Page 79 - 1962-12

i
Anul XIV. Nr. 2489
Eforturi
răsplătite
ţ n cursul zilei de 6 noiem -
* brie colectivul secţiei noa­
stre a înregistrat cel m ai de
seam ă succes al anului 1962:
îndeplinirea p la n u lui anual de
producţie. Ia tă pe scurt dru­
m u l străbătut p în ă aici.
L a începutul anului 1962, in
prim a consfătuire de produc­
ţie, în d ru m a ţi de organizaţia
de partid, oam enii noştri şi-au
lu a t angajam ente concrete şi
m obilizatoare. L a producţie
ne-a m anga ja t să dăm peste
p la n u l an u a l 1.500 to n e scm i-
cocs. A m trecut apoi la orga­
nizarea unei întreceri socialiste
în su fleţite în tre baterii. R ezu l­
tatele se afişau zilnic pe un
panou. L a gazeta de perete, în
consfătuirile d e producţie şi
Prin toate m ijlo a cele p o p ulari­
zam realizările cele m ai bune,
experienţa pozitivă.
In luna ianuarie s-a sim fit
necesitatea înlocuirii unor p ie­
se im p o rta n te la cicloanele ba­
teriei a 11-a: 6 c ilin d ri şi două
plăci frontale.
O asem enea lucrare se exe­
cuta d e obicei p rin oprirea pe
rîn d a cîte un u i cuptor tim p
de cîteva zile. O r, aceasta ar
fi însem nat pierderea unei can­
tită ţi apreciabile de producţie.
Ş efu l echipei de lăcătuşi, co­
m unistul D um itru T iroi, s-a an­
gajat să o execute fără opri­
rea cuptoarelor şi m ai m u lt
decît atît, fără a stinge m ăcar
fa c le le .
A fost o m uncă grea. Lăcă­
tuşii lucrau sus, la n ivelu l fa ­
clelor. H ărnicia lor, dorinţa de
a-şi respecta a ngajam entul, au
învins. Lucrarea a fost exe­
cutată în n u m a i 12 zile şi ba­
teria a fu n cţio n at tot tim pul
cu întreaga ei capacitate.
A sem enea exem ple se m ai
pot da. In luna octom brie lă­
cătuşii d e la bateria I-a au
execu ta t lucrările de m o d ifica ­
r e a c u p to r u lu i 111 c u 5 z ile
m ai devreme.
J j ) roblem a creşterii produc­
ţiei a fo st rezolvată in ­
tr-u n tim p rela tiv scurt; apro­
vizionarea cu vagoane se fă ­
cea în condiţiuni bune, m ăsu­
rile aplicate şi-au d o ved it e fi­
cacitatea. A s tfe l am p u tu t să
ne îndreptăm atenţia spre ca­
litate. L a în d em n u l biroului
organizaţiei de bază a fost re­
organizată întrecerea socialistă
şi s-au îm b u n ă tă ţit criteriile.
D e acum ea se urm ărea pe
schim buri. P rintre obiective
s-au introdus pe lingă calitate
şi producţie şi întreţinerea, cu­
răţenia, disciplina.
D rept urm are, activitatea
noastră se îm bu nătăţea de la
o lună la alta. A şa am a-
ju n s să ne realizăm planul a-
n ual în a in te de term en. Şi,
ceea ce-i la fe l de im portant,
în tot cursul anului să n-avem
de la b en eficia ri nici o recla-
m aţie pen tru calitate.
F aptul că n e-am organizat
m ai bine m unca, că agregatele
funcţionează din plin, ne per­
m it ca de pe acum să lucrăm
la n ivelu l a n u lu i 1963. O am e­
n ii sînt entuziaşti, p lin i de
elan. C u ocazia d ezb a terii ci­
frelor d e pla n au făcut pro­
pu n eri valoroase, şi-au luat an­
gajam ente m obilizatoare. E ste
prim a d o vadă a hotărîrii lor
de a obţine şi la am il ace­
leaşi realizări frum oase.
REMUS JUDELE
preşedintele comitetului sindical
de secţie, Uzina de semicocs
Călan
Minerul Sabin Ghioancă lucrează la sectorul IV B al minei Lupejnl. El conduce o brigadă care foloseşte plugul de eărbuge şi scoate 3 fîşii de cărbune la $ zile.
IN FOTOGRAFIE t schim&u] fififiâus <te minerul Mib&l Cjrdel, din brigada, lui Sabin .Ghioancă.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !
M iercu ri 26 decembrie 1962 4 pagini 20 bani
iinturnoimAniim imm m inn
ai
1947 196? ten Anii regimului de democraţie populară au adus schimbări şi in viaţa şalelor. In lot mai multe sate pă­
trunde lumina electrică, şi o dată cu ea cultura. Din 1945 cînd în regi unea Hunedoara erau doar 49 sate
Cu p la n u l a n u a l în d e p lin ii Au redus staţionarea electrificate, în luna octombrie 1962, numărul lor a ajuns la 254.
După oţelarii de la oţelăria electrică, un alt colectiv de mun­ vagoanelor URICA NI - oraş cons ii<r»
că din Combinatul siderurgic Hunedoara a îndeplinit planul
anual de producţie. Este vorba de laminatorii de la laminorul de Partida de manevră condusă în anii Repub
650 mm., care ieri dimineaţă au laminat ultimele tone de oţel de Constantin Vasilescu, staţia
din planul pe anul 1962. Harnicii laminatori au produs anul C.F.R. Simeria-călători, acordă Istoria celui m ai tinăr oraş astăzi Uricaniul este un oraş cărbune cocsificabil a luat
acesta cu 80.000 tone mai multe laminate decît în anul trecut, o atenţie deosebită folosirii ra­ m odern, frum os. Aici au fost
au redus rebutul cu 10 la sută şi au economisit la preţul de cost ţionale a locomotivei de mane­ din Valea Jiului e bine cunos- con struite in anii Republicii d r u m u l s i d e r u r g i e i . Ş i i - a u !j.
4.577.900 lei. vră. In felul acesta manevranţii a p ro a p e 1.000 de a p a rta m e n te .
Dumitru Cosma, Aurel Itu şi lo- cută. Ea îşi are în ceputu rile Aici, în Uricani, a fo st cons- u rm at apoi altele, in m od fi-
Pînă acum, în regiunea noastră, au raportat îndeplinirea pla­ sif Caceu au reuşit ca la cele tru ltă una dintre cele m al fru ­
nului anual de producţie 20 de întreprinderi între care Combi­ 756 de osii manevrate într-o sin­ •Jt c u v r e o 10 a n i î n u r m ă , c î n d m oase şcoli de 8 ani din re ­ resc, din ce în ce m ai m ulte, u
natul carbonifer Valea Jiului, Uzina „Victoria“ Călan, Termocen­ gură zi să reducă media de sta­ giu ne; are 16 săli de clasă, la ­
trala Paroşeni ş.a. ţionare în tranzit cu manevră cu s-a dat prim a lovitură de tîr- borator bine u tilat şi toate Partidul a venit în sprijinul x
1,49 la sută iar la încărcări-des- dependinţele necesare. Şi încă minerilor cu utilaje m oderne, v
cărcări cu 3,41 la sută. năcop, cînd în şanţurile să p a ­ un am ănunt: în Uricani fun c­ c u m a ş i n i d e î n c ă r c a t , t r o l i i , jj*
ţion ează 30 cadre didactice!
I. MARIŞ te de m iini harnice de con ­ locom otive de m ină, ventila- ţt
magazioner Există in Uricani un sta ţio ­
structori s a turnat prim a n ar cu 25 de p a tu ri, d is p e n ­
F runtaş în muncă
ANGAJAMENT REALIZAT fundaţie. . sar cu 2 circum scripţii, m edici to a r e , c o m p r e s o a r e . La r î n d u l Jj
Priceperea şi elanul in muncă
sint trăsături caracteristice în ...Se zice că aici, pe aceste pricepuţi care îngrijesc de să­ lo r, m i n e r i i s - a u î n t r e c u t i n ;!•
activitatea tînărului lăcătuş de nătatea oamenilor. Şi cînd ne
La d a ta d e 19 d e- Angajam entul de a recepţia d efin itivă întreţinere Romulus Berindei de plaiuri ale Retezatului, cu g în ă im că în a in te de 1948 aici hărnicie. Si to ţi cei care au ţ.
la secţia Il-a a F. C. Orăştie. era doar un felcer, care de
cem brie echipa de re p a ra p ln ă la 30 locom otiva a prim it Lună de lună, pe fişa lui de lu­ m u lţi ani in urm ă, s-a r fi p r i­ fa p t lucra in L u p e n i! ven it atunci, la în cep u t, „pen- 2*
cru sînt înregistrate depăşiri de
reparaţii cu ridica- decem brie o locom o- calificativul: „bună 15-20 la sută, iar în privinţa ca­ it p ă ş i t n i ş t e c r e s c ă t o r i d e a n i - Există în Uricani un cine­ t r u u n t i m p s c u r t “ , n - a u m a i !0
lităţii reparaţiilor prevăzute în m a to g r a f m o d e rn , cu 300 'de
rea de pe osii de la .. - . , a de dat în exploa- plan, nici o obiecţiune. Nu de­ m ale de prin părţile Haţcgu- locuri, există m u lte magazine p leca t. Au în d ră g it locurile şt
mult, comuniştii l-au primit în bine aprovizionate.
depou l C.F.R. Teiuş tlva peste ta tare“, marea lor familie iar tinerii co­ ţ); lu i. F u g i s e r ă d e a u t o r i t ă ţ i l e au răm as. })¦
a term inat reparaţia v . STREMŢAN legi de muncă i-au încredinţat O dată cu constructorii au
f°st astfel realizat. sarcina de secretar al organiza­ vrem ii. La început şi-au con- p o p o sit la Uricani şi m ineri tV iji
ţiei U.T.M. din secţie. harnici. S -a porn it o întrecere
locom otivei 230017• De rem a rca t că la corespondent U s lr u it p ă s to r ii b o rd e ie. 'Apoi în su fleţită în tre m ineri şi C ă l ă t o r e a m c u a u t o b u z u l la [{[
I constructori. Unii luptau p en ­
un fel de căsuţe din lem n, a- tru a smulge m untelui căr­ Lupeni. In spatele m eu doi ti- ţt
I. BEŞTELÎE bunele, alţii pen tru a înălţa
coperite cu şindrilă. De toate în locul celor şase cocioabe neri discutau aprins. •f
corespondent un oraş frum os pentru mineri.
R itm intens la lucrările de desclrdere erau şase la num ăr pe acest Roadele întrecerii au fost bo­ — Ai auzit ? Şi S ore seu işi
gate. Repede, m ai repede decît
platou frum os. Şi se m ai ştie s-a aşteptat, prim a tonă de c u m p ă r ă m a ş i n ă . U n ,,M o s l c - w
Aplicînd cele mai moderne proce­ brigada condusă de Dionisie Barta a Ţ că oam enii de prin aceste părţi viei“!
dee de muncă ca: amplasarea găurilor săpat şi betonat lunar 51 m.l. de
sub formă de stea cu puşcare suc­ puţ, iar brigada minerului Ioan Susan n-au cunoscut bunăstarea în — T e c r e d şi eu . D o a r p r i - </{
cesivă, organizarea lucrului în aba­
taj pe bază de grafic ciclic ş.a. lu­ realizează lunar la lărgirea şi beto- vrem ea cînd la cirm a ţării era m e ş t e 5.000 d e lei. p e l u n ă ... :!:
crările de deschidere a minei Dîlja uarea galeriei de coastă circa 200
se desfăşoară în ritm susţinut. Astfel m.l. un pum n de exploatatori. De Ş tiţi cine-i Soreseu? Unul v
R. BĂLŞAN exploatare n-au scăpat oame­ dintre m inerii Uricaniului, u-
corespondent nii nici aici, în inim a m u n ţi­ n u l d i n t r e c e i c a r e a u v e n i t jjj
cu ani in urm ă p e aceste vie- X
lor...
leaguri. E şef de brigadă. A re v
Cam a tît au p u tu t afla, din d e p u ş i la C .E .C . 50.000 le i ş i fit
relatările celor m ai vîrstnici,
ŞTIRILE ZILEI constructorii noului oraş m i­ îşi cum pără turism .
nier din Valea Jiului. Pe m ă­
sură ce tim pu l trece însă, a- Ş i c i n ă n e g i n d i m c ă o a m e - Jj-
ceastă poveste tristă, se pier­ n i i d e a ic i, c u v r e o 20 d e a n i !L
de în negura trecutului. Căci
i n u r m ă , a b i a - ş i d u c e a u t r a - !0
iul de pe o zi p e alta! :/i
A. NICULESCU ÎJ;
1.5 8 3 , 0 0 0 lei împărfîf! DEZBATEREA CIFRELOR DE PI,AN PE ANUL 1963
penfry zaSeie-murecă
Gospodăria agricolă colec­ brie, colectiviştilor le-au fost REGULARITATE D ispunem tie m ulte posibilităţi
tivă din Mihalţ a realizat în împărţiţi pentru munca pres-
acest an mari venituri băneşti +0+x _____ _ , Şl SIGURANŢA Trăgînd învăţăminte din mun­ vălaş Vasile, prlm-manevrant, nare la 190,60 tone, sporirea pro«
din zootehnie, legumicultura, ca desfăşurată în acest an, cînd spunea: ductivităţii muncii cu 1 la sută,
de la pepiniera viţei de vie şi tă n g°sPodane 400.000 lei. CIRCULAŢIEI noi am rămas datori patriei cu mărirea timpului efectiv de func­
din celelalte ramuri de produc­ Cele mai mari sume de bani o însemnată cantitate de lami­ — Angajamentul pe care şl l-a ţionare a utilajelor cu 1 la sută,
ţie. Aceasta i-a permis să re­ le-au primit în contul zilelor- Zilele trecute colectivul staţiei nate, dezbaterea cifrelor de luat schimbul nostru, de a da îndeosebi pe seama reducerii o-
muncă colectiviştii fruntaşi de călători C.F.R. Simeria a a- plan pe 1963 a pus în faţa co­ peste plan 3.500 tone laminate, pririlor accidentale.
partizeze colectiviştilor pentru Octavian Stînea, Petru Stînea, nalizat modul cum au fost în­ lectivului de muncă de la lami­ este realizabil. Dar în această
Nicolae Breaz, David Sîntim- deplinite sarcinile de plan pe norul bluming sarcina principa­ privinţă, trebuie să fim mai mult Printre sarcinile principale pe
zilele-muncă efectuate 1.583.000 anul în curs şi şi-au propus noi lă de a-şl îmbunătăţi radical ajutaţi şi, in primul rînd, să ni care trebuie să le ducem la în­
lei. brean, Vasile Prundar, Mihăi- măsuri tehnice şi organizatorice stilul şi metodele de muncă, de se asigure o aprovizionare rit­ deplinire in anul viitor, se nu­
lă Comşa şi Ironim Cîrnaţ, pentru realizarea planului în a- a întări simţul de răspundere, mică cu lingouri calde. Spun a- mără şi îmbunătăţirea calităţii
Numai In ziua de 24 decem- nul viitor. Din referatul prezen­ pentru îndeplinirea întocmai a ceasta deoarece in anul care-l laminatelor şi reducerea preţu­
tuturor indicilor de plan. Comu­ încheiem subsecţia cuptoare ne-a lui de cost. Procentul de rebut
Seri l i f e r a r e tat cu această ocazie a reieşit niştii care au luat cuvîntul in creat multe greutăţi. Propun, de admis va fi redus cu 10 la sută
că planul de transport pe anul consfătuirile organizate cu acest asemenea, ca planificarea sorti­ faţă de sarcina planificată. ŞL
In cadrul activităţii sale, Biblioteca regională din oraşul Deva şl-a 1962 a fost realizat cu o lună prilej, au scos în evidenţă faptul mentelor să se facă la începu­ In privinţa reducerii preţului de
prevăzut în plan ca pînă la data de 30 decembrie 1962 să organizeze mai devreme. In cele 11 luni care că există posibilităţi ca planul tul fiecărei luni, pentru a pu­ cost avem mari rezerve. Dezbă-
cîteva seri literare în diferite întreprinderi şi instituţii din oraşul Deva, au trecut, timpul de staţionare a pe anul 1963 să fie realizat şi tea să ne organizăm şi noi cit tind cifrele de plan, colectivul’
precum şi în comunele Buruiene şi Sintandrel. vagoanelor la încărcare, descăr­ chiar depăşit, cu toate că este mai bine munca. nostru a ajuns la concluzia că)
care şi tranzit a fost redus sim­ sporit cu 11,74 la sută faţă de prin şutarea economică a lami­
Programul acestor seri literare prevede citirea unor fragmente din ţitor economisindu-se 177.372 col din 1962. Din multiplele propuneri fac
proza şi poezia noastră înfăţişînd viaţa grea a poporului romîn sub crunta ore/vagon. parte şi cele cu privire la încăr­ natelor, reducerea consumului
| exploatare a regimului burghezo-moşieresc precum şi fragmente din opere Analizînd cu simţ de răspun­ carea cuptoarelor adinei la ca­ specific de combustibil la cup-i
oglindind viaţa nouă şi cîntece închinate Republicii. Cei 27 de tovarăşi care au luat dere aceste posibilităţi, lamina­ pacitatea nominală, asigurarea toarele adinei şl prin recupera«
cuvîntul pe marginea cifrelor de torii din schimbul condus de schimbării cilindrilor de două rea a cel puţin 2 .0 0 0 tone cărăr^
ASINEFTA GOIE plan, au făcut numeroase pro­ inginerul VI ahos Ianis s-au an­ ori pe lună, înlocuirea motoru­
bibliotecară principală puneri şi referiri concrete pri­ gajat să producă peste planul lui la dispozitivul de schimbare midă refractară, se poate eco­
vind siguranţa circulaţiei trenu­ nomisi în anul viitor cel puţini
în v a c a n ţ ă rilor, îmbunătăţirea condiţiilor din anul viitor 4.000 tone lami­ a cilindrilor şi altele. Trebuie un milion de lei.
nate. Asemenea posibilităţi au studiată cu atenţie şi propune­
G ălăgiosul clopofel se organizarea unor pro- narea unor film e de transport a călătorilor şi păs­ constatat că au şi laminatorii rea în legătură cu pregătirea Timpul care a mal rămas plnă
odihneşte; a in tra t fi gram e cit m ai variate, co lectiv etc. din schimburile conduse de in­ pieselor de schimb, care să fie la sfIrşitnl anului va constitui
el în vacanfă. Pe co­ L a şcoala de 8 ani trarea bunului obştesc. Şefii de asigurate din timp şi să existe pentru fiecare muncitor, tehni­
ridoare acum e lin i­ nr. 1 din P etroşani, de lii afară de aceasta ginerii Czitrom Avram şi Ko- cian şi inginer perioada de inJ
şte. E levii sîn t la să- pildă, în program ul ac­ elevii vor avea tim p şi manevră loan Z'aharie, Ariton lumban Vasile, ale căror anga­ o magazie de depozitare a aces­ tense pregătiri care să asigure!
niuş, la schi, în e x ­ tivităţilor pentru va ­ jamente se concretizează în 7.500 tora, incit să nu stea răspîndi- succese în munca noastră.
cursie, la p a tin a j, pre­ cantă sînt cuprinse, pe pentru schi, săniuş, pa­ Dan, impiegatul de mişcare A- tone laminate, ce vor fi produ­ te prin întreaga hală.
gătesc program e artis­ zile, pregătirile pentru se peste sarcina planificată. LUNGU PETRU
tice... cîte nu sîn t de carnaval, p entru pro- tin a j etc. drian Raica şi alţi vorbitori au Aceste măsuri sînt îndreptate
făcut în vacanţă, după gram ul artistic, recen- G rija părintească cu In sprijinul realizării cifrelor secretarul comitetului de partid
ce ai m uncit cu sîrgu- zii, v izite în d ife rite arătat că sarcinile de plan pe de plan pe anul viitor s-au făcut spre creşterea indicelui de uti­
in ţă un trim estru. întreprinderi ale oraşu- care partidul înconjoa- ing. VAZDĂUŢEANU VASILE
lui, serbarea p om ului răi t în ă r a g e n e r a ţie se anul 1963 sînt mobilizatoare şi un mare număr de propuneri lizare a laminorului de la 189,21
— P entru a-şi pe­ de iarnă, o seară de reflectă şi din felu l şeful secţiei bluming
basm , o excursie la cum sînt organizate va - realizabile. Ei s-au angajat să preţioase, care vor îi cuprinse tone pe oră efectivă de funcţio­
trece vacan[a cit m ai P eştera L iliecilor, v izio - canţele, p entru ca ti- *- C. S. Hunedoara
plăcut, conducerile şco­ n eretu l să se sim tă cit muncească mai bine pentru ca In planul de măsuri politice şi
Toată atenţia aprovizion ării
Iilor s-au în g rijit d e m ai bine. planul de transport să fie rea­ organizatorice.
cu piese de schim b
l . CRIŞAN lizat în cele mai bune condiţii Luind cuvîntul, comunistul Ză-
corespondent
de siguranţă a circulaţiei.
IOAN POPA
GHEORGHE CRISTEA
corespondenţi
In cadrul discuţiilor purtate te a aparatelor este strîns legată
cu prilejul prelucrării cifrelor de de aprovizionarea din timp cu
piese de schimb. Tovarăşul mais­
plan pe anul 1963 muncitorii, teh­ tru Alexandru Penec a propus
nicienii şi inginerii secţiei me­ instalarea unui ascensor pentru
canic şef de la U.R.U.M. Petro­ atelierul electric şi montarea
unei freze necesară executării di­
şani au făcut numeroase propu­ feritelor piese.
neri. Muncitorul Ernest Bot şi
inginera Lucia Heier, spre exem­ IOAN TOMA
plu, au arătat că executarea re­
paraţiilor la timp şi de calita­ .¦ corespondent
A n g ajam en te sporite
Colectivul de muncă de la mare s-au tăcut' propuneri va­
IPRODOOOP Alba Iu lia a ob­ loroase privind economisirea de
ţinut în acest an succese deo­ material, organizarea locului de
sebite in muncă. Planul la pro­ muncă, stimularea şi impulsio­
ducţia globală a fost realizat narea întrecerii şi a iniţiativei
cu două luni mai devreme. In muncitorilor şi tehnicienilor.
acelaşi timp printr-o folosire
mai gospodărească a materiilor Astfel întreg colectivul şi-a
prime s-au realizat economii luat angajamentul ca să depă­
la preţul de cost peste cele pla­ şească sarcinile de plan pe 1963
nificate de 388.000 lei, iar la la producţie cu 10 la sută, să
beneficii planul a fost depăşit obţină o creştere a productivi­
cu 405.000 lei. tăţii muncii de 12,9 la sută.
De asemenea se prevede reali-î
Pornind de la rezultatele de zarea unor economii supliment
plnă acum, colectivul a analizat tare de 44.000 lei
cu prilejul dezbaterii cifrelor do
EMILIAN BUGNARIU
plan pe 1963, posibilităţile şi ¦directorul IPRODGOOP, Alp.a Iyjjjjgj
.oaţs atşpup, fia ut.-.