Page 74 - 1962-12
P. 74
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMÚÍm Nr. 2487
ULTIMALE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE S71RI * ULTIMELE ŞTIRI în Uniunea Soviefică
BPnTWttiinr.mtnw.inMraB^a»
A fost lansat un nou satelit
artificial al
„Cosmos — 12“
Manifestări consacrais G uvernul cuban E. Bochelais: Poporul comgolaz va t r iu m fa MOSCOVA 22 (Agerpres). — TASS transmite :
aniversării proclamării în lupta împotriva uneltirilor La 22 decembrie 1962 în Uniunea Sovietică a fost lansat
un nou satelit artificial al Pămî ntului, „Cosmos-12“.
R, P. Romîns pe contrarevoluţionarii luaţi prizonieri imperialismului Satelitul a fost plasat pe o orbită avînd următorii para
metri ; perioada iniţială de revoluţie — 90,45 minute, distanţa
In cinstea apropiatei sărbătoriri a HAVANA 22 (Agerpres). — re de 63 milioane de dolari, pentru LEOPOLDVILLE 22 (Agerpres). toate eforturile posibile ca să-l maximă de suprafaţa Pămîntului (la apogeu) — 405 km., dis
La Havana s-a anunţat oiicial că acoperirea pagubelor provocate de aţîţe pe congolezi unul Împo tanţa minimă (la perigeu) 211 km., unghiul de înclinare al
celei de-a 15-a aniversări a procla în urma tratativelor purtate între Fi contrarevoluţionari. In decurs de şase In momentul de faţă, cea mai triva celuilalt. orbitei faţă de planul Ecuato rului — 65 grade.
del Castro, primul ministru al Cubei, luni în Cuba vor li livrate medica înaltă îndatorire a tuturor mem
m ării R epublicii P opulare R om ine, şi reprezentantul familiilor contrare mente, instrumentar medical şi pro brilor parlamentului congelez Bochelais a cerut Imediata La bordul satelitului au fost instalate :
la rep rezen ta n ţele d ip lo m a tic e ale voluţionarilor cubani a fost realizată duse alimentare pentru copii pînă la este să contribuie la asigurarea eliberare a lui Antoine Gizenga, — aparatură ştiinţifică destinată continuării cercetărilor
o înţelegere cu privire la eliberarea păcii, legalităţii, integrităţii te eroul poporului congolez. spaţiului cosmic, în conformitate cu programul anunţat de TASS
(a rii n o a stre d in stră in ă ta te a u loc contrarevoluţionarilor luaţi prizonieri concurenţa acestei sume. Se crede că ritoriale şi unităţii naţionale a la 16 martie 1962.
în timpul atacului de la Playa Giron. ţării, a declarat E. Bochelais, Lupta poporului congolez, pen — un radio-emiţător care fu ncţionează pe frecvenţa do
d iferite m a n ifestă ri consacrate a- In baza unei hotărîri a Tribunalului primul transport de medicamente va umil dintre liderii partidului tru libertate şi adevărata inde 19,995 Mhz.
Revoluţionar din Cuba, Republica „Mişcarea naţională congoleză". pendenţă, continuă — a spus in — un sistem radio pentru măsurarea cu precizie a elemen
ceslei sărbători. în Cuba va primi despăgubiri în valoa sosi în Cuba simbătă noaptea. Pri telor orbitei şi un sistem radio telemetrie pentru transmiterea
A m basadorii R P . R om ine R.D . Bochelais a subliniat că duş Încheiere E. Bochelais —. Poporul pe Pămînt a datelor privind fu ncţionarea instrumentelor şi a
zonierii contrarevoluţionari vor îi manii republicii se conduc, ca şi aparaturii ştiinţifice.
R .P. P olonă, R .P . U ngară, înainte, după cunoscuta regulă congolez va triumfa în lupta îm Aparatura instalată la bor dul satelitului funcţionează nor
puşi în libertate la 24 decembrie. „dezbină şi stăpineşte", depun mal.
G erm ană fi Franţa au organizat potriva uneltirilor imperialismu
lui şi forţelor reacţionare. Centrul de calcul şi coordo nare prelucrează Informaţiile
conferinfe de presă la care au primite de la satelit.
participat un m are num ăr de zia
rişti d in fările respective. A m basa încheierea C onferinţei naţionale „40 de ani de la crearea U.R.S.S.“
dorii au vorbit celor prezenţi des studenţilor g reci P o p o ru l din Insula Tahiti O O O O O O O S O mare expoziţie la Moscova (X > O O O 000
pre realizările obţinute de poporul
9
nostru, sub conducerea P artidului c e re in d ep en d en tă
M uncitoresc Român, în anii puterii ATENA 22 — Corespondentul A- cursuri, a laboratoarelor şi bibliote !M O S C O V A 22 ( A g e r p r e s ) . ăim ir Ilici Lenln, şi Istoricul
Agenţia Novosti transm ite: „Acord cu privire la con stitui
populare, despre politica de pace gerpres transmite: cilor. In discuţii s-a subliniat exis Stăpinirea Franţei in Tahiti rea U.R.S.S.“, elaborat, de a-
La 21 decembrie s-a încheiat la tenţa unui procent ridicat de analfa nu permite decît o dezvoltare La M o sc o va s-a d esch is In
a R .P . R o m in e. E i au răspuns la PARIS 22 (Agerpres). — TASS unilaterală a economiei acestei clădirea bibliotecii „V. I. L e semenea, sub conducerea lut
Salonic, Conferinţa Naţională a stu transmite : insule. Populaţia insulei intlmpi-
d iferitele întrebări puse de zia denţilor greci care a. dezbătut situa beţi în Grecia. nă dificultăţi serioase în legătu m n “ m a re a e x p o z iţie — ,,40 L e n i n . ;A c e s t a c o r d a f o s t r a
ţia învăţămîntulul din Grecia. La con ră cu scăderea pe piaţa mondia
rişti. La Paris a sosit o delegaţie lă a preţurilor la copra — sin de ani de la crearea U.R.S.S.“ tific a t la M oscova, la 30 d e
M in istru l R .P . R o m ine în B el ferinţă au participat reprezentanţi ai După două zile de dezbateri parti din Tahiti — cea mai mare gurul produs agricol cultivat pe
studenţilor de la Universitatea din cipanţii au adoptat o moţiune în insulă a Polinesiei franceze, pen această insulă. Turismul nu a-
gia, a organizat în sala „Shell Atena şi Salonic, profesori, oameni care cer elaborarea de urgenţă a tru a primi din partea guvernu sigura Insulei venituri suficiente. P r in tr e ex p o n a te se află „ D e ce m b rie 1922, de că tre d e le g a
de ştiinţă, avocaţi.
t B u ild in g “ din B ruxelles o gală de unui program pentru un învăţămînt lui francez garanţii în legătură, Polinesienii sînt foarte neliniş. claraţia drepturilor popoare- ţii la p rim u l C ongres Unional
In cuvîntările lor, participanţii au tiţi de planurile care prevăd con al Sovietelor, aleşi de oam e
film e in cadrul căreia au fo st p re scos în evidenţă deficienţele se democratic, naţional şi legat de pro cu viitorul acestei posesiuni fran struirea pe insulele Mangareva g lor din R usia“, act care a pre-
ze n ta te film e le „P o st-re sta n t* şi rioase care domnesc în învăţămîntul (la 1000 de km. de Tahiti) a
unei baze nucleare franceze.
„ L e to p is e ţid d e p i a tr ă “. L e g a ţia mediu şi superior din Grecia, lipsa blemele contemporaneităţii, sporirea ceze. După cum informează zia o g ă tit crearea U.R.S.S., sem nat nii m u ncii din toate repu bli
de cadre didactice, a sălilor de
R .P . Române• la V ien a şi reprezen bugetului pentru învăţămînt cu 15 la rul „France Soli-“, la ultimele o la 15 n o iem b rie 1917 de V la- cile so vietice.
sută şi predarea în toate şcolile şi alegeri din Adunarea insulei au . OOOOOC K>0<X>0OO<y>0OO0kXX>O<XX><XXXXX>900000000
ta n lu l perm a n en t al R .P . R om ine
pe lingă O ficiu l european al O .N .U . universităţile numai în limba popu- cîştigat adepţii autonomiei. In W. Reulh er cere Sfafelor llniie
d in G eneva, au o ferit gale de fil I a r ă „dimotiki . (In prezent în Grecia | cacjru] campaniei electorale s-a
m e docum entare rom ineşli. se folosesc practic două forme de cerut ^ asemenea să se acorde să înceapă î n t r e c e r e a economică
predare ale limbii greceşti: „Kata- independenţă insulei Tahiti.
(Agerpres)V*.
revusa", limba folosită în acte şi do cu Uniunea Sovietică
cumente oficiale, în şcolile superioa Rezultatele alegerilor generale
din Republica Do ninicană
Cerctirile politice engleze—nemufţumite re şi de unele ziare, şi „dimotiki“, NEW YORK 22 (Agerpres). — a le s: fie omenirea va găsi un mijloc
limba populară folosită în vorbirea Luînd cuvîntul la Universitatea din pentru a pune capăt cursei înarmă
Michigan, Walter Reuther, preşedin rilor, fie cursa Înarmărilor va pune
de tratativele Kenne dy*/M acmmli,an curentă, în şcolile elementare, şi SANTO DOM1NGO 22 (Agerpres). El dispune de 330.629 de voturi tele sindicatului unit al muncitorilor capăt omenirii“.
parţial în presă şi literatură — Agenţia France Presse anunţă că, faţă de 189.885 cît a obţinut partidul din industria de automobile şi de
LONDRA 22 (Agerpres). — „legăturilor speciale" anglo-america- N.R.). potrivit rezultatelor cunoscute vineri Uniunea civică naţională. avioane a cerut Statelor Unite să Dacă se va alege Întrecerea paş
Odată trecută surpriza comunicatu ne. Pentru Washington, se crede la seara, in alegerile generale din Re înceapă întrecerea economică cu nică cu Uniunea Sovietică, a conti
lui dat publicităţii după încheierea Londra, Marea Britanie nu mai este Participanţii la Conferinţa studen După cum se ştie, la alegerile ge Uniunea Sovietică şi să re nuat Reuther, „vom avea în fată un
convorbirilor purtate la Nassau în acum decît una din obişnuitele puteri nerale pentru desemnarea preşedin nunţe la cursa înarmărilor. „Aş viitor strălucit. Această Întrecere va
tre premierul britanic Macmillan şi europene. ţească de la Salonic s-au pronunţat publica Dominicană aşa-numitul partid telui republicii şi a membrilor par vrea să aibă loc o întrecere care să da speranţa că problemele ce stau
preşedintele S.U.A., Kennedy, cercu lamentului pe care partidul socialist demostreze care este sistemul social in fata omenirii vor fi rezolvate In
rile politice din Londra au început După ce relevă că cercurile poli de asemenea pentru organizarea unui „revoluţionar“ a obţinut pînă în pre- popular dominican aflat în Ilegalitate cel mai bun, pentru ca oamenii să-l condiţiile păcii, automatizării produc
să-şi manifeste cu tot mai multă tă tice din Londra constată cu amără le-a calificat drept „o farsă antide poată alege după ce se vor fi con ţiei, cu ajutorul mijloacelor de crea
rie nemulţumirea faţă de rezultatele ciune „infidelitatea lui Kennedy“, a- congres naţional studenţesc. I zent cele mai multe voturL mocratică“ au participat numai par vins de acest lucru“, a spus vorbi re a belşugului“.
acestor tratative. In legătură cu a- genţia arată că „numai vacanţa par tide reacţionare. Atit „Uniunea ci torul.
ceasta, corespondentul din Londra al lamentară pînă la 22 ianuarie va evila „E lib e ra ţi popoarele coloniale, înce vică naţională“ cît şi partidul „re Vorbitorul a cerut Statelor Unite
agenţiei France Presse relevă că opi ca Macmillan să audă triumfătorul voluţionar“ se află sub Influenţa di Adresîndu-se participanţilor la sim să înceapă „o vastă ofensivă paşnică“,
nia publică engleză care a rămas „v-arn prevenit" pe care i-1 rezervă d is c rim in ă rile !'* rectă a 'Washingtonului. pozionul- consacrat problemei contro deoarece, in prezent, „In ţara noas
„insensibilă la explicaţiile liniştitoare laburiştii. Rezuful american în legă lului internaţional asupra armamen tră există puternice forte, ca aso
ale cercurilor oficiale pare să fie tură cu „Skybolt“, a declarat vineri Apelul primului ministru al Guyanei britanice telor, Reuther a sp u s: „Avem de ciaţia Iul John Birch, care doresc să
convinsă că Macmillan a pierdut seara liderul adjunct laburist George distrugă tot ce e creat mai bun se
exact ceea ce preşedintele Kennedy Brown, a confirmat părerile noastre PARIS 22 (Agerpres). i n telegrama adresată celor colul XX".
a vrut să-i confişte: statutul de mare şi ale multor conservatori că la pri „Blberaţi popoarele colonii trei lideri occidentali, primul
putere al unei ţări care se deosebea ma alarmă Washingtonul va sacrifica ministru al Guyanei britanice Referindu-se la recenta erlzâ din
de vecinii ei europeni prin autono independenţa nucleară britanică pen încetaţi discriminările“, se sj ndeamnă să se acorde „un ade Marea Caraibilor, Reuther a sp y s :
mia absolută a forţei sale de şoc şi tru echilibrarea bugetului său. La a- ne în apelul adresat de Chei vărat sprijin ţărilor slab dezvol „Consider că schimbul de tăfcsâje
prin relaţiile ei speciale eu Statele ceastă primire din partea publicului, Jagăn, pfimul ministru ăl Ci tate care se află sub dominaţia dintre Kennedy şl Hruşciov este
Unite“. continuă agenţia, se adaugă nemulţu yăriei britanice, preşedinte''1“ imperialismului, să se salveze a- evenimentul cel mal Încurajator din
La Londra — subliniază France mirile din ce în ce mai profunde ale ceste popoare de şomaj, foamete ultimii 20 de ani. El înseamnă că
Presse — se consideră că rachetele grupului conservator unde criza con S.U.A., Kennedy, primului i şi boli". noi putem obţine dezarmarea“.
„Polaris“, acceptate de Macmillan în goleză a creat de acum un curent
locul rachetelor „Skybolt", nu numai antiamerican destul de puternic. In nistru al Angliei, Macmillan, g p
că vor putea fi utilizabile abia peste sfirşit — arată France Presse — pa primului ministru al Canadei,
opt ani (atunci cînd Marea Britanie sajul comunicatului de la Nassau a- Diefenbaker, care se află în ar
va avea construite submarinele ne supra forţei nucleare multilaterale,
cesare) dar ele sînt oferite şi Fran care a fost încă puţin discutat Ia hipelagul Bahamas.
ţei. Astfel, scrie agenţia, după pro Londra, pare să nu provoace mai
ba grea care a constituit-o criza cu- S. U. A. oîeră Franţei rachete „Polaris“ Situaţia din Brunei
bană şi care l-a obligat pe primul mult entuziasm în Anglia unde se
ministru britanic să recunoască în PARIS 22 (Agerpres). — tă, precizează agenţia, a fost formu BRUNEI 22 (Agerpres).
Camera Comunelor eă nu a fost con pune întrebarea ce rol va fi rezer Agenţia Reuter anunţă citind lată în „aceiaşi termeni ca şi cel pre După Înăbuşirea de către trupele
sultat, Nassau consacră prăbuşirea cercuri oficiale americane câ după văzuţi în oferta similară adresată engleze a răscoalei anticolonialiste
vat Germaniei occidentale în aceas convorbirile pe care Ie-a avut în Angliei“. din Brunei, sultanul din Brunei, O-
insulele Bahamas cu premierul bri mar AU Saiiuddin, om de casă al
tă nouă repartiţie a forţelor nucleare tanic Macmillan, preşedintele Ken- După cum s-a anunţat, acordul cu colonialiştilor britanici, a luat o se
occidentale“. nedy a adresat preşedintelui Repu Anglia prevede crearea unei „flo rie de măsuri in scopul reprimării
blicii Franceze de Gaulle o scrisoare te de submarine britanice" care ar oricărei activităţi politice a forţelor
prin care oferă Franţei rachete ame urma să fie echipată cu rachete „Po patriotice. Sultanul a suspendat chiar
ricane de tip „Polaris". Această ofer- laris“, de fabricaţie americană, şl şl acel simulacru de constituţie in
puţind transporta încărcătură atomică. trat In vigoare acum trei ani, pre
cum şi Consiliul legislativ şl consi
liile districtuale.
După încheierea sesiunii O. N. U. prezentlnd importanţă atit de mare Sultanul şl-a creat un nou consiliu
pentru activitatea acestei organizaţii din care nu face parte nici un re
O activitate promiţătoare internaţionale. prezentant al partidului popular care
In vechiul conrillu deţinea majori
In numărul său din 15 septem experienţelor nucleare o exprimare a O.N.U. Trebuie însă să scoatem in La Întreaga vastă activitate diplo tatea mandatelor.
brie, adică cu cîteva zile înainte de largă a delegaţilor în favoarea în evidentă o serie întreagă de hotă matică pe care a prilejuit-o sesiu
deschiderea sesiunii Adunării Ge cheierii grabnice a unui tratat de rîri aprobate de O.N.U., îndreptate nea a 17-a, delegaţia R. P. Romine După cum se ştie, partidul popu
nerale a O.N.U., revista americană dezarmare generală şi totală, ca şi spre urgentarea traducerii în viată şi-a adus contribuţia corespunzătoa lar s-a pronunţat şl se pronunţă
„Saturday Revue" scrie următoare a încetării tuturor experienţelor ato a istoricei Declaraţii cu privire la re politicii consecvente a statului pentru înlăturarea jugului colonia
le : „Rezultatele sesiunii sînt desi mice in toate mediile. acordarea independentei ţărilor si nostru, rolului său activ in marea list englez, liderii săi situindu-se în
gur greu de prezis. popoarelor coloniale prezentată acum familie a ţărilor socialiste. Prezentă fruntea răscoalei care a avut loc
Adunarea Generală a adoptat re doi ani de Uniunea Sovietică. în toate dezbaterile, delegaţia romînă recent in Brunei.
Problema fundamentală rămîne zoluţia prevăzînd încetarea tuturor a putut resimţi cu satisfacţie creş
însă cine va şti şi cum va şti să experienţelor cu arma nucleară de Sesiunea a consacrat unanim adop terea prestigiului tării noastre, sti Recent un mare număr de ¦
folosească tendinţele care se mani Ia 1 ianuarie 1963. Din păcate însă, tarea cîtorva documente de mare ma şi aprecierea de care se bucură cetăţeni din Helsinki, au or
festă tot mai puternic in Adunarea poziţia puterilor occidentale la Ge însemnătate ca folosirea în scopuri în rîndul delegaţilor. Membră anul ganizat o demonstraţie îm J
Generală în favoarea negocierilor neva a Împiedicat realizarea unui paşnice a spaţiului cosmic şi princi acesta a Consiliului de Securitate, potriva armelor nucleare. a
şi a soluţionării divergenţelor în acord care să permită aplicarea in piile privind relaţiile prieteneşti şi detinind funcţia de vicepreşedinte al
interiorul şi prin intermediul O.N.U.“. practică a acestei rezoluţii ce ex de colaborare intre state, ambele tex sesiunii şi vicepreşedinte al comi IN FOTO: Aspect de la
primă cererea unanimă a opiniei pu te avind drept coautori delegaţia tetului pentru spaţiul cosmic, şi alea demonstraţia din Helsinki.
La capătul a trei luni de intense blice. R.P. Romine, ca şi programul econo să în ultima zi a sesiunii membră Un grup de demonstranţi cu
dezbateri, sesiunea Adunării Gene mic al dezarmării. în Comitetul pentru locuinţe, con pancarte şi torţe pe una din
rale, care s-a încheiat săptămîna Adunarea a adoptat în unanimi strucţii şi planificare al Consiliului străzile capitalei Finlandei.
aceasta, a dovedit într-o mai mare tate o rezoluţie propusă de delega Rezultatele obţinute de sesiunea a economic şi social, Romînia şi-a în
măsură ca in trecut, că abordarea ţiile cîtorva ţări, inclusiv ale Uniu 17-a şi îndeosebi, atmosfera de în tărit şi dezvoltat legăturile cu prie S cu rte ştiri S cu rte ş tiri — Scurte ştiri
profund constructivă a temelor de nii Sovietice şi Statelor Unite, in credere şi speranţă care a dominat tenii, este tot mai bine cunoscuta,
bază de pe ordinea de zi, rămîne problema colaborării internaţionale partea finală a lucrărilor sale, nu iar realizările ei interne ca şi pozi S A N A A . D upă cum relatează postul m u lte regiuni ale E cuadorului, printre niile ştiin ţifice care încep cu litera
singura metodă capabilă să împingă în domeniul folosirii spaţiului cos pot fi bine înţelese dacă se omite ţia sa constructivă în problemele in de radio Sanaa, R epublica A ra b ă Y e care C otopaxi şi P ichincha, s-au ridi- O. E l a cîştigat concursul. C îştigătorul
înainte organizaţia mondială pe ca mic în scopuri paşnice. Acest acord însemnătatea excepţională şi influen ternaţionale sînt privite cu multă m en a fo st recunoscută oficial de 36 a stat m u lţi ani în închisoare în care
lea îndeplinirii menirii sale. Activi cu privire ia aspectele juridice şi ta determinantă pe care a avut-o simpatie. Merită să fie subliniat in de (ări. cat la lu p tă îm p o triva m a rilo r la ti unica lectură a constat din 9olum ul
tatea neobosită a delegaţilor ţărilor tehnice-ştiinţifice ale colaborării din asupra delegaţilor modul cum a fost mod deosebit interesul cu care a cu litera O al unui lexicon.
socialiste a fost sursa principală a tre diferite ţări şi, în primul rînd, soluţionată criza din Marea Caraibi fost primit proiectul de declaraţie C O P E N H A G A . La Copenhaga a fu n d ia ri cerînd plata salariilor re
acestui suflu nou. Iniţiativele lor între U.R.S.S. şi S.U.A. in ceea ce lor provocată de Statele Unite. depus de delegaţia noastră în pro fo st sem nat un acord cultural între stante pe cîfiva ani şi îm bunătăţirea B A N G K O K . M ai m u lţi geologi stră
s-au manifestat în toate domeniile. priveşte explorarea paşnică a Cos blema promovării idealurilor de pace Cuba şi D anem arca pe anul 1963. condiţiilor de m uncă. in i au descoperit în ju n g lele tailan-
mosului a fost primit de opinia pu Ieşirea din criză pe calea nego în rîndul tineretului. deze C hantaburi un trib străvechi. Fe
In acelaşi timp, aşa cum arăta blică mondială ca cea dinţii rîndu- cierilor, victoria raţiunii şi a bunului V A R Ş O V IA . D upă cum anunţă T ry- P A R IS . In ciuda d ezm in ţirilor o fi m eile acestui trib sînt atit de fru
V. A. Zorin la conferinţa de presă nică a îmbunătăţirii atmosferei in simt, au mărit încrederea delegaţilor In noaptea spre 21 decembrie, 5 minute buna L udu, a intrat în funcţiune noul ciale, în d ife rite reg iu n i ale F ranţei m oase incit, după cum spune ziarul
consacrată rezultatelor acestei sesi ternaţionale după criza din Marea în posibilitatea obţinerii unor re după miezul nopţii, preşedintele sesiu post de televiziu n e de la W roclaw „ S ie n g A n g t h o n g “, f ie c a r e d i n e le a r
uni, asupra majorităţii problemelor Caraibilor. zultate îndelung aşteptate. S-a făcut nii a declarat închisă a 17-a sesiune a care va transm ite din ianuarie anul aşa-num ita A rm a tă Secretă (O .A .S.) putea ieşi învingătoare la c o n c u rse
importante de pe ordinea de zi s-a în acelaşi timp dovada rolului im O.N.U. 110 delegaţi — cu şase mai viito r program e regulate. rile de frum useţe.
realizat o largă unitate a forţelor Unul din cele mal importante re portant pe care îl poate juca O.N.U. mult ca la sesiunea trecută — au îşi co ntinuă a ctivitatea. In C orsica şi
iubitoare de pace pe platforma luptei zultate ale sesiunii este hotărîrea în apropierea poziţiilor marilor pu examinat cele 95 de puncte ale or- N E W Y O R K . P reşedintele K ennedy în regiunile din sudul F ranţei au fost B A N G K O K . U n m are incendiu a
împotriva primejdiei unui război- nu de a se convoca conferinţa mon teri, apreciindu-se eforturile depuse dinei de zi şi au adoptat hotărîri a părăsit insulele B aham as plecitid descoperite m ai m u lte „reţele locale“ iz b u c n it ir. o ra şu l T r a p a n in d in T a i -
clear, pentru dezarmare, pe platfor dială chemată să pună baze noi, de U Thant, desemnat de întreaga care, în ansamblu, au făcut să spre S .U .A . E l a sosit la P alm Beach ale O .A .S. landa, 300 de case căzind pradă flă
ma luptei împotriva colonialismului trainice, comerţului internaţional, să adunare ca secretar general. crească încrederea opiniei publice cărilor.
şi pentru o colaborare economică asigure un curs normal schimburilor în posibilităţile de acţiune ale Naţiu — sta tu l F lorida. B E R N A . In d icele costului vie(ii a
a tuturor ţârilor, bazată pe egalitate dintre Est şi Vest, pe baze reciproc Totuşi, după cum a subliniat V. A. nilor Unite, au confirmat justeţea ajuns în E lveţia la sfîrşitu l lu n ii no G E N E V A . D in cauza ninsorilor a-
în drepturi. avantajoase. Alături de această ho- Zorin la conferinţa sa de presă, politicii pe care se situează ţările S A IG O N . U n alt pluton din garda iem brie la 195, în raport cu 100 în
tărire poate fi citată rezoluţia una multe probleme internaţionale im socialiste, au izolat şi mai mult po civilă diem istă a trecut, îm preună cu bundente, circulaţia rutieră şi fero
După părerea multor delegaţi, nim aprobată care a avut drept co portante rămîn încă nerezolvate la ziţiile retrograde ostile Înţelegerii tot arm am entul şi m u niţiile, de partea 1939, în tim p ce indicele salariilor a viară a fost în m are m ăsură pertur
principiul coexistenţei paşnice a autor şi delegaţia R.P. Romîrie cu O.N.U. din cauza opoziţiei anumitor internaţionale. Bilanţul sesiunii in forfelor patriotice sud-vietnam eze. ajuns doar la 140 in raport cu 100 bată. L in ia internaţională a fo st în
statelor cu sisteme sociale diferite, privire la rolul Organizaţiei Naţiu for(e legate de o politică potrivnică tot ceea ce el are pozitiv a făcut in 1939. treruptă de avalanşe in apropiere de
proclamat de statul sovietic a de nilor Unite în ajutorarea procesului intereselor păcii şl înţelegerii Intre B O N N . A g en ţia France Presse a- Saint G othard, m ai m ulte trenuri de
venit la actuala sesiune a Adunării de industrializare a ţărilor pe cale popoare. Astfel nici la această sesiu să crească Încrederea omenirii in po nunfă că la 22 decem brie curtea fe C A IR O . P o trivit ştirilor sosite din m a rfă au fo st p a ralizate şi acoperite,
Generale principiul călăuzitor al de dezvoltare. ne, a arătat reprezentantul U.R.S.S. derală d in K arlsruhe a pus in liber de zăpadă.
activităţii Organizaţiei Naţiunilor U- — nu a fost rezolvată problema res sibilitatea soluţionării pe căi paşnice tate provizorie p e K onrad A hlers, re O m an, acţiunile partizanilor îm potriva
nite. Ţările socialiste au insistat şi Este imposibil să se enumere toa dactor şef al revistei „D er Spiegel". trupelor colonialiste engleze capătă o L O N D R A . C om itetul P olitic al C o
au obţinut în cadrul dezbaterilor cu te rezoluţiile adoptate la cea de-a’ tabilirii drepturilor legitime ale Re prin negocieri a tuturor chestiuni m ite tu lu i E xe c u tiv a l P.C. d in M area
privire la dezarmare şi încetarea XVII-a sesiune a Adunării General* lor încă litigioase. T O K IO . A p ro a p e 4.000 m in eri ja m are am ploare. P artizanii au atacat B ritanie a dat publicităţii proiectele
publicii Populare Chineze în O.N.U., po n ezi s-au a d u n a t la 21 decem brie de rezoluţie în vederea celui de-al
C. RĂDUCANU in pa rcu l H ib ia d in capitala japoneză două p o stu ri m ilita re engleze, prici- 28-lea Congres al partidului care va
Trimisul special Agerpres pen tru a protesta îm p o triva concedie n u in d u -le m ari pierderi. avea loc la L ondra intre 12 şi l i
rilo r in m asă In in d u stria m inieră. aprilie 1963.
la New York P A R IS . In F ra n ţa trăiesc 300.000
Q U IT O . M uncitorii agricoli din de rom i. 90 la sută din aceştia sînt
analfabeţi, relatează ziarul „ L ’H u
m a n ité “.
C A R A C A S . L a un concurs „Cine
ş tie c iş ti g ă “, u n c o n c u r e n t a c e r u t să
i se pună întrebări din toate dom e-
!teiici«. lî administrai* »jarului ;str, 6 Martie nr, 9, Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. ar. 268.328 din 6 nniomhr!« IQ49. — Tioaru l: întreprinderea Poligrafică „t Mai“ -* Deva.
