Page 76 - 1962-12

PAG. 8
Brigada permanentă
form;adle bază «aorganizării muocss :j De cltva t’mp, pe scenele căminelor culturale din regiune jj
Experienţa dobîndită de către
gospodăria noastră colectivă do­
vedeşte că îndeplinirea cu suc­
ces a sarcinilor de producţie,
dezvoltarea multilaterală şi îm­
binarea armonioasă a ramurilor tizarea mijloacelor de producţie In ceea ce priveşte activita­
de producţie în cadrul gospo­
dăriei silit strîns legate de orga­
nizarea muncii. Pot ti întocmite
cele mai bune planuri anuale de
producţie sau de perspectivă,
dar dacă munca nu se desfăşoa­
ră organizat pentru îndeplini­
rea întocmai a obiectivelor în­
scrise în pian, acestea rămîn
simple proiecte, lată de ce în ca­
drul gospodăriei noastre s-a pus
un accent deosebit pe organiza­
rea cit mai judicioasă a muncii.
Practica ne-a demonstrat că
brigada permanentă constituie
veriga principală în organizarea
muncii. Realizarea sarcinilor de
producţie ce revin gospodăriei
depinde in mare măsură de felul
cum brigăzile îşi desfăşoară ac­
tivitatea. in acest articol vei
împărtăşi din experienţa acumu­
lată in organizarea muncii de
către brigada a doua de cimp,
pe care o conduc de şase ani.
Un factor important de care
depinde obţinerc-a unor realizări
tot mai de seamă in cadrul
brigăzii o constituie organizarea
cit mai bună a echipelor. Din
brigada pe care o conduc fac
parte 110 colectivişti. Dacă ar
trebui ca singur să coordonez
munca atitor oameni, mi-ar fi
destul de greu. De aceea, am pus
o mare bază pe întărirea rolului
echipelor în producţie. In com­
ponenţa fiecăreia din cele cinci
echipe pe care le am în brigadă
intră cito 22 colectivişti. Echipe­
le sint bine închegate, fiind for­
mate pe baza preferinţelor colec­
tiviştilor care nu se mai mută
de la o echipă la alta. Acest lu­
cru mă ajută să cunosc bine
oamenii şi să i repartizez la lu­
cru după priceperea şi puterea
de muncă a fiecăruia, să stabi­
lesc just retribuirea ce se cuvine-
membrilor din brigadă, după re­
zultatele pe care aceştia le ob­
ţin in producţie. Totodată, la al­
cătuirea echipelor s-a ţinut sea­
ma de necesitatea ca in fiecare
echipă să fie cuprinşi un număr
corespunzător de bărbaţi, fe­
mei, tineri şi vîrstnici, de naţio­
nalitate romînă şi germană. Cu
alte cuvinte, echipele au forţe e-
gale de muncă. Un lucru de ma­
re însemnătate este şt faptul că
in fruntea echipelor se găsesc
oameni pricepuţi, cu multă dra­
goste faţă de muncă, membri şl
candidaţi de partid, care se
bucură de multă apreciere din
partea colectiviştilor.
Important este şi faptul că, in
afară de terenul atribuit brigă­
zii, aceasta este înzestrată şi cu
inventarul necesar, care este dat
în primire brigadierului şi, in
mod egal pe echipe, la conduc­
tori pe bază de proces verbal.
In felul acesta s-a întărit răs­
punderea pentru păstrarea avu­
tului obştesc, cazurile de dete­
riorare a inventarului din ne­
glijenţă fiind tot mai rare. Ştiind
ir t i
Scriu aceste rfn d u ri sub puternica
im presie lăsată de spectacolul unui
colectiv artistic excelent : teatrul de
am atori de la H unedoara.
D u p ă ce r e fle c to a r e le t e le v iz iu n ii ,H prstivui 11 ia echipele de teatru aie sindicatelor
c in e m a to g ra fie i s-ctu stin s iar stră lu ­
cirile blitz-urilor fotografice au în ­
cetat, după ce uliîm cle ropote de a-
p la u ie au ,scos" In fa la pub licu lu i
entuziasm at pe artiştii hunedoreni
(pentru a cita oară?) o nouă satisfac­
ţie le era rezervată in culise. C oborit
de la m asa juriului, autorul piesei pe
care o interpretaseră artiştii hunedo­
reni, P aul E verac a ţinut să-i fe li­
cite personal, pe fiecare in terp ret in
parte. A fost, alunei, între culise o
explozie de bucurie colectivă, pe care
un operator sîrguincios a căutat s-o
im ortalizeze pe peliculă cinem atogra­
fic ă .
In acest adevărat iureş, a fost o
perfo rm a n ţă reportericească să stau
elteva m in u te de vorbă cu dram atur­
gul P aul Everac, şi să-i a flu opiniile
că rezultatele muncii in agricul­
tură depind de un complex În­
treg de lucrări ce trebuie efec­
tuate pe timp de un an s-au
chiar mai mulţi, prin permanen­
atribuite brigăzilor precum şi a
colectiviştilor, s-a asigurat o
continuitate în muncă şi s-a în­
tărit totodată răspunderea faţă
de soarta producţiei.
Pentru realizarea sarcinilor de
producţie ce revin brigăzii, a-
cestea au fost aduse la cunoş­
tinţa colectiviştilor într-o con­
sfătuire ţinută la începutul anu­
lui. Cu această ocazie le-am ară­
tat colectiviştilor locurile unde
s-a stabilit amplasarea culturi­
lor, ce suprafeţe revin brigăzii
şi cu ce plante se cultivă, ce lu-
Desp;e organizarea
muncii în gospodăria
colectivă
crări vom executa la fiecare
cultură, producţiile ce ni s-au
planificat să le obţinem, pre­
cum şi retribuţia suplimentară
ce se acordă pentru depăşirea
producţiei planificate. Cunoscînd
toate acestea am trecut la îm­
părţirea pe echipe a terenului
cultivat cu plante prăsitoare. Pe
suprafaţa respectivă fiecare e-
chipă execută toate lucrările în-
cepind de la semănat şi pină la
recoltare, răspunzînd în aceiaşi
timp de realizarea producţiei ce
i s-a planificat. Ţinind seama de
indicaţiile date, in acest an co­
lectiviştii din brigada a doua au
executat lucrările agricole la
timp şi la un înalt nivel agro­
tehnic. Ca urmare, producţia
medie la porumb obţinută pe
brigadă depăşeşte 3.400 kg. boa­
be la hectar. De asemenea, a fost
depăşită producţia planificată
la fioarea-soarelui cu 460 kg. la
ha., la tutun cu 50 kg. la ha., iar
la struguri producţia a fost du­
blată.
Pentru realizările obţinute la
culturile prăşitoare echipele au
primit retribuţia suplimentară
cuvenită. Astfel numai la cultu­
ra porumbului, în funcţie de de­
păşirea realizată, echipa I-a a
primit 3.978 kg. porumb, echipa
a IV-a 3.946 kg., a 11-a 3.595 kg.
etc. Acest lucru face ca toţi co­
lectiviştii să fie cocateresaţi în
aplicarea celor mai bune mă­
suri care să ducă Ia sporirea per­
manentă a producţiei. De aceea,
la noi, colectiviştii nu mal fac
lucrări de slabă calitate.
Lucrările de întreţinere şl re­
coltat la cerealele păioase şi la
plantele furajere se execută de
către întreaga brigadă. De ase­
menea, cînd se ivesc alte treburi
care necesită să fie făcute mai
urgent, pe baza hotărîrii luate
de conducerea gospodăriei, fie­
care brigadă asigură braţele de
muncă necesare efectuării acelei
lucrări. Aşa s-au petrecut lucru­
rile în acest an cînd pentru da­
rea în folosinţă la timp a con-
CORESPONDENŢA DIN BUCUREŞTI
ra ps scena concursului
„FERESTRE DESCHISE" —
in legătură cu spectacolul „Ferestre
deschise‘ prezentat de clubul „Side-
rurgistul“ din H unedoara.
— „ A m m ai sublin ia t fa p tu l că a n ­ roii puternici ai acestei lucrări dra­
sam blurile de am atori se po t ridica
la un în a lt n ive l artistic şi sint uneori plin de învăţăm inte. In vă ţă m in tu l p rin ­
în stare să concureze spectacolele cu
aceeaşi piesă ale teatrelor profesia-
nişte. A n sa m b lu l hunedorcan e în a-
cest sens o m ărturie — ne-a spus
Paul Everac. Şi-a adăugat: Dacă nu
in toate deta liile atunci cel p u ţin ca
ritm , n erv şi consonanţă dram atică.
Piesa „Ferestre deschise“ s-a născut
la H unedoara. A colo am cunoscut oa­
m eni puternici şi conflicte puternice.
D e aceea m i-a m dorit m u lt să scriu
despre hunedoreni, aceşti oam eni a-
d evă ra ţi, o piesă a devărată, care să
DRIÎMUl SOCIALISMÜIOI Nr. 248S
BW— BW •tssan.xMaa.ik.',
Concursul brigăzilor —\ f|FIE i i /iţ­
artistice sie agitaţie RADIOJURNALE: 5,60; 6 ,0 0 ;
r iß a d io - 7.00 ; 13.00 : 17,00 ; 20,00 ;
ii s e î n t r e c f o r m a ţ i i d i n t r e c e l e m a i î n d r ă g i t e ş i a p r e c i a t e d e c o - jl 2 2 .0 0 23,50 (programul I),
26 DECEMBRIE 1962 1 2 ,0 0 14.00 : 16,00 ; 18,00 ;
strucţiilor zootehnice, precum şi ii l e c t i v i ş t l : b r i g ă z i l e a r t i s t i c e d e a g i t a ţ i e . A c e s t c o n c u r s I n t r e | PROGRAMUL I : 5,40 Me­ 2 1 ,0 0 23.00 (programul II).
pentru insilozarea furajelor la ii a r t i ş t i i a m a t o r i , m e m b r i a i f o r m a ţ i i l o r a m i n t i t e , a f o s t o r g a - jj lodii populare romîneşti şi
timpul optim, brigăzile de cimp ale minorităţilor naţionale; ( ? Im e n t a
au repartizat la aceste lucrări ii n i z a t d i n i n i ţ i a t i v a C o m i t e t u l u i r e g i o n a l p e n t r u c u l t u r ă ş i a r t ă l i 6.20 Emisiunea pentru sate ;
numărul de braţe stabilit. 6.30 Muzică uşoară ; 6,45 26 DECEMBRIE 1962
li In c i n s t e a a n i v e r s ă r i i R e p u b l i c i i . ii Jocuri populare romîneşti ;
7,10 înfloreşte patria mea — DEVA: Drum de încercare
program de ciniece şi jocuri ;
7.30 Sfatul medicului ; 7,45 — cinem atograful „Patria":
tea brigăzii, ţin să arăt că ea se în tre c e re Ia L iv a d ia neştl s-au întrecut în cadrul a- Salut voios de pionier ; 8,00
desfăşoară pe bază de plan. Ou- celuiaşi concurs, pe scena cămi­ Sumarul presei centrale : 8,03 HUNEDOARA: Omul de lingă
Cu cîteva zile in urmă, peste nului cultural din Cirneştl. La Fulgi de nea — program do
noscind sarcinile ce ne revin şi 250 de colectivişti din satul Li­ spectacolele prezentate cu acest muzică uşoară ; 9,00 Muzică tine — cinem atograful . Vic­
pe baza indicaţiilor date de con­ vadia au participat la concursul prilej au participat peste 2 0 0 de populară; 10,00 Teatru la mi­
regional — faza intercomunală colectivişti,' răsplătind cu vii a- crofon „Bucătăreasa“ : 11,18 toria": SEBEŞ: lin pur ¦ de
siliul de conducere al gospodă­ — a brigăzilor artistice de agita­ plauze strădania depusă de ar­ Muzică uşoară: 11,40 Melodii
riei, împreună cu şefii de echipă ţie, desfăşurat la căminul cultu­ tiştii amatori. populare romîneşti : 12,00 n o t e — c i n e m a t o g r a f u l 1^ r e ­
întocmesc planuri de muncă pe ral din localitate. Rind pe rind Muzică de estradă ; 12,30 So­
au urcat scena, interpretînd tex­ De remarcat că cele trei for­ lişti ai Operei de Stat din gresul“ ; Toată lum ea ride,
fiecare campanie agricolă în ca­ te inspirate din viaţa nouă a sa­ maţii artistice concurente, în­ Cluj : 13,10 Muzică de balet;
re se cprevăd concret lucrările tului, membrii acestui gen de drumate de tovarăşii Învăţători 14.00 Concert de prinz; 15,00 cintă şi dansează — cinem a­
ce le avem de executat în peri­ formaţie artistică din Valea Lu­ Mihuţ, Longbinescu şi învăţă­ Melodii populare romîneşti
oada respectivă şi felul cum vom pului, Livadia, Ponor, Galaţi şi toarea Crăciun, au prezentat pu­ interpretate de Tita Bărbu- tograful „M. Sadoveanu":
folosi mijloacele de producţie Baru Mare. blicului texte bune, cu un valo­ lescu, Nicolae Băluţă şi Nelu
ale brigăzii, precum şi maşinile Orian ; 15,30 Fragmente din PETROŞANI: M ongolii — ci­
Mai bine pregătită, brigada de operete ; 16,15 Vorbeşte Mos- n e m a t o g r a f u l „7 N o i e m b r i e “ ;
S.Al.T.-ului. Intre brigăzile noas­ agitaţie a colectiviştilor gazde, sova: 17,10 Mari ansambluri La n o a p te va m u r i o ra şu l —
tre de cimp şi cea de tractoare create in anii puterii popu­
lare : Cîntă Ansamblu] C.C.S. cinem atograful „Al Sahia
s-a stabilit o strînsă legătură dirijat de Victor Popescu şi
deoarece tractoriştii lucrează de Nicolae Ciobanu; 18.00 Mu­ ALBA IU L IA : M-arn să tu ra t de
zică populară rominească;
mai mulţi ani la noi, iar unii din­ cu programul întitulat „In colec­ ros conţinut de idei, In sprijinul 19.00 Jurnalul satelor ; 19,40 căsnicie — cinem atograful
tre ei sint şi membri ai gospo­ tivă a poposit Păcală“, s-a ca­ întăririi puterii economice a Formaţii sovietice de muzică
dăriei colective. lificat pentru faza următoare. G.A.C. De asemenea, interpreta­ populară ; 20,30 Noapte bună, „Victoria“ ; Alarm ă pe insulă
rea acestora s-a ridicat la un copii „învăţătorul“ ; 21,30
Ţin să mai subliniez de ase­ PETRE FAItCAŞIU bun nivel artistic. Concert de muzică populară — c i n e m a t o g ra f u l „2.1 A u ­
menea că la noi este un lucru rominească.
obişnuit ca seara să se ţină şe­ corespondent VASILE MAGHERU PROGRAMUL I I : 15,00 Mu­ gust"; ORAŞTIE: Şnvipnnie
dinţe operative în care să se a- corespondent zică uşoară sovietică ; 17,00
nalizeze rezultatele muncii din T in e re ţe , en tu zia s m Cîntăreţi de operetă; 18,35 şi. m e l o d i i — c i n e m a t & ş ra f u l
cursul zilei şi să se stabilească P rogram e ce au Solişti de muzică uşoară ; 19,40
lucrările ce le executăm în ziua Faza intercomunală a con­ p lă c u t pub liculu i Fragmente din opera „Aida“ „V. R oaită“ ; Cerasella — c i ­
următoare. Cu această ocazie se cursului brigăzilor artistice de de Verdi; 20,10 Muzică u- nem atograful „Flacăra"; SI­
scot în evidenţă rezultatele bu­ agitaţie ce s-a desfăşurat recent Scena căminului cultural dm şoară rominească; 20,40 Mu­ MBRIA: Cină vine dragostea
ne obţinute de echipele fruntaşe, la Hărău, s-a caracterizat în Cristur a găzduit, în cadrul fa­ zică populară rominească;
metodele lor de lucru şi sint mod deosebit prin tinereţea in­ zei intercomunale, întrecerea 21,15 Interpreţi de muzică u- — cin em a to g ra fu l „I. Pinti-
criticate echipele care obţin terpreţilor şi entuziasmul inter­ brigăzilor de agitaţie reprezen­ şoară; 22,00 Muzică de dans;
realizări mai slabe. O mare pretării textelor. Acestea au o- tante ale căminelor culturale din 22.30 Uverturi şi arii din ope­ lie " ; l i A Ţ F.G: C ircul, f ă r ă c u ­
atenţie acordăm totodată şi fo­ glindit preocupările actuale ale Deva, Sîntuhalm, Sintandrei şi rete ; 23,10 Muzică de ca­
losirii fondului de zile-muncă. In colectiviştilor, rezultatele muncii Cristur. Au plăcut mai mult pu­ meră. polă — cinem atograful „Popu­
această privinţă sint ajutat mult depuse în cadrul gospodăriei lor blicului, în special pentru inge­ BULETINE DE ŞTIRI ŞI
de către şefii de echipe. Anali­ colective, viaţa îmbelşugată de niozitatea textelor, programele lar“; BRAD: Raze pe gheaţă
za activităţii brigăzilor se face şi astăzi a satului colectivizat. prezentate de brigăzile artistice I ANU
de către consiliul gospodăriei, de de agitaţie din Deva şi Cristur. — cinem atograful „St. roşie“ ;
fiecare dată adoptîndu-se măsu­ La fază au participat brigăzi­ Uzinele LONEA: U vibte albe — cine­
rile corespunzătoare pentru li­ le de agitaţie ale căminelor cul­ LIANE SCHULER1 m atograful , M inerul“; TE-
chidarea lipsurilor constatate şi turale din Buruiene. Bampotoe, corespondentă > « E le c tro n ic a » IUŞ: Carm ela — cinem ato­
pentru buna desfăşurare a mun­ Certej şi Şoimuş. Un program
cii în viitor. bun, interpretat la un ridicat ni­ In Editura politică din Bn ca re şti graful „V. R oaită“ : ZLATNA:
vel, au prezentat artiştii ama­ Vals pentru un m ilion — ci­
La noi, în cadrul brigăzii, gru­ tori din Bampotoe, îndrumaţi de a apărut:
pa de partid are un rol însemnat tov. Rodica Farcaş instructoarea nem atograful „M uncitorul“;
în întărirea disciplinei şi mobi­ brigăzii. Aceştia, alături de V. I. Lenin, ILIA: Vara rom antică — ci­
lizarea colectiviştilor la lucru. membrii brigăzii de agitaţie din nem atograful „Gh. D o j a A -
Fiecare membru şi candidat de Buruiene, un colectiv artistic la OPERE COMPLETE, voi. 13
partid din grupă primeşte sar­ fel de apreciat, în care foarte POLDUL DE SUS : Setea — ci­
cini concrete. bună interpretă s-a dovedit a fi Acest volum cuprinde lucrările n e m a to g ra fu l „23 A u g u st
colectivista Ana Sălişteanu, vor scrise de Lenin în perioada mai-
Prin întărirea continuă a ro­ participa In curînd la faza raio­ septembrie 1906. (Ba leiiti
lului brigăzilor permanente de nală a concursului.
producţie, gospodăria noastră va Majoritatea lucrărilor incluse fn meteorologie.
obţine în viitor rezultate din ce I. DIACONES'CU volum — „Raport asupra Congresu­
lui de unificare a] P.M.S.D.R. (Scri­ PENTRU 24 ORB
în ce mai bune în Întărirea sa corespondent soare către muncitorii din Peter­ Vremea se menţine rece şi cu
sburg)“, „Dizolvarea Dumei şl sar­ cerul mal mult noros. Vor mal
economico-organizatorică. T e x te bogate, cinile proletariatului“ şl altele — cădea precipitaţii locale şl tem­
sint consacrate problemelor legate
RECHERT 10AN b in e in te rp re ta te de lupta Internă de partid după perare sub formă de ninsoare.
Congresul al IV-lea (de unificare) Temperatura staţionară i itua in­
ţelul brigăzii a Il-a de cimp din Brigăzile artistice de agitaţie al P.M.S.D.R., analizei tacticii bol­
şevice faţă de Dumă şl criticii li­ tre — 2 şi — 6 grade, iar noaptea
G.A.C. Apoldul de Sus din satele Ostrov, Uncluc şl Cir- niei tactice a menşevicilor.
între — 8 şl —12 grade. Vint slab
Volumul conţine o serie de arti­ cu Intensificări din sectorul
cole consacrate problemei agrare, sud-est.
folosirii parlamentului de către clasa
muncitoare şl partidul ei etc. 'V N / 'W V W ' >
Volumul cuprinde şi lucrarea „în­ a n g a je a ză Fabrica
văţămintele Insurecţiei din Mosco­
va" In care Lenin face importante DEPAHÂTOBI A,
generalizări teoretice şi trage con­
cluzii cu privire la organizarea şl ra d ii© şC L O CA
conducerea insurecţiei de către parti­
Extindem suprafaţa culiiwată cu legume dul proletariatului. şl teSevIsin n e Ş i C R i Ş R K“
Colectiviştii de la G.A.C. „Viată de categorie medie şi Turda
Nouă“ din Sintandrei au recoltat în
anul 1962 cantităţi înseninate de legu­ tribuind astfel la buna aprovizionare s u p e rio a ră peniru Re- ; ---.•........ • ' »‘ x
me şi zarzavaturi. Ei au realizat o a minerilor cu legume şl zarzavaturi. telefon nr. 17
producţie de 7.200 kg. roşii timpurii Din vinzarea produselor de grădină presenianfa iehnleă din
la ha. şi 26.000 kg. roşii de toamnă colectiviştii din Sintandrei au realizat y iNDSi
la hectar. La ceapă ceaclama produc­ pină acum suma de peste 550.000 lei. regiunea Hunedoara.
ţia a fost de 7.000 kg. la ha., la cas­ «* TAPET PE SUPORT KîR-
traveţi de 12.000 kg. la ha., iar la ră- In anul care urmează el şt-au pro­ Informaţii suplimentare T1E — lei 2 m.p.
dăcinoase diferite de 15.000 kg. la ha. pus să mărească suprafaţa de grădi­ se pot lua în flecare zi în­
nă la 50 ha., şl să extindă suprafaţa tre orele 7 — 14,30 fie Ia o PLACI PVC tip. K PEN­
Producţia obţinută se datoreşte bu­ irigată pină la 20 ha. biroul de exploatare a Uzi­ TRU PARDOSELI ŞI
nei Îngrijiri a plantelor precum şl Iri­ nelor Electronica din Bucu­ PEREŢI — lei 21 m.p.
gării a 15 ha. Fasolea şi castraveţii Pentru a pregăti producţia anului reşti, str. 13 Decembrie nr.
s-au contractat cu fabrica de conserve viitor a fost transportat gunoiul pe 4, raionul 19 Februarie, « TAPET PB S U P O R T
din Haţeg, Iar celelalte produse au 15 ha. şi au fost insămînţate 4 hecta­ tel. 10.27.85.
fost vlndute pe piaţa din Telluc, con- re din care două cu spanac, tar două • t STEXTIII — lei 18 m.p,
cu ceapă, usturoi şi salată.
.W V W W V W V ,
MIRCEA CANTEMIR
inginer
tare l-a întruchipai cn m ultă m ă­
sură şi sobrietate, are um or, are m âţă.
In textu l piesei rolul e destul de să­
O® 0 rac. A c to ru l a m ator l-a îm b o g ă ţit su b ­
stanţial, conferind personajului in ter­
la p u b lic i ’d e n u - l a re — a o m o r îl pretat ceva din propria-i personali­
piesa.
tate. E un rol — cheie (cum se zice
A m asistat cu plăcere la un spec­
aibă ecou In su fle te le sp ecta to rilo r. tacol care m i-a descoperit un băiat in teatru) care, bine interpretat, g Artistele amatoare RI, Stoica şi D. Moca.
M i-am văzut piesa juca tă pe scenele cu talent de com edie, m uncitorul A . cin tă rit greu la succesul de ansam blu
m ultor teatre. D ar este pentru prim a Busuioc. E l are in tu iţie artistică şi va al spectacolului. m ină cîl eva conflict» etice de m are echipă O. Ivăşcoiu şi tehnicianul P\
oară cînd sint pus fa ţă -n fa ţă cu e- face roluri d in ce în ce m a i bune în profunzim e. E vorba de conflictele L im o n cu ) au fost biruite. Furnalele,
viitor. C red insă că trebuie să aibă O m enţiune şi pentru cocsarul Ht dintre ing. U ladirnir C alislrat, şi so­ au cocs rom inesc. F inalul spectacolului
m atice. C ontactul cu hunedorenii-ar- grijă să nu se lase „ furat" de p u ­ S lă n e s c u şi n o r m a to r u l G. C roitore*. ţia lu i R in a (in te rp reta ţi de lu m in a ­ prezentat de hunedoreni e de neuitat.
tişti, este p en tru m in e em o ţio n a n t şi blic, adică să nu urm ărească asiduu seu. U ltim u l a c o n ce p u t u n a vo ca t ett torul N . M itea şi respectiv, fu n cţio ­ A g reg a tele lucrează din plin. F erestree
aplauzele. A cesta e sfa tu l care i-l dă o fră m intată via ţă sufletească. A r fi nara D. M aca), dintre inginera V ir- le slut deschise. Se v ă d uriaşele incendii
cipal ar fi acesta : ceea ce e luai din un artist care slu jeşte „co m edia" de bine ca p rim a scenă dintre el şi V it- ginia Sădeanu şi avocatul C laudiu ale m eta lu lu i incandescent (coborîren
cîtcva decen ii", ginia Sădeanu, soţia, să se deruleze Sădeanu (in terp reta ţi de bibliotecara unui ecran cinem atografic care pre*
via ţă — trăieşte. P ersonajele m ele in tr-u n ritm m ai viu. O cere însuţi E. B o g d ă n escu şi n o rm a to ru l C. C ro i- zintă im agini cotidiene ale H unedoae
— D ar despre ceilalţi interpreţi f te x tu l. torescu), d in tre m eşterul Sudrigean A - rei de oţel a fost o soluţie artistică
au trăit cu un adevăr pe care num ai — „C u p lu l cel m a i „artistic" m i s-a xente (A . D rago) şi prea şm echerul reuşită) in fe lu l acesta, se creează ima*
via ţa il poate da. li fe licit fi le C u vin te de laudă pentru excelenlsâ Stelică. A lte cîteva conflicte adia­ ginea continuităţii vieţii. A lte în fru n t
m u l ţ u m e s c “. părut F renţiu T eodor şi T ereza. In ­ decor, pentru m ontarea inedită şi m o­ cente se îm pletesc cu firele principale tari, alte succese ii aşteaptă pe eroii
terp reţii A m o s şi M aria Stoica au gă­ dul inteligent cum au fo st rezolvate, ale acţiunii, dem o n strîn d co m p lexita ­
D e a ltfe l şi cîţiva m a ri a rtişti ai sit d rum ul d rept sprs personajele p ie­ sub aspectul tehnicii ? e scenă, m o­ tea irieţii In tr-u n puternic centru in ­ piesei — p a re a sp u n e arest, fin a l.
larii noastre, prezenţi în sala concur­ sei, Im prum tU îndu-le ceva d in p ros­ m entele de la turbină fi de la con­ dustrial.. A u to ru l a ştiu t să proiecteze
sului au subliniat după spectacol fru ­ peţim ea şi sinceritatea lor sufletească. struirea coşului de 85 m etri", cu ta len t aceste co nflicte p e fu n d a lu l Iată cum noi m ijloace de expresie
m oasa seară de teatru oferită publi­ unei încleştări de m are dram atism : îm bogăţesc un text teatral de factură
cului bucureştean de artiştii hunedo­ Cocsarul F rcnţtu T eodor — T odoruţ D a r d e s p r e r e u ş ita m o n t ă r i i ’d e a n - lupta pentru obţinerea „plinii fu rn a ­ agitatorică. Este m eritu l întregului co­
reni. L -a m văzut de pild ă pe artistul cum i se zice pe scenă — are o sam blu a piesei „F erestre deschisa" lelor" : cocsul. L u p ta aceasta pentru lectiv hunrdorean, îndrăzneala crea­
ne-a vo rb it In special a rtistu l em erit cocsul rom inesc pe car» spectatorul toare cu care a reuşit să valorifice
id en tita te precisă graţie jo cu lu i con­ N i k i A la n a s iu , m e m b r u 1n j u r i u l f a ­ această piesă a Iui Paul E verac care
poporului C ostaclie A n to n iu feliciiin - vingător al electricianului A . Stoica. zei finala a celui de-al III-le a Fe­ V urm ăreşte pe scenă cu un interes solicită m ultă cultură teatrală. Succe­
d u -i cu căldură pe cîţiva din in ter­ Iar T ereza i-a servit replica cu prom - stiva l bienal da teatru „1, L . Ca- crescînd, exprim ă o realitate veridică. sul echipei hunedorene se datorează
p r e ţii „ F e r e s tr e lo r d e s c h is e “. I n t e r e ­ titudine, creînd o am bianţă de artă ra g ia le " . In fe lu l acesta piesa are o am bianţă şi m uncii pricepute a regizorului Pa­
sat sincer de condiţiile de dezvoltare autentică. D e a ltfe l M aria Stoica a socială credibilă, iar spectatorul d es­ vel Crişan, distins cu un prem iu pen*
a artiştilor am atori, acest decan al prim it şi un binem eritat prem iu de — „ P ie s a „ F e re stre id e s c h is e ‘ 'de cifrează su b texiu l istoric, ideea ei tru regie".
scenei rom îneşH le-a spus în seara a- interpretare. D oresc să-l rem arc şi pe m obilizatoare. V estea obţinerii cocsu­
ceea cu vinte din inim ă, de m ar» preţ. electricianul lo sif Kiss. D irectorul pa Paul E verac constituie un adevărat lui rom inesc pe care spectatorul o A m notat pe scurt cîteva im presii
exam en artistic pentru un colectiv de află din u ltim a scenă a piesei repre­ ale unor actori de fru n te despre spec­
fo c u l sobru, curat al cocsarului H . Stă- 5» U m zintă 9 mar» victori» a colectivului tacolul hunedorean. Îm i pare rău că
nescu, electricianului A . Stoica, a fu n c­ teatru — ne-a spus tov. N ik i A tana- nu am p u tu t reda şi opiniile citorva
ţionarului Sudrigean A xe n te , a elec­ «Şir««, e v ic to r ie a g e n iu lu i c re a to r d in tr e sp e c ta to rii care au u m p lu t piiu.i
tr ic ia n u lu i 1. K iss, a f u n c ţ i o n a r e i V ir - siu. C ele 8 ta b lo u ri a le piesei, care la re fu z sala T e a tru lu i C.CÎS.
se desfăşoai ă „în scară", p u n in lu- e i p u m c ifâ rilW i R u tin a şi n eîn cred erea
gin ia S ă d e a n u , — a fo s t a p r e c ia t In D e ţa p i a p h d lle spcetaiorilor ls~aq
UDE» hf& f l k d e %¦ T w t w k i a fla i in tRtfcmzeU h r
m od deosebit de artistul poporului
li % Q p i m — to r e b e li, ţ t ţ d i e AL. t f î i s r a
Costaclie A n to n iu . D espre in terp retu l
unui alt rol com plex, m uncitorul A .
Busuioc, ne-a v o rb it artistul p oporu­
lui Gr. V a siliu -B irlic :
— „Slelică F otea e un rol eu 8
foarte m are greutate artistică. E l cere
in p rim u l rin d talent. D ar fiin d c ă »
vorba de un rol de com edie se m ai
cere... tot ta len t, dar un ta le n t d» fa c ­
tu r ă i e p s e t y t ă , b v ţ& tc id , i a c ă aş L’ &•
IM să-i ţ f m a stfd , hH & foftxd m t#
M d* » M i t k B ă f m