Page 75 - 1962-12

' r-cu • :-CV ;:
Anul XIV. Nr. 2188
Succese
ale ceferiştilor
Colectivul de muncitori, teh­
nicieni şi ingineri de la depoul
de locomotive din Teiuş a ob­
ţinut in acest an succese impor­
tante. Planul anual al produc­
ţiei globale a fost îndeplinit
înainte de termen, productivi­
tatea muncii a crescut cu 8,01
la sută faţă de cea planificată,
iar preţul de cost a fost redus
cu 4,37 la sută. Defectările de
locomotivă In parcurs au fost
eliminate complet.
Aceste rezultate au fost posi­
bile datorită unei mal bune or­
ganizări a muncii în toate com­
partimentele de muncă. între­
cerea socialistă a fost mai vie.
Tehnica nouă şi mecanizarea au
fost introduse In toate sectoa­
rele. S-a primit o Îndrumare teh­
nică permanentă şl mai califi­
cată. Disciplina In muncă a
crescut, iar echipele fruntaşe le-
au ajutat pe cele rămase In ur­
mă.
VASILE STREMŢAN.
corespondent
Un non lingou Ae oţel osto trimis spre cilindrii laminorului.
ORAŞUL METALURGIŞTILOR
'A lături de Lupciil, V ulcan, Pe-
trila, Călan, Sim eria, pe harta re­
0 giunii noastre a apărut fi o ra ftil:
C ugir. S itu a t la poalele m u n ţilo r
-t cu acelaşi num e, într-o regiune p i­
torească, oraful m elalurgiftilor, ca
fi celelalte orafe din regiune tre­ cii noi, prin tre care se num ără
zite la via(.ă d e m a rile p refa ceri m a şin ile d e fre za t u n iversa le, m a ­
înfăptuite în anii regim ului de
dem ocrafie populară, cunoafte o
dezvoltare continuă.
C ugirul, In trecut o com ună des­
p re care nu se putea spune prea
m u lte lucruri, fi-a schim bat c o m ­ tare. A cestea vorbesc de la sine
p l e t în fă ţiş a r e a d e a ltă d a tă . FA a despre m ăiestria şi talentul m unci­
deven it un oraş înfloritor. F rum u­
seţile na tu rii care-l înconjoară au
fost com pletate de către construc­
tori cu o salbă de blocuri şi edi­
ficii so cial-culturale m oderne. C ele
61 de blocuri cu 740 de aparta­
m ente, căm inele pentru nefam ilişti
în n u m ă r d e 6 cu 1.386 locuri, ch t-
bul, şcolile cu 8 şi 16 clase, p o li­
clinica, spitalul, cantina, m agazi­
nele, ştrandul, grădina-cinem a, îm ­
binate în m od arm onios intr-un
com plex arhitectonic m odern dau
oraşului prospeţim e fi frum useţe.
O rganizarea transportului în co­
m un cu autobuzele I.G .O ., a sfa lta ­
rea a 24.000 m .p. d ru m u ri f i tro ­
tuare, dublarea reţelei de alim en­
tare cu apă, refacerea fi prelungi­
rea reţelei electrice, introducerea
ilum inatului fluorescent în colonie
şi pe strada V. I. Lenin, com ple­
tează tabloul realizărilor din acest
oraş.
M uncitorii m elalurgişti şi-au con­
struit cu a ju to ru l statului, circa
400 de locinn(c individuale.
U zinele m etalurgice din C ugir,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I
M a rţi 25 decem brie 1S62
JiMD
assoal fndepliîdi
recanlcii şl fochlştii depoului do locomotive de dale îngustă
Alba Iulia — Elatna au îndeplinit cu 2 săptămîni înainte de
termen planul de transporturi pe anul 1962.
De ia începutul anului a fost realizată o economie de 275,1
tone combustibil convenţional.
O contribuţie însemnată la obţinerea acestei realizări a fost
adusă de Ureche Nicodim, Steaua Ioan, mecanici, Dăian Mircea
şl Anghel ioan, fochiştl şi meseriaşii Cîmpean ioan şi Drăghicl
Romuîus.
Primul angajament
Şi la lam inoru l de sem ifa b ri­
cate de la C. S. H unedoara au
fo st dezbătute cifrele de plan.
Spre deosebire de alte secţii insă,
aici acest lucru s-a făcut pen ­
ii u p r im a oară. M a is tru l D.
George, m uncitorul S. Petreanu
şi inginerul M. Avram au făcut
propuneri valoroase, care vor
contribui la îndeplinirea ex em ­
plară a sarcinilor de plan.
P e n tru p r im a oară s-a lu a t şi
u n a n g a ja m e n t: 15.000 to n e la ­
Făurit în anii puterii populare
care in trecut aveau o producţie
m ică şi nu prea im portantă, au
cunoscut o dezvoltare deosebită. E le
au fost utilate cu m aşini-unelte
d in cele m ai m oderne, iar p rodu­
sele lor realizate la nivelul teh n i­
şinile de ascuţit scula, m aşinile de
freza t cu program , m aşinile de cu­
sut „ Ileana' şi alte num eroase
produse sint cunoscute şi apre­
ciate in toată (ara şi peste ho ­
torilor şi tehnicienilor din Cugir.
A ici a cunoscut o deosebită d ez­
voltare şi industria forestieră. Pe
R iul M are s-a construit un drum
forestier lung de 20 hm . pentru a
pu n e in valoare noi m asive fo ­
restiere. D in m u n ţii C ugirului sint
transportaţi zeci şi sute de m etri
cubi de m aterial lem nos pentru
construcţii şi zeci şi sute de m etri
cubi de lem n pentru foc.
P înă in anul 1065 aici se vo r
m ai construi încă 688 de aparta­
m ente. P roiectul de ansam blu pen ­
tru aceste apartam ente p reved e şl
construirea unui com plex com ercial
m odem şi a unui com plex de de­
servire. In anul viito r se va ter­
m ina proiectul de sistem atizare a
oraşului, iar in anii care urm ează
se va trece la realizarea lui.
U zinele m etalurgice se vor m ăA
şi îşi vor spori producţia asim ilînd
şi fabricînd noi m aşini-unelte m o ­
d em e care vor ridica şi m ai m ult
faim a m uncitorilor m ctalurgişti din
C ugir,
i a . » -a -ito.ti,«. •«. -«?ShflkdMteaMAtSksa
DUMITRU ATANASIU
corespondent
m inate peste planul de produc­
ţie al secţiei p e a n u l 1963.
STELIAN FILIP
corespondent
ŞTIRILE
In oraşul nou Călan
Şi în acest an, pentru oamenii muncii din oraşul Călan au
fost alocate importante fonduri pentru construcţia de locu­
inţe în blocuri. De Ia începutul anului s-au dat în folosinţă un
număr de 140 apartamente. Alte 4S apartamente se găsesc
în faza de finisaj, urmînd să fie date în folosinţă pînă la
sfîrşitul anului.
Pentru anul 1G03 planul prevede construcţia a încă 112
apartamente.
Ufilaj minier livrai pasle p'an
Mimoiitorll şi cadrele tehnico- ficabil şi energetic, au livrat
inginereşti de ia uzina de re­ exploatărilor miniere din Valea
parat utilaj minier din Petro­ Jiului peste sarcinile de plan
şani, venind în sprijinul efor- • 61 tone utilaj minier.
turi,lor minerilor de a da pa­
triei mai mult cărbune cocsi-
Pregătiri p en tru pom ul d e iarnă
Pi intre m ultiplele
preocupări ce stau in
fc.fa c o m ite tu lu i s in d i­ sindicatului din care m iletu l sindicatului fi
c a tu lu i ele la l.F . O -
răştie acum către sfâr­
ş itu l a n u lu i, se a flă şi
aceea a organizării po­
m ului de iarnă pentru
copii. In acest scop, a
3.400 litri lapîa pe cap de vacă far?.j d ă
La începutul anului acesta
G.A.S. Orăştie şi-a planificat
să realizeze o producţie de
3.400 litri lapte pe cap de vacă
furajată. Printr-o bună între­
ţinere şi hrănire raţională a
vacilor de lapte, îngrijitorii
mulgători au obţinut pînă In
prezent o producţie de 3.300 li­
tri lapte pe cap de vacă fura­
jată. Ţinînd seama de pro­
ducţia zilnică ce se realizează
în num ărul d e azi:
4 pagini 20 bani ® Brigada permanentă — lorma
de bază a organizării muncii ;
9 Corespondentă din bucureşti i
Hunedoara pe scena concursului...
e Concursul brigăzilor artistice
de agita(ic ;
(pag. 2-a) i talului ;
* La cuptoarele blumingului i
Se poate munci mal b in e;
• îmbunătăţirea activităţii co­
f?
Ti P R O D U C T /A
DE
DEZBATEREA CIFRELOR DE PLAN PENTRU ANUL 1963
ZILE!
L a S. M. T. O ră ş tie
Ca şl în celelalte Întreprinderi
din regiunea Hunedoara, la
S.M.T. Orăştie a avut loc dezba­
terea cifrelor de plan pentru
anul 1963.
Cu acest prilej, Întreaga masă
de muncitori împreună cu ingi­
nerii şi tehnicienii din staţiune,
sub conducerea organizaţiei de
partid au făcut o analiză temei­
nică a activităţii depuse pe anul
acesta pentru îndeplinirea şi
depăşirea sarcinilor stabilite în
planul dc producţie. Astfel, a
reieşit că mecanizatorii din
Orăştie au îndeplinit planul de
producţie pe anul 1962 în pro­
I. CRIŞAN cent de 102 la sută, iar preţul de
cost al lucrărilor efectuate faţă
corespondent de cei -realizat în anul. 1960 a
fost' redu^'cif^4^8iei p e haii-
tru, iar productivitatea muncii
a crescut faţă de acelaşi an
fo st alocată sum a de toare, iar com isia cul- (1960) cu 52 la sută. O dată cu
aceasta a crescut şi salariul me­
10.000 lei d in bu g etu l tu relă de pe Ungă co- diu pe cap de muncitor
In dezbateri au fost eviden­
ţiate brigăzi de tractoare cum
se vor cum păra cadou- c°m isia de fem ei au este brigada VUI-a care şi-a în­
deplinit pianul în proporţie de
rile pentru copii, au i° sţ _ in stru ite pentru 118 la sută şi brigada a IV-a care
şi-a depăşit sarcinile de pro­
t, ... •, c o m i.s.». *• s,.p r ij.in ir e a < a c e s te i ac- ducţie cu 17 la sută. De aseme­
fo st c o n s titu.ite nea, au 1fost evidenţiaţi trac­
p u n i. torişti fruntaşi ca: Ienculescu
le ele o rg a n iza r e a p o - ^ ZOTA Ioan, care a îndeplinit planul
m ului de iarnă pe sec- corespondent anual In proporţie de 180 la
sută, Barbu Vasile 169 la sută,
acum, se apreciază că pînă la Munteanu Ştefan 153 la sută şl
sfîrşitul anului există condiţii
nu numai să se obţină produc­ alţii.
ţia planificată ci chiar să fie
depăşită. De altfel, îngrijitori In discuţiile purtate, mecani­
mulgători ca Iosif Zaliarie şi
zatorii au ridicat probleme de­
Popa Avram, de-la loturile pe
osebit de importante remareînd
care le Îngrijesc, au obţinut
deja pînă la 1 decembrie o
producţie de 3.400 litri lapte
pe cap de vacă furajată.
\vuV’.v.rrv.rvATTţf
s I f e vo
- mw* '
ASPSCTB DXN ORAŞUL OUOÜfe,
Craşfe fondul de bază
merciale în atenţia comitetului Investind creditele acordate da
executiv al siatului popular; stat, precum şi o mare parte din
fondurile proprii pentru cumpă­
° Pe teme de educaţie: Şi el rarea de animale şi mijloace de
pot ii !n rînd cu noi ; producţie, gospodăria agricolă
colectivă din Sarmisegetuza, ra­
(pag. 3-a) ; ionul Haţeg, a realizat de la un
an la altul venituri băneşti tot
o Sfîrşlt de an In lumea capi­ mai mari. Din aceste venituri,
sume importante au fost aloca­
te Ia fondul de bază, a cărui
• Laosul după şase luni de la valoare se ridica la începutul a-
semnarea acordurilor de la Ge­ cestui an la aproape 847.000 lei.
neva ;
Prin reţinerile din veniturile
(pag. 4-a) „ băneşti realizate de la începutul
acestui an, prin sporirea acumu­
lărilor în construcţii şi creşterea
în greutate a animalelor şi a va­
lorii prăsilei, fondul de bază ai
gospodăriei a sporit la 1.375.000
lei.
Realizări din seciorul
zootehnic
Pe lingă sporirea producţiei
de cereale, colectiviştii din sa­
tul Silv.aşul Inferior, raionul Ha­
ţeg, au dat o mare dezvoltare şi
sectorului zootehnic. Datori­
tă creşterii efectivelor de a-
nlmale şi a productivită­
ţii acestora, colectiviştii an
avut posibilitatea să valori­
fice pe bază de contract peste
20 tone carne de vită, 41 porci
îngrăşaţi, 80 oi şi miei, 30.000
litri lapte, 900 kg. lină şi alte
produse animaliere.
In acest an, bilanţul realiză­
rilor in sectorul zootehnic arată
că prin valorificarea produse­
lor animaliere gospodăria a ob­
ţinut venituri băneşti de peste
126.000 lei.
P. FARCAŞIU
corespondent
experienţa câştigată anul aces­ mod au1jcritic problema repa­
ta şi făcînd propuneri valoroa­ raţiilor luindu şi angajamentul
se pentru munca lor In anul ca împreună cu ceilalţi ingineri
1963. Tov. Şendrescu ioan, şe­ şi tehnicieni să dea- cea mai
ful brigăzii a Vlll-a, în cuvintul mare atenţie calităţii repara­
său, a împărtăşit mecanizatori­ ţiilor, controlului şl Îndrumării
lor din experienţa sa şi şi-a luat mecanizatorilor din brigăzile de
angajamentul ca in anul 1963, tractoare.
Împreună cu tractoriştii din bri­
gadă, să muncească cu şi mai Un loc deosebit în dezbateri
a fost acordat problemei cali­
mult elan şi să depăşească pla­ tăţii lucrărilor ce se efectuează
nul brigăzii cu 20 la sută. Nu s a de către brigăzi la gospodăriile
lăsat mai prejos nici Ltigojan colective, evidenţiindu-se meca­
Ioan şeful brigăzii a V-a. Deşi nizatorii care au muncit la
brigada condusă de el nu a fost G.A.C. din .comuna Aurel Vlai-
citată ca fruntaşă, a răspuns în­ cu unde datorită calităţii lu­
trecerii propuse de brigada crărilor s-au obţinut peste 2 .0 0 0
V111 -a angajlndu-se să depăşeas­ kg. de griu iar la porumb Intre
că planul cu 25 la sută. 3—5.000 kg. la hectar.
,v~dn ..discuţii un inare accent au Planul de măsuri . prezentat
pus mecanizatorii pe. îngrijirea cuprinde măsuri importante ce
tractoarelor şi maşinilor agri­ trebuie luate de conducerea
cole. in acest sens tov. Pop La- S.M.T. şi de Întreaga masă de
zăr, mecanic de atelier precum mecanizatori. Astfel, au fost
şl alţi mecanizatori au arătat prevăzute măsuri legate de buna
importanţa îngrijirii tehnice a organizare a muncii In brigăzile
maşinilor, combătind atitudinea de tractoare, de Întocmirea şl
necorespunzătoare a unor trac­ defalcarea planului de produc­
torişti care nu-şi îngrijesc ma­ ţie pe campanii, pe feluri de
şinile. S-a făcut de exemplu o lucrări, pentru fiecare sector şl
comparaţie între tractoristul brigadă în parte.
Curt Iosif care a realizat, între­ Totodată, au fost prevăzute o
ţin!n-d bine maşina, peste 700 serie de măsuri tehnlco-organi-
ha. fără a avea nevoie de piese zatorice privind ridicarea teh­
de schimb şi tractoristul Vanea nicităţii locurilor de muncă In
Paul cave datorită lipsei de a- atelier, şcolarizarea prin cursu­
tenţie şi proastei îngrijiri a rile de masă a tuturor mecanic
tractorului a realizat numai 500 zatorilor. Ca măsură important
ha. înlocuind mai multe piese, tă s-a stabilit de asemenea re­
lucru ce a dus la cheltuieli su­ pararea în termen şi de calitate
plimentare. a întregului utilaj din staţiune;
Avînd In vedere importanţa Măsurile prezentate la care
Întreţinerii maşinilor şl a repa­ se adaugă elanul, dragostea şi
raţiilor, mulţi mecanizatori s-au puterea de muncă a mecanizato­
referit la măsurile ce trebuie rilor, constituie o garanţie peru
luate pentru terminarea la timp tru realizarea şl depăşirea planuj
a reparaţiilor la maşini şi trac­ lui de producţie şi pe anul 1963;
toare. Inginerul şef al S.M.T., Ing. M. NICOLA
tov. Roşu Alexandru, a tratat în de la Trustul S.M.T.
A v e m condiţii
pentru d e p ă ş ire a planului
După cum este ştiut Întreprinderile planul la toţi Indicii. Cele mai va­
de industrie locală au sarcina să loroase propuneri făculo cu ocazia
producă o serie de bunuri do larg dezbaterii cifrelor de plan pe sec­
consum pentru populaţie precum şi toare au fost centralizate şl Incluse
unele materiale necesare întreprin­ in planul de măsuri tehnico-organl-
derilor republicane. Tocmai de aceea zatorice. Menţionăm că pe lingă celo
activitatea acestor unităţi se dez­ 48 obiective prevăzute în planul de
voltă mereu iar sarcinile sint tot măsuri tehnico-organizatorice au mai
mai mari. In anul 1963 planul pro­ fost incluse încă 38 izvorîte din pro­
ducţiei globale al întreprinderii noas­ punerile muncitorilor. Printre allele
tre va li mal mare în comparaţie cu am prevăzut construirea unei noi
anul 1962 cu 16,7 la sută, va creşte
productivitatea muncii. Aceasta pre­ linii tehnologice la sectorul ceramic
supune eforturi sporite din partea Sîntimbru fn vederea depăşirii pla­
întregului colectiv şi mai ales apli­ nului la cărămidă eficientă şi pastă
carea unor noi măsuri menito să pentru ţiglă, organizarea lucrului po
contribuie la Îndeplinirea planului.
Cifrele de plan au fo3t dezbălule pe trei schimburi la scoaterea cărămi­
sectoare şi au fost defalcate pe tri­
mestre şi luni. Cu ocazia dezbateri­ zilor din cuploare, înzestrarea morii
lor s-a ajuns la concluzia că avem din Mihalţ cu două valţuri de mă­
toate condiţiile pentru îndeplinirea
sarcinilor ce ne revin. In plus în­ cinat, deschiderea cursurilor de mi­
tregul colectiv s-a angajat să depă­
şească planul producţiei globale cu nim tehnic pe ramuri de activitate şl
t la sută, creşterea productivităţii multe altele. Obiectivele din planul
muncii pe cap de salariat cu 0,5 Ia de măsuri tehnico-organizatorice au
sută, realizarea unor beneficii peste iost discutate cu toţi factorii de con­
plan în valoare de 85.000 Iei ele. ducere ai întreprinderii şi au fost
Muncitori ca Iacob Petrol de la sec­ stabilite termene precisa de Înde­
torul ceramic Sîntimbru, Zina Sicoie plinire a lor.
şi Constantin Munteanu de la sec­
ţia timplărle, Ioan Corlaclu de la Dezbaterea cifrelor de plan pe anul
seciorul metalurgic, toţi cel peste
70 tovarăşi care au luat parte la dis­ 1963 a însemnat pentru colectivul
cuţiile purtate In adunările de dez­
bateri a cifrelor de plan au venit cu nostru şi un bun prilej de analiză a
propuneri de Îmbunătăţirea activită­
muncii de pînă acum. Concluzia la
ţii şl ş-au angajat să depăşească
care s-a ajuns este aceea că in 1963
vom pulea respecta Întocmai sarci­
nile ce ne stau in faţă.
!
GHEORGHE BRAŞOVEANU di­
rector; IOSIF SCHUSTER tipo­
graf; N1COLAE GROZA şdful
secţiei turnătorie de la I.I.L;
t HoreV Alb«* Iulia