregătirea ansamblurilor de tur­
deşi timpul era cit se poate de po­ nare. Sporirea producţiei de oţel
trivit pentru începerea acţiunii. prin reducerea pierderilor este posi­
bilă. Trebuie însă să fie luate neîn-
Timpul este destul de înaintat, dar tîrziat măsuri operative. Dozarea şl
nu-i încă tîrziu pentru a porni şi formarea reţetei de încărcare a cup­
încheia cu succes acţiunea de cu­ toarelor să se facă conform norme­
răţire a păşunii. Trebui* numai ca lor stabilite, neadmiţindu-se nici o
tovarăşii din consiliul de conducere abatere. Procesul tehnologia de for­
al G.A.C., comitetul executiv al sfa­ mare a oţelului să fie Urmărit cu
tului popular comunal şi organizaţia de stricteţe, de la încărcarea cuptoare­
bază să treacă imediat la mobilizarea lor şi pină la elaborarea şarjelor. Va
colectiviştilor pentru curăţirea pă­ trebui ca la căptuşirea oalelor şi
şunilor din loturile amintite. De ase­ montarea ansamblurilor de turnare să
menea, se pot. lua de pe acum mă­ se facă un sever control de calitate.
suri ca la păşunile împădurite de De asemenea, cochiliile In care ur­
pe „Valea Strîmbului" şl „Valea mează să se toarne oţelul să fie În­
Pieii", să se execute lucrări de călzite in prealabil etc.
tăiat-ras, lăsindu-se bineînţeles zone
de protecţie. In felul acesta, colec­ Vom ajunge la o bună gospodărire
tiviştii din comuna Roşcani vor pu­ a otelului printr-o susţinută muncă
tea asigura pentru efectivul lor de politică dusă în rindul oţelarilor şl
animale o hrăniră Îndestulătoare pe turnătorilor tn vederea Întăririi sim­
timp de varfi şl fineturi tn cantităţi ţului lor de răspundere faţă de eall-
mal mari pentru furajarea lor tn tatea muncii.
perioada de iarnfi.
CONSTANTIN TOMA
a. auDiN secretarul comitetului da partid
îng. FAUR SABIN
tehnologul oţelărlel nr. 2 C. S.
t