Page 8 - 1962-12
P. 8
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI f'T 2470
Jn cinstea Congresului* ULTIMELE ŞTIRI * u L ll.Ml i : L ŞTml ^ ¦ ¦ ¦ ^ ^ | r| I ^ ,
V
La 4 decembrie 1962, în marea să producem mai mult. Şi vom t
sală din parcul Fucik, din Fraga produce mai mult. Uzinele siderur *
începe al XU-lca Congres al Parti gice de la Vilkovice se dezvoltă, i
dului Comunist din Cehoslovacia, P»
congresul care va trasa calea vii combinatul siderurgic din estul Slo
vaciei creşte, centralele electrice
\toarei dezvoltări a societăţii socia Novaky fi Vojany se înalţă la rîn- t
liste cehoslovace. du-le, în bazinul carbonifer Oslra-
Timp de mai midte luni de zile, va-Karvina se vor deschide în cu- t
P
Deschiderea Congresului ai X-lea I. Mikoian s-a înapoiat la IScscov am cutreierat (ara în lung fi în rînd noi mine. Dar totdeauna vom )
lat, am vorbit cu muncitori, cu ţă avea nevoie de un mai mare bel »
MOSCOVA 2 (Agerpres). - TASS Kosîghin, Mihail Leseciko, vicepre rani din cooperative, cu intelectuali. şug de produse, pentru satisfacerea f
transmite: şedinţi ai Consiliului de Miniştri al Pretutindeni fi pentru toţi, con exigenţelor care sporesc in fiecare l
U.R.S.S., miniştri ai U.R.S.S. şi alte
Purtäduiul Comunist Italian La 2 decembrie s-a înapoiat la persoane oficiale. gresul constituie o preocupare cen zi“. >
i
ROMA 2 Corespondentul Agerpres muncitoreşti frăţeşti din 33 de ţări. de Armando Cosutta, secretar al Fe Moscova A. I. Mikoian, prlm-vice- Printre cei sosiţi la aerodrom se trală. El a pus în mifeare armate Puse laolaltă, mărfurile produse t
Delegaţia Partidului Muncitoresc Ro- deraţiei din Milano a P.C.I.. a fost uriafe de braţe fi conftiinţe. încă peste plan în cinstea congresului !
Giorgio Pastore, transmite : aprobată următoarea ordine de zi : preşedinte al Consiliului de Miniş afla Carlos Olivares Sanchez, amba în luna iulie, se aflau in întrecere însumează valori de peste 1 mi
Intr-o atmosferă de mare entu mîn este alGătuită din tovarăşii Ni- i. Unitatea claselor muncitoare pe sadorul Republicii Cuba în U.R.S.S., pentru titlul de „brigadă a Con liard de coroane. întreprinderile
colae Ceauşescu, membru al Birou calea spre socialism tu condiţiile de tri al U.R.S.S. gresului al XlI-lea“ sau „întreprin producătoare de bunuri de larg
ziasm s-a deschis duminică la Roma, lui Politic al C.C. al P.M.R., secretar mocraţiei şl păcii; 2. — Cu privire Pe aerodromul Vnukovo, Anastas şl membri ai Ambasadei cubane.
în „Palazzo dei Congressi", cel de-al al CC. al P.M.R., şi Paul Nicnlescu- la unele modificări care urmează să dere a Congresu- __________ _____ consum şi-au luat
X-lea Congres al Partidului Comu fie aduse statutului partidului; 3. — Mikoian a fost intîmpinat de Alexei
nist Italian. La lucrările congresului Mizil, membru al C.C. al P.M.R. Alegerea organelor de conducere ale lui al Xll-lea“a- ' 77 30.000 de anga
In prezidiul congresului au fost losip Broz Tito proximativ 20.000 CORESPONDENTA jamente colective
iau parte 876 de delegaţi aleşi în ca P.C.I. a sosit în Uniunea Sovietică de c o l e c t i v e , şi 250.000 de an
drul conferinţelor federaţiilor de par aleşi membrii Secretariatului şi ai • Palmlro Togliattl, secretar general D IN PR AG A
tid, care au precedat Congresul conducerii P.C.I., precum şi numeroşi al P.C. Italian, a prezentat apoi ra S.500 de ateliere gajamente indivi
P.C.I. In sala congresului se află muncitori, reprezentînd organizaţiile portul la primul punct de pe ordinea
fi secţii de pro- ~~ duale. Pînă la
peste 1.000 de invitaţi. de partid de la cele mai mari în de zi.
La congres participă, de asemenea, ducţie, circa 1.000 uzine fi peste sfîrşitul lunii octombrie, ele s-au
treprinderi din Italia.
delegaţii ale partidelor comuniste şi După cuvîntul de deschidere rostit CIOP 3 (Agerpres). — TASS tran pak, vicepreşedinte al Prezidiului So 50 de combinate. La sfîrfitul lunii concretizat în valori de 250 mili
vietului Suprem al R.S.S. Ucrainiene noiembrie, numărul lor a crescut oane de coroane peste plan.
smite : şl de alte personalităţi. Printre cei
La 3 decembrie, preşedintele R.P.F. aflaţi în gară pentru a-1 întîmpina la peste 25.000 de colective, 4.709 Brigada lui Vladimir Flimcr de
pe înaltul oaspete iugoslav era şi Ţ.
Iugoslavia, losip Broz Tito şi persoa Miatovici, ambasadorul Iugoslaviei în ateliere fi secţii, 1.451 uzine fi la combinatul siderurgic din Slova
nele care-1 însoţesc, a sosit în Uniu
Raportul prezentai de tovarăşul Palmiro U.R.S.S. 282 combinate. cia de est va primi titlul de „bri
nea Sovietică.
In gara Ciop de la frontiera sovie losip Broz Tito şi persoanele care Am numerofi prieteni, în toate gadă a congresului al Xll-lea, iar
materiale a societăţii comuniste. El a Vorbitorul a ironizat încercările za tică. înaltul oaspete a fost întimpinat îl însoţesc au fost salutaţi de S. colţurile Cehoslovaciei. La „Zdar- întreprinderea „Tatrasvit“ acela de
arătat că acest program a fost pri de M. Gheorgadze, secretar al Pre
In cei trei ani care au trecut de mit cu entuziasm de masele mun darnice de a „izola“ partidul comu zidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., Kovpak. Preşedintele Tito a rostit cu ske Strojirny“ ei mi-au arătat noua „întreprindere a congresului al
la cel de-al IX-lea Congres al parti citoare şi de toate forţele progresis
dului, a declarat Palmlro Togliatti, nist. A izola un partid ca a! nostru N. Firiubin, locţiitor al ministrului a- vîntul de răspuns. linie de laminare continuă cu con Xll-lea“. La rîndul lor fierarii de
s-au produs numeroase evenimente te ale omenirii. de masele de muncitori şi de oameni facerilor externe al U.R.S.S., S. Kov-
’de mare importanţă. Partidul comu ducere electronică, produsă de ei la Uzinele „V. I. Lenin" — Plscn
nist a fost întotdeauna în centrul a- Raportorul a transmis un salut con ai muncii, a spus el, esle o încercare
cestor evenimente, le-a înlîmplnat cu ducătorilor marelui partid leninist, lui — fără îndoială superioară mul au economisit peste 1 milion de
cinste, în mod combativ, cu un simţ N. S. Hruşciov, arătînd că legătura fără sorţi de izbîndă.
profund al răspunderii, conştient fiind care uneşte pe comuniştii italieni cu tora de acest gen din ţările ca coroane. Prin reducerea procentu
de importanta măreţelor ţeluri pentru primul partid care a repurtat victoria ?
sare luptă, Aceste teluri sint pace, de în revoluţie şi care a construit so pitaliste. La Sezivo Usti tovarăfii lui de rebuturi şi a consumului de
cietatea socialistă, — P.C.U.S. — ROMA 3 (Agerpres). —
mocraţie, socialism. a fost Întotdeauna şi este deosebit de La 3 decembrie, la Congresul al X- de la „Kovouvit* mi-au spus: „Vi energie electrică, secţia „Dian“ din
Referindu-se la situaţia internaţio strînsă, profundă, vie. lea al Partidului Comunist Italian,
au început dezbaterile pe marginea no să vezi noile noastre strunguri întreprinderea chimică Usti Nad
nală vorbitorul a spus: Astăzi nu Acum, luptătorii pentru cauza mun raportului „Unitatea claselor munci
este suficient să vorbim despre po citorească, printre care comuniştii ita toare pe calea spre socialism in con cu reglare programată. Sporesc Labem a economisit cantităţi în
sibilitatea coexistenţei paşnice. In faţa lieni ocupă un Ioc de frunte, îşi dau diţiile democraţiei şi păcii“.
perspectivei catastrofale a unui con pe deplin seama, a spus Togliatti, de O d ezm in ţire a M inisterului d e R ăzb oi productivitatea muncii de cinci ori semnate de materii prime. Colecti
flict atomic, trebuie arătat că coexis profunzimea hotărîrilor Congreselor Au hiat cuvîntul: Berti, secreta ai S .U .A .
tenţa paşnică constituie o necesitate rul Federaţiei de partid a provinciei fi chiar de opt ori“. vul lui Lttdvik Veverka de la în
Latina, Banaccini, secretarul Camerei
Muncii din Milano, Emilio Sereni, Prietenul Havlicek m-a intro treprinderile chimice din Zăluzi a
NEW YORK 3 (Agerpres). — TASS nou în mod categoric ştirile publi dus in temă, dîndu-mi un exem obţinui, de asemenea, însemnate c-
cate de unele ziare că avioane cu
transmite: baneze şi sovietice ar fi zburat dea plu concret: „Afadar. te intere conomii. Minerii de la Novaky au
După cum relatează agenţia U.P.I., supra teritoriului părţii de sud-est
a Statelor Unite în timpul crizei din sează acţiunea pentru obţinerea u- extras 12000 tone cărbune peste
la 1 decembrie Ministerul de Răz Marea Caraibilor şi ulterior.
boi al Statelor Unite a dezminţit din nei economii de 1 la sută la com plan, iar cei de la Trmice sînt ho-
bustibil fi energie electrică Ştii ce tărîţi să dea în plus de trei ori
înseamnă 1 la sută? Nici mai mult. mai mult. In trei ani, colectivul
nici mai puţin ca dona complexe Institutului do cercetare a petrolu
imperioasă atît pentru statele socia al XX-lea şi al XXII-lea al P.C.U.S. şi preşedintele Uniunii naţionale a ţăra rSSS= de construcţii de maşini de pro lui şi gazelor în colaborare cu
liste, cit şl pentru cele capitaliste. slnt conştienţi de Importanta uriaşă, nilor şi Alessadro Natta, şeful secţiei porţiile complexului CKD-Praga“. „Slovnaft“ din Bratislava a reali
Amintind de recentele evenimente hotărîtoare pentru soarta revoluţiei, culturale a C.C. al P.C. Italian.
'din zona Mării Caraibilor, raporto a acelei activităţi înnoitoare pe care F. R. Kozlov, membru al Prezidiului şi Declaraţia lui Mohammed Khider Prietenul meu Havlicek este un a- zat economii de aproape 119 mili
devărat institut de statistică ambu oane de coroane.
rul a subliniat că tocmai prietenia şi a desfăşurat-o din iniţiativa şl sub secretar al C.C. al P.C.U.S., a rostit la ALGER 3 (Agerpres). — acestea, a adăugat el, greutăţile care lant. Vorbind cu el imaginea R.S. Brigăzile de muncă voluntară au
ajutorul efectiv al marelui stat so conducerea lui N.S. Hruşciov, Comi congres o amplă cuvîntare de salut. După cum anunţă corespondentul stau în faţa guvernului sînt încă mari. Cehoslovace iţi apare pregnant, ca îmbrăcat Praga în straie de sărbă
vietic şi al celorlalte ţări socialiste tetul Central al P.C.U.S. El a dat, de asemenea, citire mesaju Mii de sate sînt complet ruinate, a- pe un ecran luminos. toare. Intr-un singur cartier din
au dat posibilitate poporului cuban să lui adresat de C.C. al P.C.U.S. Con din Alger al agenţiei Reuter, luînd paratul administrativ este dezorgani Praga în cursul lunii noiembrie
trăiască şi să se consacre muncii sale. Problema principală care stă în fa gresului al X-lea al Partidului Co zat, sute de mii de refugiaţi nu au „Iată doar cîteva cifre: Intre — cetăţenii au efectuat 142.000
Imperialismul american nu şi-a pu ta noastră, a spus în continuare ra munist Italian. F. R. Kozlov a inmî- cuvîntul la postul de televiziune, Mo nici acum adăpost. 1958—1961 producţia de ciment a ore de muncă voluntară, realizind
tut realiza planurile agresive şi, în portorul, este problema unitălii miş nat Prezidiului congresului un steag crescut de la 4.1 milioane tone la o economie în valoare de peste 1
momentul hotărîtor Gel mai acut, cînd cării noastre. Problemele care ar pu hammed Khider, secretarul general Khider a declarat că în Algeria e- 5,8 milioane, producţia de oţel — milion de coroane. Congresul parti
se părea că extremiştii americani se tea duce la divergente trebuie să fie roşu — dar oferit de comuniştii Uniu xistă 5 milioane de şomeri. Peste de la 5,6 milioane la 7 milioane, dului este congresul întregului po
pregăteau să-şi sărbătorească victo rezolvate în spiritul solidaritătiL Cam al Biroului Politic al Frontului de Eli 5 milioane de algerieni care lucrea producţia de cărbune — de la por cehoslovac.
ria, iar un conflict atomic era gata să pania desfăşurată de conducătorii nii Sovietice întreaga asistenţă s-a ză, nu produc în momentul de fată S0,7 milioane tone la 91,5 mili
izbucnească, Uniunea Sovietică, ma Partidului Muncii din Albania nu are berare Naţională a Algeriei, s-a o- echivalentul a ceea ce consumă zil oane, iar producţia de energie e- HORIA LIMAN
rea putere socialistă, a ştiut să în nimic comun cu discutarea proble rldleat în picioare şi a intonat „In nic. lectrică — de la 19,6 miliarde Corespondentul Agerpres la Praga
lăture primejdia izbucnirii unul răz- melor între comunişti. Conducătorii prit asupra situaţiei din ţară. Khi kWh la 27 miliarde. Dar noi vrem
Îfoi, propunînd şi acceptînd un com albanezi au transformat această dis ternaţionala". der a spus că în Algeria „au fost Vorbitorul a chemat poporul alge-
promis onorabil, şl anume să-şi re cuţie într-o campanie de calomnii şi realizate unele progrese“. Cu toate rian să nu precupeţească nici un sa
tragă armele rachetă ca răspuns la re jigniri îndreptată împotriva întregii crificiu pentru ţara sa.
nunţarea de către imperialişti la pla mişcări comuniste. O experienţă fără precedent S -K . Tarapkin: Trebuie să fie interzise
nurile lor de Invadare a Cubei. toate experienţele cu arma nucleară
Relevînd necesitatea luptei împotri sra isteria astronomiei
In această ordine de idei, raporto va revizionismtilui şi dogmatismului
în mişcarea muncitorească. Togliatti Fotografierea ini „Marte-lw pe boita astrală
rul s-a referit la posibilitatea preîn- a declarat că această luptă necesită GENEVA 3 (Agerpres). — nucleare care s-a desfăşurat în Adu
tîmpinării războiului în condiţii isto o dezvoltare continuă a teoriei, că MOSCOVA 3 (Agerpres). — aflat In Crimeea (distanţa de 1.300 O nouă provocare La şedinţa plenară din 3 decem narea Generală a O.N.U. a fost foar
rice noi cînd există şt se întăreşte reia hotărîrile Congresului al XX-lea TASS transmite: de kilometri). ban ditească în a p ro p ie re a brie a Comitetului celor 18 state pen te folositoare. In primul rînd aceas
necontenit sistemul statelor socialis al P.CU.S. i-au dat un puternic im tru dezarmare prezidată de reprezen tă discuţie a arătat că trebuie să fio
Revista „Ogoniok" a publicat o Rezolvarea acestei sarcini com
te, cînd există un puternic grup de bold. Trebuie să urmăm cu fermitate fotografie reprezentînd bolta as plicate a fost posibilă datorită ce f r o n t ie r e i R. D. G e rm a n e tantul S.U.A., A Dean, a continuat interzise toate experienţele cu arma
tari neangajate care se pronunţă pen trală pe care se disting staţia pla discuţia generală în problema încetă
tru pace, cînd năzuinţa popoarelor aceste hotăriri şi să înaintăm că netară automată sovietică „Marte- lui mal perfecţionat instrument BERLIN 3 (Agerpres). rii experienţelor cu arma nucleară. nucleară fără exaepţie.
spre pace este exprimată prin marea lăuziţi de ele. 1" şl racheta el purtătoare, par- optic — marele telescop cu oglinzi, După cum a relatat secţia de pre La şedinţă au luat cuvîntul repre
mişcare antirăzboinică. Se înşeală a- curgtnd spaţiul cosmic. de construcţie sovietică. Oameuil să a Ministerului Apărării Naţionale zentanţii Birmaniei, S.U.A., U.R.S.S., Un acord parţial, a subliniat repre
marnic cel care nu văd aceste tran Referindu-se la situaţia internă, ra de ştiinţă au folosit de aseme al R.D. Germane, la 2 decembrie Italiei, Poloniei şi Angliei. zentantul sovietic, nu ar rezolva ni
sformări în condiţiile obiective ale si portorul a spus că dezvoltarea pro Fotografia a fost făcută de ob nea un transformator electrono-op- mic şi ar putea da naştere doar u-
tuaţiei actuale, tot aşa cum se în ducţiei industriale în Italia nu a con servatorul astrofizic din Crimeea. tic obţinînd posibilitatea să facă ora 2,28 (ora locală) din Berlinul Ca şi în cadrul şedinţelor anterioa nor iluzii primejdioase. El ar putea
tribuit Ia rezolvarea problemelor atît Sarcina care stătea in faţa oame fotografii cu o expunere de cîteva occidental a fost provocată o puter re, cuvîntarea reprezentantului ame avea urmări dăunătoare. Acest lucru
şeală şl cei pentru care imperialis de acute pentru Italia cum sînt şo nilor de ştiinţă era extrem de com secunde, cu ajutorul camerei de nică explozie lîngă o instalaţie de rican n-a adus nimic nou şi a durat l-au arătat deja delegaţii Birmaniei,
mul este un simplu tigru de hlrtie majul, înapoierea regiunilor din su plicată : staţia automată era atît luat vederi. întreaga dirijare a te frontieră a R.D. Germane în car doar aproximativ 5 minute. Repre Etiopiei şi alţi reprezentanţi în Comi
care poate fi răsturnat cu un bobîr- dul tării, ruinarea satelor, lipsa de de îndepărtată de pămînt, îneît a- lescopului şl a camerei de luat tierul berlinez Treptow. Din cauza zentanţii Angliei şi Italiei, au repetat tet. Şi delegaţia Uniunii Sovietico
nac, a ’spus P. Togliatti. locuinţe, spitale şi instituţii de învă- vea luminozitatea unei stele do vederi a fost automată. puternicului suflu al exploziei, nu vechile lor argumente şi n-au făcut este întrutotul de acord cu delega
gradul 14. Luminozitatea el era de meroase locuinţe de ambele părţi nici e‘ vreo propunere constructivă. ţiile respective.
Subliniind că reglementarea, deşi tămînt, neconcordfanţa dintre nivelul 100.000 de ori mat slabă decît a Lansarea staţiei a fost atît de ale frontierei au suferit daune se
nu definitivă, a problemei cubane, salariilor şi cerinţele cele mai vi stelelor din Carul Mare şi de mul precisă fn ce priveşte direcţia, în rioase. Viaţa a numeroşi locuitori S. K. Ţarapkin, reprezentantul U- Dacă vor continua experienţele sub
prin garantarea independentei acestei tale ale oamenilor muncii. Tocmai de te ori mal slabă decît a celei mal eît s-a putut face o singură foto din capitala R.D. Germane şi din niunii Sovietice, a spus că în pre terane cu arma nucleară, a spus in
ţări, precum şi încetarea operaţiuni aceea, mişcarea grevistă se extinde grafie. Dar, pentru a evita sur Berlinul occidental a fost pusă în zent s-au creat condiţii mai favora continuare S, K. Ţarapkin, celelalte
lor militare Ia frontiera dintre China îndepărtate stele ce poate fi dis prizele, astronomii au muncit în pericol. bile pentru realizarea unui acord tu state pot ft puse în faţa necesităţii ca
şi India ar putea deschide o perioa în întreaga ţară. treaga noapte şt au făcut 350 de privire la interzicerea experienţelor în scopul asigurării securităţii lor să
dă de destindere în relaţiile interna tinsă noaptea de un om cu vedere cadre pentru a se convinge de Această acţiune banditească pen cu arma nucleară. Există o serie de recurgă la experienţele cu arma nu
ţionale, raportorul a arătat că Italia Raportorul a criticat încercările veridicitatea imaginii obţinute şi tru care poartă răspunderea extre factori pozitivi care pet influenţa a- cleară propriu-zisă, şi ele se vor con
trebuie să întreprindă acţiuni poziti partidelor din coaliţia guvernamen foarte bună. a urmări mişcarea staţiei „Martc- miştii vest-berlinezi este conside supra desfăşurării cu succes a lucră sidera în drept să le efectueze in me
ve pentru a contribui Ia crearea a- tală de a se eschiva de la îndepli rată o încercare de a intensifica în diul în care vor crede de cuviinţă. Tn
cestui nou climat in relaţiile Inter nirea pînă şi a celor mai timide pro Astronomii au calculat că „dis 1“ . cordarea Ia frontiera dintre R.D. rilor Comitetului celor 18 state. Discu felul acesta, din toate punctele de ve
nationale. misiuni pe care ele le-au făcut atunci tingerea staţiunii a fost un lucru Germană şi Berlinul occidental. ţia largă In problema experienţelor dere o Importantă reală şi o forţă
cînd s-a format aşa-numitul guvern de Fotografia este prima de acest reală poate avea numai un acord
Togliatti a relevat Importanta nou „centru-stînga". El a adresat tuturor lot atît de complicat ca şi acela gen, constituind o experienţă fă care ar interzice toate experienţele
lui program al P.C.U.S. care trasează comuniştilor chemarea de a desfăşu ră precedent în istoria astronomie!. fără excepţie — în atmosferă, srb
sarcini privind crearea bazei tehnice- ra o luptă hotărîtă pentru o adevărată de a distinge din Moscova lumina apă, în spaţiul cosmic şl sub pămînt.
cotitură spre stînga.
unui bec electric de numai 10 waţi
Popoarele Asiei şi Africii îşi strîng rîndurile
Pubna: Şedinţa ordinară a Oomissei permanente pentru eliberarea totală din lanţurile In legătură cu aceasta există rezo
luţia Adunării Generale a O.N.U. care
pentru folosirea energiei atomice în scopuri paşniss imperialismului şi colonialismului prevede încetarea de la 1 ianuarie
1963 a tuturor experienţelor a i arma
MOSCOVA 3 (Agerpres). — CAIRO 3 (Agerpres). — cesele obţinute în lupta de eliberare nucleară. Dacă toate statele care po
Intre 23 şi 30 noiembrie în oraşul Dnbna din regiunea Moscova sub Cu prilejul Zilei Africii, la 2 de naţională, secretariatul permanent re sedă arma nucleară vor respecta a-
preşedinţia profesorului V. V. Emelianov a avut Ioc şedinţa ordinară a cembrie a fost dată publicităţii la marcă în acelaşi timp că pentru ma ceastă hotărîre a Adunării Generale
Comisiei permanente pentru folosirea energiei atomice în scopuri paşnice. Cairo o declaraţie a Secretariatului joritatea ţărilor Africii, independenta se va crea o atmosferă favorabilă în
La şedinţă au luat parte delegaţi din partea R. P. Bulgaria, R. S. Ce Permanent al Consiliului de solidari pe care au obţinut-o este deocam
hoslovace, Republicii Democrate Germane, R. P. Polone, R. P. Romîne, tate al ţărilor Asiei şi Africii în care dată formală. Decomandată, se spu cheierii rodnice a tratativelor în ca
U.R.S.S. şi R. P. Ungare. se arată că pentru eliberarea totală a ne în declaraţie, slntem doar la în drul cărora va fi elaborat un acord ai
Pentru aducerea la îndeplinire a hotărîrilor celei de-a 16-a sesiuni Africii din lanţurile colonialismului şi ceputul unei revoluţii. Urmează o e- privire la interzicerea pentru totdeau
extraordinare a C.A.E.R. comisia a elaborat măsuri concrete pentru dez tapă mai grea care necesită o vigi na a experienţelor de orice fel cu
voltarea pe mai departe a colaborării ţărilor membre ale C.A.E.R. în do imperialismului este necesar să se lenţă şi mai mare, necesită mobiliza arma nucleară.
meniul folosirii paşnice a energiei a tomice. sporească eforturile şi să se desfă rea tuturor forţelor.
Şedinţa s-a desfăşurat Intr-o atmosferă de colaborare frăţească şl şoare o luptă şi mai dîrză. Popoare Delegaţia sovietică, a spus S K.
înţelegere reciprocă. le Africii şi Asiei, se spune în de In încheiere secretariatul perma Ţarapkin, consideră necesar să subli
claraţie, trebuie să se unească strîns nent cheamă popoarele Asiei şi A-
Răsmmsul lui M r u la scrisoarea lui Ciu En în vederea accelerării eliberării An- fricii să consolideze victoriile obţi nieze din nou că membrii comitetului
golei, Mozambicului, Guineei portu nute, să-şl strîngâ şi mai mult rîn au posibilităţi bune să găsească o so
DEI.HI 3 (Agerpres). — TASS că Ministerul Afacerilor Externe al gheze, Zanzibarului şi celorlalte ţări durile si să-şi unească forţele în lupta luţionare reciproc acceptabilă a pro
africane, din jugul colonialismului şi Împotriva duşmanului comun — colo blemei încetării experienţelor cu ar
transmite: Indiei a înmînat la 30 noiembrie în Imperialismului. nialismul, imperialismul şi neocolo- ma nucleară. Uniunea Sovietică este
nialismu], gata să folosească tdeea emisă de
Exprimînd satisfacţie faţă de suc conferinţa de la Pugwash a oameni
lor de ştiinţă privind folosirea sta
ţiilor seismice automate.
Biroul indian de informaţii a trans sărcinatului cu afaceri al R.P. Chi
mis textul unui mesa) adresat de neze la Delhi o notă cu propunerea M ister E ilen d er deplasare A frica lib e r a ..
primul ministru al Indiei Nehru, lui de a se elucida „linia controlului de
Ciu En-Iai, premierul Consiliului de fapt din 7 noiembrie 1959“. El şi-a SALISBURY 3 (Agerpres). telilor făcute în vederea acordării în gltul cavalerilor americani ai V
Stat al R.P. Chineze, care consti exprimat speranţa că această notă La o conferinţă de presă din Sa de ajutor ţărilor africane (inclusiv profitului.
tuie răspunsul la scrisoarea adre şl scrisoarea sa vor contribui la re Zeul războiului Mărie : — Ah, şi Sovietele astea ! întotdeauna sînt îm lisbury (Rhodesia de sud) senatorul ţările dependente).
sată de Ciu En-lai la 28 noiembrie. zolvarea problemei de frontieră. potriva mea ! american Allen Ellender a declarat Samsarii americani sosesc în Africa
că „majoritatea ţărilor africane au Ellender nu se deosebeşte cu ni unul după altul. Statele Unite in
In scrisoarea sa, Nehru arată că ? (Desen din „Eulenspiegel“, R.D.G.). obţinut independenta mult prea de mic de senatorii, consilierii care în vadează acest continent cu „specia
pentru ca guvernul indian să se si DELHI 3 (Agerpres). vreme“. După cum relatează cores ultimul timp mişună prin continen lişti şi tehnicieni" din „Corpul Pă
tueze pe o anumită poziţie în ce Răspunzind la interpelările depu pondentul agenţiei Associated Press, tul african. Singura deosebire dintre cii“ care au primit în prealabil o
taţilor în Camera populară a Parla senatorul şi-a argumentat ideea re el şi restul grupului de comis-voia- pregătire specială. S.U.A. se gră
priveşte propunerile guvernului R.P. mentului, primul ministru Nehru a ferindu-se la exemplul „multor state ]ori ai monopolurilor americane ar besc să pună mîna cît mai repede
Chineze cu privire la încetarea fo comunicat că potrivit datelor de caro noi, mai ales foste colonii franceze“, consta în aceea ză el este mai sin pe concesii avantajoase, impun îm
cului şi la retragerea trupelor „tre dispune guvernul Indiei, comanda care prezintă după părerea lui „un cer decît colegii săi. Ellender a- prumuturi în condiţii înrobitoare.
buie să ştie precis ce înseamnă „li mentul chinez îşi retrage trupele în tablon trist“. doptă limbajul înrobitorilor „cla
nia controlului de fapt din 7 no unele sectoare ale frontierei india- sici“ ai Africii: „Nu am lntîlnit Cîndva senatorul Ellender a votat
iembrie 1959“. no-chineze. EI a declarat că la 5 După cum se ştie, Allen Ellender, încă africani capabili să-şi conducă împotriva acordării de ajutor unor
decembrie partea chineză va preda senator democrat din partea statu singuri treburile lor... Numai dato ţări „fără ca acestea să îndeplinea
In scrisoarea sa, Nehru recoman unor reprezentanţi ai Crucii Roşii a lui Louisiana şi membru al Comi rită albilor în Africa s-a obţinut un scă o serie de condiţii prealabile“.
dă să fie acceptate propunerile In Indiei pe prizonierii de război in siei senatoriale pentru alocaţii se oarecare progres“. Senatorul o El a rămas după cum se vede fidel
diei, care în fond se reduc Ia resta dieni. Ziarele din Delhi anunţă că află într-un turneu prin ţările Afri spune pe şleau. Independenţa pe
bilirea statul-quo-ului existent pînă situaţia de la frontiera indiano-chi- cii, organizat de subcomisia senatu care ţările africane şl-au cucerit-o principiului său. Colonialismul bi
la 8 septembrie 1962. neză continuă să fie calmă. lui pentru controlul asupra cheltu- prin luptă crîncenă stă ea un os
ciului este înlocuit de colonialismul
La sfîrşitul scrisorii, Nehru arată
dolarului.
Redacţia şi administraţia ziarului slr. 6 Martie j 9. Telefon: 18S, 189, 76, 874. Taxa plătită io numerar eonform aprobării Direcjiei Generale R.l.T.R. m. 2G3.328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul ¦ Intreorinderea RoIiarafm .1 Mai** — O«va