Page 77 - 1962-12
P. 77
N r . 24S 8 DRUMÜl SOCIALISMULUI pac s
s s B m m a ím m nm m m Knssm m ia K rzstm B n vc&xx3#psx?an
LA CUPTOARELE BLUMINGULUI Cp c m itrllra p a eeiă^en ilo i*
í» mima mai 8 Pe to t cu prin su l raion ului O răştie oam enii muncii, p a rti
cip ă cu în su fle ţire lo re a liza re a unor c o n s tr u c ţii o b şte şti. Cu
Sarcinile de plan la bluming sibilităţile“ de la cocserie şl nu din şarja nr. 58.180. Cuptorul a contribuţia lor se înaltă noi şcoli, căm ine culturale n alte
au sporit de la an la an. Co de cerinţe. Au fost dese cazu fost încălzit după diagrama an obiective im portante.
lectivul de muncă de la cuptoa rile cind zile dc-a rindul n-am terioară. In felul acesta, la la
re şi-a intensificat eforturile putut curăţi cuptoarele din lip minare au apărut 4 blumuri cu Şcoa!ă nouă şedinte Traian Savu) a început
pentru a contribui din plin la să de cocs mărunt. In ultimul aspect de arsură. să procure materialele necesare.
îndeplinirea lor. In această di timp situaţia s-a. mai îmbună La Ceru Băcăinţi a început, Apoi, au început lucrările. Da
recţie au fost obţinute unele tăţit. Totuşi şi în momentul de In fuga după producţie, unii cu aproape doi ani in urmă, torită sprijinului acordat de nu
succese importante. Astfel, In faţă sint cazuri de nerespectare şefi de schimb caută să aleagă construcţia unei şcoli de 8 ani. meroşi cetăţeni, în prezent loca
vederea măririi durabilităţi ca pentru schimbul lor anumite Cind s-a votat construcţia in lul şcolii de patru ani din
a granu’ării cocsului, cum a dimensiuni mai convenabile, ne- adunarea populară a fost ales şi Răcătău este ridicat la roşu ur
relor — care erau un punct fost cazul din zilele de 20 şi 21 laminind încărcătura clin cup comitetul de cetăţeni in frunte niind ca în primăvară să fie
slab al cup.toare’or — s-a mers noiembrie, cind au sosit două toarele calde, pe care le pasea cu tov. Traian Tat. De atunci terminat.
pe două căi: îmbunătăţirea ca vagoane cu cocs de 0—40 mm., ză schimbului următor. comitetul de cetăţeni a muncit
lităţii cărămizii de şarnotă şi contrar tehnologiei de funcţio cu însufleţire la realizarea o- Noi obiective vofafe
folosirea capacelor de silică. nare a cuptoarelor. Vinovat de toate acestea este biectivului propus. De curind
Prin introducerea uscării şi şi tehnologul secţiei, care tole şcoala de 8 ani din Ceru Bâcă- In satele raionului Orăştie au
preîncălziru lor, în urma pune Pentru buna funcţionare a rează asemenea abateri. inţi a fost terminată. La con avut lec pină nu de mult adu
rii in funcţiune a ştandurilor agregatelor, încă de anul trecut strucţia ei, numai In acest an, nările populare pentru votarea
special amenajate, media de a fost întocmit şi aprobat de In ultimul timp, atât la per au participat 2 725 cetăţeni care contribuţiei voluntare pe anul
funcţionare a capacelor va pu sonalul de la cuptoare, cit In au prestat peste 21.000 ore de 1963. Pe întregul raion debitul
tea creşte şi mai mult. către direcţia tehnică a combi special la C.T.C., se observă de muncă patriotică. este de peste 390.000 lei. S-a vo
natului planul de reparaţii a lăsare In ceea ce priveşte recep tat construirea a două şcoli de
Pentru a nu mai avea cuptoa cuptoarelor, din care rezultă re L u c ră rile continuă 8 ani la Sibiselul Vechi şi Geoa-
re dezechilibrate şi cu încărcare facerea mijlocie a patru cuptoa ţia lingourilor. Se încarcă şi giu, două şcoli de patru ani, un
termică mică, din cauza distru re pe lună. Din situaţia repa lingouri cu defecte fără a se Cînd a avut loc adunarea dispensar medical şi multe alte
gerii craterului cuptorului, raţiilor cuptoarelor în anul a- face observaţiile necesare. In populară din satul Răcătău, ce lucrări.
..e-a.m orientat înspre consolida cesta, rezultă că în cele 11 condica de ia cuptoare a con tăţenii au hotărît să constru
rea lui. Astfel am experimentat trolului apar In general obser iască un local de şcoală de 4 NICOI.AE PIPER
cu succes cratere din fontă ră luni trebuiau reparate 44 cup vaţii ca: „Aspect corespunză ani. Tn primăvara anului tre
cită cu apă. Urmează ca acea tor“, sau „Şarja prezintă miei cut comitetul de cetăţeni (pre activist al Sfatului popular raional
stă metodă să fie aplicată la toare faţă de numai 36 cîte defecte“, fără să se facă o cer
mai multe cuptoare. s-au reparat. De asemenea cetare amănunţită a lingourilor. Orăştie
din lipsă de zidari şi In spe
In vederea măririi productivi cial din lipsă de material, La aceasta se mai adaugă multe — Luna aceasta nu ne-o gy ® pot fi in n n d cu noi
tăţii cuptoarelor şi îmbunătăţi durata reparaţiilor a fost foarte şarje cu analize necorespunzătoa
rii calităţii încălzirii lingourilor mare. Numai la cele 36 cuptoare mai. ia n im e n i î n a i n t e ! Oi
pe înălţime, am experimentat reparate s-a înregistrat o de re. Ar fi bine ca în toate cazu Avem toate condiţiile să
metoda de evacuare lichidă a păşire de 227 zile-cuptor. rile şarjele să sosească ia blu ciştigăm întrecerea.
zgurii.
In ceea ce priveşte aprovizio ming cu toate observaţiile făcu in fotografie: Un grup
Mult timp cuptoarele au fost te, atit din punct de vedere chi ăe m in eri de la Lupeni în
Izvorul principal în amestecul narea cuptoarelor cu lingouri mic, cit şi-în ceea ce priveşte
de material. Faţă de această calde, s-au obţinut unele'"suc condiţiile de elaborare şi tur f a ţ a p a n o u l u i cu. d r a p e l e l e Din n u m ăru l m u n cito rilo r care tind de în drum ările şi sfaturile lectiv din care fac parte. In sec
stare de lucruri, colectivul no cese. în special în ultima peri lu crea ză în secţia a d ou a v a m a i ş t r i l o r , ei a d u c c i n s t e c o ’e c - ţia noastră sint cunoscuţi şi ti
stru a luat măsuri de intensifi oadă. Tn luna octombrie s-a ob nare, pentru a se putea lua de fruntaşi în întrecerea goane a Atelierelor R.M.R. Si tivului din care fac parte. M ăr nerii loan Elisabela şi losif
carea controlului şi îmbunătă ţinut un procent de 55 la sută cele mai potrivite măsuri Ia în m eria, m ai bine ăe ju m ătate turie a a ctivităţii lor rodnice R aţ. D ar ei nu s-a u fă cu t cu-,
ţirea evidenţei. Ca urmare, ca lingouri sosite de la O.S.M. cu călzirea lor. socialistă. sint tineri. sin t fo to g ra fiile de la panoul noscuţi. p rin tr o in ovaţie p r e ţi
zurile de amestec au scăzut de onoare, materialele apărute oasă sau că ar fi fru n taşi in
foarte mult. o temperatură medie de 711°C Pentru anul viitor, în faţa co inovaţii în exploatările Sosiţi de pe băncile şcolilor la gazeta ăe perete, stim a cc producţie. Tov. loan Eiisabeta
şi 36 la sută cu temperatura lectivului de muncă de la blu sau cu experienţă ăe ciţiva ani o au ceilalţi m uncitori faţă lip seşte n em o tiva t de la servi
Cu toate acestea, noi n-am medie de 490°C. Acest lucru ne ming stau sarcini de o deosebi m i e r e clin Valaa J ului in clm pul m uncii, ei depu n m u lt d e ei. ciu, de m u lte ori dim ineaţa so
reuşit să ne situăm In perma bucură: ne-ar bucura însă şi tă importanţă. La îndeplinirea in teres şi strădanie ca să în se şte cu în târziere la locul de
nenţă la Înălţimea sarcinilor ce mai mult dacă ar creşte in con --j. - k . - v e ţe ăe la m u n c ito rii m a i v ir s t- P en tru ca toţi. tin erii din s e c muncă, nu ascultă totdeauna de
re-au fost trasate. Faptul că tinuare temperatura şi procen lor un aport substanţial pu nici, cu m u ltă experienţă m e se ţie să devină frun taşi în m u n îndrum ările m aistrului Nicolae
de multe ori cuptoarele au fost tul de lingouri calde. tem aduce noi, cei din subsec- (* ria aleasă. C o m u n iştii Nicolae că, să aibă o co m portare dem nă, Doroga. De m u lte ori il p a r a fr a
folosite sub încărcătura nomi Doroga, loan Vlad, A vram Albii a tit in procesul de producţie cit zează, n u -i ia in seam ă sfa tu
nală, a avut ca urmare scăderea Avem însă şi multe deficienţe ţia cuptoare. Aici activitatea Anul acesta, mişcarea de şi to ţi ceilalţi îi în con joară cu şi in societate, organizaţia rile. In loc să frecventeze cu
productivităţii laminorului, du- care sint numai ale noastre, ale poate fi Îmbunătăţită. In acest inovaţii şi raţionalizări la to a tă d ra g o ste a , ii a ju tă să d e U.T.M. pu ne un accent to t m ai regularitate cursurile şcolii se
cînd în acelaşi timp la un su- subsecţ.iei cuptoare. sens cred că in prima urgenţă cele 10 exploatări miniere vină m uncitori bine pregătiţi, cu m are pe activitatea politico-e- rale el îşi găseşte alte preocu
praconsum de combustibil. De ar trebui să ne orientăm activi din cadrul C.C.V..Î. a cunos o înaltă ţinută m orală. Sfaturile du cativă tn rindul tinerilor, pe pări.
seori acest lucru se datorează Nu există la toate schimburile cut o largă dezvoltare. lor, p recu m şi exem plu l p e rso îm bunătăţirea m uncii de educa
oţelăriilor noastre, care ne tri tatea în următoarele direcţii: nal al acestora este urm at de ţie com unistă. Desfăşurind o Asem enea lui şi tinărul losif
mit şarje de 28—33 lingouri şi o preocupare susţinută în pre ridicarea calificării tuturor cup- Pînă în prezent, pe tota tot m ai m u lţi tineri. Se obser R aţ „uită" că tov. loan Vlad,
care în mod inevitabil ocupă gătirea primirii trenurilor calde. torarilor, reorganizarea activită lul unităţilor cavbonifere au Pg teme de educâile şef de echipă, are p este 50 de
trei. cuptoare, în vreme ce pen Maiştrii şi şefii de echipă nu iau ţii cuptorarilor şefi şi. a cup- fost înregistrate 728 de ino vă m ai m ultă iniţiativă din ani şi că i-a r datora respect, as
tru un cuptor trebuie normal toate măsurile pentru ca lin torarilor I pe grupe de cuptoare, vaţii, din care 337 au şi fost partea tineretului, o dragoste s u s ţin u tă m u n c ă p o litic ă de la cultare. In tim pul său liber v i
12 lingouri. aplicate. Economiile post- crescîndă faţă de to t ce e nou. om la om, organ izaţia U.T.M. e- zitează restau ran tele tn loc să
gourile să fie încărcate întot trecerea treptată a cuptoarelor calculate, pentru aceste Ei au muncit, cu elan la a m e n a du că tinerii, in sp iritu l moralei, m eargă la bibliotecă să citea s
Alimentarea cuptoarelor cu la sistemul de evacuare lichidă inovaţii, se cifrează la jarea a două parcuri, gospodă com uniste, a atitudinii socialiste c ă o c a r t e . Şi. e l o b i ş n u i e ş t e s ă
cocs mărunt s-a făcut la voia deauna Ia temperatura maximă a zgurii şi experimentarea ni 2.084.000 lei. rirea secţiei, ridicarea a noi faţă de muncă. absenteze nem otivat. Purtarea
Întâmplării, în funcţie de ,,po- cu care au sosit de la stripăr. sipului dm cariera Buiturl, ex clădiri.. P este 6.000 de ove m u n că lor are u rm ări negative asupra
Unii cuptorari ca Viorel Brinzâ. Printre unităţile care au înainte tinerii Gheorghe Ene producţiei partidei respective,
în vizită loan Aleman, Petru Turc, Mihai perimentarea introducerii cuţi obţinut cele mai bune re patriotică au fost efectuate nu şi Cornel Bunea erau certaţi cu produce greutăţi tovarăşilor lor
Bodea, Tănase Birea şi alţii, nu telor înguste ia capace, în ve zultate se numără exploata, m a i la această acţiun e, in a ce disciplina, vociferau cînd p ri de muncă.
un miner dau atenţie felului cum sint În rea minieră Petrila cu 89 laşi tim p, tinerii din secţia noa m eau cite o îndrum are din p a r
derea îmbunătăţirii etanşeităţii inovaţii înregistrate şi 53 str ă au tr im is o ţe lă r iilo r 660 tea m a is tru lu i. C. B unea a b s e n Ei au fost criticaţi de u tem i-
ooooo ooooo cărcate cuptoarele. De multă pa şi reducerea consumului speci- aplicate. Rezultate bune a tone fier vechi. Iată doar citeva ta n em o tiva t de la serviciu, şti. I. E iisabeta a fo st criticat
sivitate in această problemă dau fic de cuţite, îmbunătăţirea e- obţinut în această direc din acţiunile iniţiate de organi pierdea nopţile prin restaurante. de n en u m ă ra te ori In a du n area
Pe minerul Vastle Feher dovadă cuptorarii şefi ca Kiss tanşării patului de nisip pen ţie şi U.R.U.M. Petroşani zaţia U.T.M., la care tin eretu l a generală a organizaţiei U.T.M.,
din Lupeni tl cu n o ştea m m ai tru a elimina scurgerile pe bol unde au fost aplicate 29 de Faptele lor au dat de gindit i s-au făcu t caricaturi la po stu l
dem ult. Dar niciodată nu Dezideriu, Petre Miu, Gheorghe ţile recuperatoarelor, amenaja inovaţii cu mare eficienţă răspuns cu m u lt entuziasm . celorlalţi tineri din organizaţia U.T.M. de control. Şî tinărul l o
fu s e s e m In casa lui. In u n a Moscovici, Eugen Buny şi alţii. rea depozitului de cocs mărunt economica. De exemplu ino M aistrul loan Ursii este bine U.T.M. Ei au fo st criticaţi in a- sif Raţ a fo st a ju tat. Ei Insă
din silele trecute m -a m ho- Lingourile sint repartizate pro tn vederea pregătirii amestecu vaţia aparţinind turnători d u v a r e a g e n e r a l ă ş i la. p o s t u l
tă rlt să-i fac o vizită, şi lui fondant, luarea măsurilor lor Gavrilă Rus şi Ludovic cu n o sc u t atit. în se cţie c it şi în U.T.M. de control. De educarea continuă să răm ină indiferenţi
i-a m făcut. porţional pe laturile cuptorului, necesare pentru înlăturarea de Krsstaly, a dus la forma î n t r e p r i n d e r e . El e s t e u n u l d i n lor au p rim it sarcin ă să se o-
din care cauză se încălzesc ne selor decuplări a macaralelor rea unei r>ni reţete a nisi tre tinerii inovatori fruntaşi. c u p e c e i m a i b u n i m e m b r i ai. faţă de bunele in ten ţii ale to
Din această vizită am a- uniform. purilor folosite în turnăto P artida care o conduce işi în d e organ izaţiei U.T.M. Prin a ju to
flat m u lt m ai m ulte lu Tiegler care în multe cazuri duc rii. Interesantă şi utilă este plin eşte ritm ic planul, execută r u l d e zi. c u z i c a r e l - a u a c o r d a t , varăşilor lor ăe m uncă. Tov.
cruri dectt ştia m pln ă a- De multe otI, sub ochii tova la răcirea sau întreruperea func şi inovaţia tovarăşului lu- n u m a i lu c r ă r i d e c a l ita te . Ală'- p rin exem plul lor personal i-au
lunci despre m inerul fru n răşilor maiştri Bozdoc Teodor, ţionării cuptoarelor, procurarea liu Visnovschi care a adap tu ri de el p u tem cita pe m ulţi făcut pe aceştia să-şi schim be loan Eiisabeta este un tlnăr
taş Feher. Casa in care Dudaş Constantin şi Szemcsuk motoarelor şi pieselor necesare tat la fierăstrăul circular t i n e r i f r u n t a ş i i n p r o d u c ţ i e şi- atitudinea. Ene Gheorghe este
locuieşte e p ro p rieta tea lui. Samoilă, cuptoarele deşi încăr un dispozitiv pentru tăie în activitatea obştească. Cornel a cu m fru n ta ş in p ro d u c ţie şi la care atunci cind vrea, face trea
C onstruită num ai de clţi- macaralelor Tiegler, pentru a nu rea lemnului la diferite
va ani. cate cu şarje calde, se răcesc rr.ai exista greutăţi in curăţirea profile. Ştefan, D um itru Buici, loan Bo bă bună. Şi tov. losif Raţ a a-
sub 10no°C (din cauza manevre cuptoarelor, repararea şinelor de ta. M ihai Vilea, loan Dinu, sin t
— Cam era asta com bi lor încetinite şi a lipsei de in ciţiva din aceştia. Respectuoşi rătat că poate m unci bine, p oate
n a tă m .a c o s ta t 9000 de teres din partea cuptorarilor), contacte ale macaralelor de ca faţă de oam enii virstnici, ascul-
lei. E a fiicei m ele Ev a deşi există posibilitatea ca în pace pentru 3 funcţiona auto veni la serviciu fără In tlrdere.
ceputul încălzirii să se facă de matica capacelor în bune con
care s-a căsătorit — m i-a Ia cel puţin 1.100r’C, micşorînd D ar n o i v r e m sfi fie In r in d cu
sjrus tov. Feher. diţii, mărirea in continuare a
prin aceasta durata încălzirii procentului de şarjă caldă şi ri toţi ceilalţi tineri, activitatea
Dar inventarul gospodă Un aspect nesatisfăcător In a
riei nu se reduce num ai dicarea temperaturii medii, res lor bună să fie neîntreruptă. De
la atlt. A paratul de radio plicarea tehnologiei de încălzire pectarea planului de reparaţii,
„Rapsodia", m aşina de gă programarea elaborării şarjelor aceea le-am şt adresat această
tit „Vesta", m aşina de s p ă a lingourilor îl constituie încăl la O.S.M. 2 in aşa fel incit- să
lat rufe şi m u lte alte lu zirea la paliere ridicate şi cu nu se mai aglomereze ia blu scrisoare deschisă.
cruri îşi găsesc locul cu exces de aer, din care cauză
ven it in casa m inerului. lingourile se spală, producind ming. Toţi m em brii organizaţiei
multă zgură lichidă, care in ca Colectivul nostru de muncă
Ca şef de brigadă la sec- U.T.M. sin t h otărlţi să-t aju te.
zul nostru este foarte dăună este hotărât să depună mai mul
o torul I A de la m in a Lu toare vetrei, craterului şi recu te eforturi pentru ca sarcinile în văţătură (urm ează şcoala m e Este de datoria lor să răspu n dă
peratorului. Acest mod de lu ce-1 revin să fie duse la înde
cru se observă la unii cupto- plinire. Pentru ca munca noas Consfătuire cu activiştii culturali die serată), are o atitu din e cu chem ării noastre, de a fi alături
rarl din schimbul tov. Szemc tră să fie cit mai rodnică este viincioasă fa ţă de m aistru şi de ceilalţi tineri fruntaşi in p ro
In zilele de 22 şi 23 decembrie nătăţirea muncii cultural-educa- m uncitorii m ai virstnici. Cornel
suk Samoilă. nevoie însă de mal mult spri a avut loc la Haţeg o consfătuire tive Ia sate. In seara primei Bunea se n u m ără p rin tre cei ducţie, disciplinaţi şi respectuoşi
Cuptorarl cu destulă experien cu activiştii caselor raionale şi o- zile, activiştii culturali au luat m ai harnici lăcătuşi, nu m ai ab faţă de virstnici.
jin din partea conducerii com răşeneştl de cultură clin regiunea parte la sărbătorirea colectiviş sentează nem otivat.
ţă, aşa cum e Vlaicu Uie, nu binatului. Să sperăm că acest noastră. In cadrul consfătuirii tilor fruntaşi din Berthelot. M IR C E A FODOR
ţin seama de funcţionarea cup au fost prezentate mal multe F. r e g r e t a b i l i n s ă s ă c o n s t a ţ i secretar al organizaţiei U .T .M .
torului ia diferite Încărcări de sprijin se va materializa în pri referate metodice privind îmbu F. PETRESCU că tovarăşi de m u ncă de-ai tăi,
oţeluri, mergind cu el cu aceiaşi mul rînd în înfăptuirea propu nu m erg alături de întregul co- M. PETRESCU ,
parametri. Aşa s-a întâmplat nerilor făcute în articolul de corespondent
într-una din zilele de la începu m em bru in biroul organizaţiei U .T .M t
faţă.
tul lunii noiembrie cînd a în A telierele R .M R. Sim eria —
cărcat în cuptorul nr. 20 şină AURBL PĂDUREANU
seefia U -a vagoane
Inginer principal la bluming
C. S. Hunedoara
peni, m inerul Vasile Fe
her este iubit, stim a t şi In scopul îmbunătăţirii con nu face o aprovizionare ritmică
şi nu asigură un sortiment des«
apreciat ăe tovarăşii săi îmbunătăţirea activităţii comerciale-înatentatinue a nivelului de trai al oa- tul de bogat.
de muncă. Brigada pe care menllOT muncii, Directivele ce De aceste lipsuri se fac vino«
vate şl conducerile organizaţii-!
o conduce işi depăşeşte lu lui de al IIMea Congres al comitetului executiv al sfătuiţii p o p u l a r lor comerciale care, deşi sinii
P.M.R. prevăd creşteri Impor încadrate cu personal de specia
nar sarcinile de producţie tante ale volumului desfacerii litate, nu îndrumă şi nu urmă«
resc la nivelul cerinţelor activi-
cu circa 20 la su tă. P e n tru de mărfuri către populaţie, care ria „Carpaţi“ şi altele, şl s-au laborator calitatea pâinii, modul nul alimentar de pe strada 1 0 tatea pe linie de aprovizionare«
In anul 1965 se vor dubla faţă de iarnă a consumurilor populaţiei. creat magazine cu deservire e- Nici Direcţia comercială regio
m eritele sale in m uncă a In felul acesta au putut fl re- xemplară cum sint magazinele: de pregătire a procesului de Vlnători, care se adresa cu ex nală din Deva nu a reuşit să
anul 1959. „Racheta“, magazinul alimentar Intervină prompt în rezolvarea
fo st distins cu „M edalia mediate o serie de lipsuri pri fabricaţie şi făcînd propu presii nelalocul lor femeilor şl acestor probleme.
Pentru a asigura condiţii co vind aprovizionarea la timp a u- cu „Autoservire“, restaurantul
'Muncii", „O rdin u l M u n cii“ respunzătoare desfacerii unul „Peria Cetăţii“ şi altele. neri concrete pentru pune făcea servire preferenţială. Tot Conştient de sarcinile ce-i re«
astfel de volum sporit de măr nităţilor cu lapte şi produse lac vin pentru îmbunătăţirea activi
clasa Ill-a iar de aurind furi, Comitetul executiv al Sfa tate, pline, cartofi, ceapă şi al In scopul ridicării gradului de rea in funcţiune a dozatoarelor aşa s-a vorbit şi despre gestio tăţii comerciale, Comitetul exe«
calificare a lucrătorilor din co cutiv va îndruma şi sprijini în
cu m edalia „In cinstea în merţ, in flecare an s-au orga de sare, Întreţinerea localului, narul Rumel de la măcelăria de deaproape activitatea organiza
nizat cursuri speciale care şi în ţiilor comerciale astfel ca ini
cheierii colectivizării agri tului popular al oraşului Deva tele. prezent sint urmate de un număr precum şi propuneri tehnice pri. pe aceeaşi stradă. La Deva, a scurt timp să fie înlăturate lip
de 6 8 lucrători. De asemenea, în surile existente,
culturii". sub conducerea Comitetului oră Pentru întărirea simţului de sectorul alimentar, de două ori vind procesul de producţie. fost criticată atitudinea neprin
pe lună se fac în faţa gestio In scopul satisfacerii cerinţe
| R. BALŞAN şenesc de partid, s-a ocupat In răspundere faţă de sarcini şi in narilor expuneri pe tema bunei De asemenea, echipa de con cipială a casieriţei de la magazi lor crescinde ale oamenilor mun
deserviri, expuneri la care par trol obştesc condusă de tov. Dr. nul cu articole de menaj etc. cii, se vor lua măsuri pentru
v corespondent <S deaproape de crearea bazei teh scopul îmbunătăţirii activităţii, deschiderea unei bucătării db
nico-materiale necesară desfăşu comitetul executiv a analizat în ticipă şi responsabilii unităţilor Alolnar Matei a sesizat faptul Toate problemele ridicate de bloc, a unui bufet lacto-vegeta-
000C O O 5<X X X X yv>v - x~>. - din mediul sătesc. rian la Deva şi a unui labora
rării unul comerţ înaintat. fiecare trimestru activitatea co că întreprinderea de panificaţie consumatori în consfătuiri au tor de cofetărie şi o unitate
Program artistic In ceea ce priveşte îmbunătă „Gospodina“ la Simeria, iar
Datorită preocupării ce a e- mercială stabilind prin deciziile ţirea calităţii plinii şi a produ transportă pîinea in condiţii ne fost analizate cu simţ de răs magazinele vechi de pe stradal
Elevii Şcolii pedagogice din xlstat în această direcţie şl a aduse măsuri concrete privind selor de panificaţie, comitetul e- Dr. Petru Groza din Deva vor ft
Deva au prezentat in sala de fes xecutiv în colaborare cu consi igienice, în vrac, iar intr-unele pundere luindu-se măsuri cores modernizate.
tivităţi un frumos program ar liul local al sidicatelor au con
tistic in cinstea celei de-a XV-a sprijinului primit din partea terminarea finisărilor Ia spaţii din unităţi se depozitează in con- punzătoare. Astfel, gestionarului Prin extinderea reţelei comer
aniversări a proclamării Repu stituit patru echipe de control ciale, prin crearea de noi unităţi
blicii Populare Romîne. Progra Comitetului executiv al Sfatu le comerciale, amenajarea grădi obştesc: una de producţie şi diţiuni necorespunzătoare. In ur Cîrţu de la Simeria i s-a desfă specializate şi prin efortul ce-1
mul a cuprins cîntece şi recitări lui popular regional, s-a reuşit nilor de vară la Deva şi Sime- transport, două de desfacere în vom depune pentru educarea şl
despre Republică precum şi un oraşul Deva şi o echipă mixtă în ma sesizărilor făcute s-au luat cut contractul de muncă, Iar
frumos montaj literar prezentat oraşul Simeria. mobilizarea tuturor lucrătorilor
de elevii anului V, după poemul ca la parterele blocurilor din ria, organizarea consfătuirilor cu măsuri de remediere a acestor gestionarul Rumel şi casiera din comerţ, se va putea asigura
lui Marcel Breslaşu ,,Cintec de centrele oraşelor Deva şi Sime- consumatorii, introducerea a- Aceste echipe’ de control ob o aprovizionare ritmică, abun
leagăn“. ria. să se construiască 21 maga provizionării pe timpul nopţii la deficienţe, astfel că în prezent de la magazinul cu articole de dentă şi cit mai variată, se vor
ştesc au fost instruite anul a- crea condiţii tot mai bune pen
La reuşita programului şi-au zine moderne, specializate, dota unele magazine, antrenarea echi cesta de trei ori şi tot de atâtea pîinea se transportă numai in menaj au fost sancţionaţi. tru deservirea oamenilor mun
adus contribuţia corul anului VI, te cu utilaj şi mobilier modern. pelor de control obştesc în pro ori s-au făcut analize asupra ac cii.
dirijat de tov. profesor loan De menţionat este faptul că tivităţii lor, fapt ce a dus la lădiţe. iar depozitarea în maga Cu toate că s-au obţinut o se
Munteanu, brigăzile artistice ale blema îmbunătăţirii calităţii pli întărirea răspunderii cu care lu zine se face numai pe rafturi. rie de rezultate pozitive în ceea TIMAR ROMULUS
anilor III A şi V, orchestra de crează. Astfel, echipa de produc
muzică populară a anului II! B, ţie şl transport condusă de tov. Pentru a crea posibilitatea de ce priveşte buna aprovizionare vicepreşedinte al Sfatului popula^
soliştii instrumentişti Indreî Ro lng. Popa Eleonora a făout o
meo, Bogariu Cornel, recitatoa toate aceste unităţi au fost. nii etc. Datorită măsurilor ce au serie de controale la întreprin a cunoaşte mai bine exigenţele şi deservire a oamenilor muncii, al oraşului regional Deva
rele Munteanu Maria, Drăgan derea de panificaţie, veriflcînd
Rodica, solistele vocale Alexie date în folosinţă numai In cursul fost luate, s-a reuşit ca planul consumatorilor, comitetul execu acestea puteau fi şi mai bune da
Doina si Homorodean Viorica. de aprovizionare pe oraş să se
acestui an, iar în următorii doi tiv In colaborare cu consiliul lo că nu ar fi existat şi unele lip
M. S1MEDREA ani vor fi date în folosinţă în realizeze în proporţie de 104 la
P. BORA cal al sindicatelor a organizat în suri, care de altfel mai persistă
fioresjşondenţi că 33 unităţi noi. sută, punîndu-se astfel la dispo trimestrul IV a.c. două consfă şi în prezent. Aşa, de pildă, în
ziţia populaţiei cantităţi spori
Pentru conducerea operativă a tuiri cu consumatorii, una în o- treprinderea de panificaţie nu
activităţii comerciale, comitetul te de produse alimentare şi in
executiv a creat un comanda dustriale care depăşesc cu a- oraşul Deva şi alta In oraşul Si respectă graficele orare de apro
ment care analizează decadal
modul de realizare a sarcinilor proape 14 la sută desfacerile din meria. Cu această ocazie s-au vizionare a magazinelor cu pli
anul trecut.
desprins şi o serie de lipsuri, ne, iar la Simeria nu livrează cu
mai ales în ce priveşte buna de . regularitate cantităţile planifi
privind aprovizionarea şi ia mă S-au adus îmbunătăţiri şî In servire şi atitudinea unor lucră cate din care cauză se produc
suri de remediere a lipsurilor. deservirea consumatorilor prin tori din comerţ. goluri în aprovizionare, dînd ast
In perioada de toamnă a îunc- crearea a 10 brigăzi de bună fel naştere la aglomerări. în
deservire cum sint cele de la Aşa de exemplu, la Simeria treprinderea I.C.I.L. Simeria, de
ţlonat un comandament car« a asemenea, nu respectă graficele
• consumatorii au criticat atitu
attallzat săptăminal modul cum magazinul alimentar m . I, ma- dinea neprincipială a gestiona de aprovizionare a unităţilor, lav
m desfăşoară, aproxizlonjiriţa de gw touJ tex&J „M oftem “, p o M ă - la faţa IbcuJui prin a,galiş» de rului .Oîrţu Vasile de la magazi I.C.R.A. Deva (In unele cazuri.),
