Page 80 - 1962-12

PAG. S Nr. 2489

Jgaryzagim t u era’jis^ j taatsxiaaax^iT3crrr^3S 5SL21

In gospodăriile colective - ¦/% t N Î S /%.

anuri de producţie fundamentate (R adio- 22,30; 23,50 (programul I),
12,00 ; 14,00 ; 16,00 ; 18,00 ;
t in aceste zile la gospodăriile agricole colective vor avea Ira raloiîMi Ilia ” 27 DECEMBRIE 1962 21,00; 23,00 (programul II).
PROGRAMUL I: 5,07 Cîn-
ţ loc adunările generale pen tru dezbaterea şi aprobarea dării de Alături de gospodăriile agri­ C in e m a
cole colective vechi, în raionul tece şi marşuri patriotice ;
[ seam ă asu pra rezu lta telo r ec o n o m ic e o b ţin u te în an ul 1962 şi Ilia sînt multe gospodării mai 5.40 Melodii interpretate de 27 D E C E M B R IE 1962
noi înfiinţate. Acestea au ne­ orchestre de mandoline ; 6 ,2 0 DEV A: La 30 de an i —
[ pentru prezentarea proiectului planului de producţie pe anul voie de sprijin şi îndrumare Emisiunea pentru sate; 7,10 cinem atograful „Patria“; HU­
concretă, pentru ca să-şi în­ !Valsuri; 7,30 Sfatul medicu­ NEDOARA: Omul de lingă
j 1933. P reg ă tirea te m ein ic ă a a c e s to r a d u n ă ri tre b u ie să co n -] tocmească pentru anul viitor lui: Cura de fructe in timpul
Iernii; 7,45 Salut voios de pio­ tine — cinem atograful „Vic­
J- s t i t u i e o p r e o c u p a r e d e s e a m ă p e n t r u t o a U organizaţiile de, planuri de producţie cit mai nier; 8,00 Sumarul presei cen­
trale ; 9,00 Vreau să ştiu; 9,25 toria"; SEBEŞ: Şoferii iadu ­
\ partid, sfaturile populare şi conducerile u nităţilor agricole. , reale. Muzică uşoară din ţări socia­ lui — cinem atograful „Pro­
/ In acest scop, pe baza unul liste; 10,30 Muzică de estradă;
r Dările de seamă vor trebui să cuprindă o analiză ăocu-, plan de acţiune întocmit de că­ 12.00 Muzică populară romî- gresul“; Porto-Franco — ci­
tre Consiliul agricol raional şi a nească; 13,10 Din creaţia de
r m o n ta tă asu-pra a c tiv ită ţii e c o n o m ic e şi fin an ciare d in 1962,: graficului de desfăşurare a adu­ operetă a compozitorilor noş­ n e m a t o g r a f u l , fM. S a d o v e a -
nărilor generale pentru darea de tri; 14,00 Program emis de n u P E T R O Ş A N I : La noap­
Liar dezbaterile pe m arginea d ă rii de seam ă să ducă la m o b i­ seamă pe anul 1962 şi pentru studioul de radio Craiova;
dezvoltarea planului de produc­ 15.00 Din folclorul popoarelor ; te va m uri oraşul — cinem a­
liz a r e a tuturor colectiviştilor p en tru realizarea sarcinilor de ţie pe 1963, s-a stabilit ca, în a- 16.15 Vorbeşte Moscova; 17,15
fară de contabilii îndrumători ai Din cintecele tineretului nos­ tografu l „Al. S ahia“; M on ­
^p ro d u c ţie şi în tă rirea eco n o m i co-organ izatorică a g o sp o d ă riei consiliului care ajută la punerea tru; 18,10 Muzică uşoară; g o lii“ — c in e m a to g r a fu l „7
Ia punct a evidenţei contabile 19,00 Jurnal de Întrecere ; N o iem b rie" ; A LB A IU LI A:
l colective. în G.A.C., specialiştii de la con­ Brigada artistică de agitaţie a căminului cultural din comu- 19.15 Program muzical pen­ Start către necunoscut —
siliul agricol şi cei care lucrea­ na Cîlnic, raionul Sebeş, instruită de iov. Ana Popa şi Milial tru fruntaşi în producţie din cinem atograful „V ictoria“;
t. Ţ i n î n d u - s e s e a m a d e e x p e r i e n ţ a ă o b i n ă i t ă p l n ă a c u m , ' ză de mai mulţi ani în gospo­ industrie; 22,55 Muzică de B ătălie în m arş seria I şi
t pen tru anul viitor vor trebui să se întocm ească proiecte de dării să sprijine gospodăriile Dumbravă, pregăteşte noul program ; „La noi în gospodărie e dans.
i. p l a n d e p r o d u c ţ i e c a r e s ă p r e v a d ă f o l o s i r e a t u t u r o r r e s u r s e -* mai noi la întocmirea planuri­ belşug si bucurie“. ¦ .. ... »-¦'•»hiv. II — cinem atograful „23 A u ­
Llo r şi p o s ib i l i t ă ţ i l o r d e c a re d i s p u n g o s p o d ă r i ile c o le c tiv e In lor de producţie pe anul 1963. PROGRAMUL I I 7 12,15 Tea­
t vederea continuei lor întăriri. Astfel, tov. ing. Mibai Cazacen- tre muzicale înfiinţate în anii gust"; ORAŞTIE: T in tin şi
[• i n m a j o r i t a t e a g o s p o d ă r i i l o r c o l e c t i v e d i n r e g i u n e a n o a s t r ă co sprijină întocmirea pla­ puterii populare — Opera de
Stat din Iaşi; 13,25 Melodii m isteru l linei de aur — ci
fa cţiu n ea de pregătire a dărilor de seam ă şi pen tru întocm irea , nurilor de producţie la gospodă­ populare româneşti şi ale mi­
riile colective din Lăsau şi Lă- norităţilor naţionale ; 14,30 n e m a to g r a fu l „V a sile R o a ită
L proiectelor planurilor de produ cţie a început stabilindu-se pugiu, iar ing. Ilie Stroe, Ion Concert de prînz; 15,10 Muzi­
Albu, dr. veterinar Eugen Bătă- că de estradă; 15,30 Valsuri Băieţii noştri — cinem atogra­
L o b ie ctive m o b iliza i oare p e n tr u an u l 1963 şi m ă s u r ile ce vo r tre - lan şi alţii ajută la întocmirea vocale din operete ; 16,10 Cîn-
planurilor de producţie la gos­ tece inspirate din lupta parti­ ful „Flacăra“; SIM ERIA: Cină
ib u i luate în vederea în deplinirii lor cu succes. C ă rţi noi în ,,E d itura Tehnică“ dului ; 16,30 Muzică populară ;
r podăriile din Cîmpuri Surduc, 18,05 Din succesele muzicii ro. vine dragostea — cinem ato­
Zam, Holdea, Bămpotoc, Bîrsău, mîneşti în anii puterii popu­
Chibzuind cei m u l t ă , g rijă Befonul de cimenf cu polimeri lare ; 19,30 Tinereţea ne e graful „Ilie P i n t i l i e H A ­
Sălciva, Boz, Răduleşti şi altele. dragă ; 19,50 Muzică de dans;
Gospodăria colectivă din Tur- ţie pe care-1 întocmim în prezent Ing. S. CERKINSKI 20,30 Noapte bună, copii: ŢEG: Circul fără cupolă —
<laş nn dispune de o suprafaţă prevede şi alte măsuri menite să „Fulgul de zăpadă“ de Călin c i n e m a t o g r a f u l „P o p u l a r “ ;
prea mare de teren. Ea are însă ducă la sporirea producţiei vege­ Lucrarea face parte din colecţia liantul mineral — asupra proprie­ Gruia; 20,40 Muzică populară BRAD: Lacrimi tlrzii — ci­
condiţii lume atît pentru spori­ „Tehnica nouă“, tratînd un material tăţilor betonului de ciment cu poli­ romînească interpretată de
rea producţiei vegetale, cit şi tale. Bunăoară, întreaga supra­ de construcţie nou şi anume beto­ meri. Victoria Baciu şi Niţă Vădea- nem atograful „Steaua R o­
pentru dezvoltarea creşterii ani­ faţă a grădinii de zarzavaturi nul de ciment cu polimeri, care se nu; 21,15 Muzică de dans:
malelor. Aceste probleme îi preo­ va fi irigată şi vom introduce prepară dintr-un amestec de ciment O atenţie deosebită se acordă pro­ 21.40 Părinţi şi copii; 22,00 şie“; LONEA: Intoarce-tc —
cu latex sau cu emulsie de poli­ blemei stabilizării amestecurilor. Muzică populară romînească;
cupă acum la întocmirea planu­ din nou în cultură sfecla de meri. Se descriu proprietăţile aces­ 22,20 Fragmente din opere ; cinem atograful „M inerul“
lui de producţie, pe toţi mem­ zahăr care va ocupa, deocam­ tui material şi metodele de prepa­ In carte se expun rezultatele fo­
brii gospodăriei. Chibzuind cu dată, 10 ha. rare. Se studiază influenţa materia­ losirii în construcţii, atit în Uniu­ 23,41: Muzică uşoară. TEIUŞ: Carm ela — cinem a­
grija caracteristică bunului gos­ lelor componente — polimerul şi nea Sovietică, cit şi în alte ţări, a
podar, consiliul de conducere âl Ţinînd seama de faptul că ce­ BULETINE DE ŞTIRI ŞI to g ra fu l „V a sile R o a ită “;
gospodăriei, pe baza consultării le mai mari venituri băneşti le-a betonului de ciment cu polimeri. ZLATNA: Tom degeţelul
brigadierilor, şefilor de echipă şi RADIOJURNALE : 5,00 ; 6,00 ;
a colectiviştilor fruntaşi a ajuns realizat gospodăria noastră din ©Ira activitatea b rig ă z ilo r ştiinţifice cinem atograful „M uncitorul“
la concluzia ca în anul viitor să sectorul zootehnic, am hotărît ca 7,00;* 11,00; 13,00 ; 17,00; ILIA: Vara rom antică — ci­
sporească suprafaţa cultivată în viitorul an să acordăm o şi in satele raionului Haţeg
cu porumb de Ia 70 la 154 ha., mai mare atenţie creşterii ani­ nem atograful „Gh. Doja“ ;
să execute toate lucrările me­ malelor. Potrivit indicatorilor pe Comitetul pentru cultură şi artă le de partid şi a sfaturilor populare In general întrebările puse brigă­
canizat şi la timp, astfel îneît care i-am stabilit pînă acum, în a Sfatului popular al raionului Ha­ comunale, a deputaţilor, a organi­ zilor ştiinţifice în raionul nostru, rA P O L D U L D E S U S : S e t e a —
să obţină în medie la ha. cîte anul 1963 vom creşte 230 cape­ ţeg a orientat activitatea celor *trei zaţiilor de masă şi a intelectualilor, s-au referit la problemele actuale
cel puţin 2.500 kg. porumb boa­ te bovine din care 1 0 0 vaci de brigăzi ştiinţifice de pe lingă Casa membrii brigăzilor ştiinţifice au reu­ ale salului colectivizat. Ingineri cin em atografu l „23 A u g u st“;
be, cu 322 kg, !mai mult decît lapte, 230 capete porcine din ca­ raională de cultură înspre răspîn- şit să cunoască temeinic viaţa satu­ agronomi, medici, jurişti, membri ai
în anul 1002. In acest scop, din re 32 de scroafe, 600 de ovine direa largă a cunoştinţelor ştiinţi­ lui în care au poposit, sarcinile şi brigăzilor, au dat răspunsuri clare Qi u l e t u t
toamnă au fost executate arături şi 1 0 .0 0 0 de păsări. fice în rîndul oamenilor muncii problemele pe care le ridică colec­ la întrebările puse, popularizînd re­
adinei pe 103 ha. urmînd să mai de la sate. tiviştii şi să-şi dea seama în ce di­ zultatele obţinute de -unităţile agri­ m eteorologie
executăm această lucrare pe în­ 'Pentru a asigura o hrană con­ recţie trebuie să-şi îndrepte atenţia. cole fruntaşe din raion, lămurind
că 30 Iia. In acelaşi scop, con­ sistentă şi în cantităţi îndestulă­ La baza activităţii brigăzilor a unele aspecte ale grijii faţă de avu­ PENTRU 24 ORE
tinuăm să transportăm gunoi de toare animalelor, întreaga păşu­ stat popularizarea largă a sarcini­ Ih acest an, cu ajutorul Casei tul obştesc sau unele probleme de
ne va fi curăţată şi îngrăşată cu lor ce izvorăsc din documenteie ce­ raionale de cultură am organizat oi din medico-sanitar. Vreme nestabilă cu cerul mal
grajd pentru ca la primăvară nitrocalcar şi superfosfat. lui de-al IlI-lea Congres al partidu­ 29 consultaţii ştiinţifice în satele în­ mult noros ziua. Vor cădea ninsori
(în afara celor 40 ha. îngrăşate lui nostru privind întărirea econo- depărtate : Meria, Negoi, Lunca Cer­ In centrul atenţiei lor, brigăzile slabe locale. Temperatura staţio­
din toamnă) să mai putem a- In timpul care a mai rămas mico-organizatorică a gospodăriilor ştiinţifice au avut ca ţel principal nară, ziua va fi cuprinsă între — 1
plica îngrăşăminte pe încă cel pînă la data definitivării pla­ colective şi ridicarea nivelului de nii Superioară, Nucşoara, Paroş, popularizarea largă a politicii parti­ şi —5 grade iar noaptea între
puţin 40 ha. care s-au dovedit nului de producţie vom consulta conştiinţă al maselor largi de oa­ Văidei, Valea Lupului, Valea Diljii, dului nostru la sate, informînd masa — 6 şi —12 grade. Vînt potrivit
slab productive. meni ai muncii. Unciuc şi altele. de colectivişti cu evenimentele vie­ din nord-est cu rotire spre sud-est.
din nou masa largă a colecti­ ţii politice interne şi internaţionale.
De asemenea, în baza analize­ viştilor, vom dezbate în consfă­ Activitatea brigăzilor ştiinţifice Membrii brigăzilor ştiinţifice, spe­ | Auioiurismele şi excursiile în U.R.S.S. <
lor făcute de specialiştii labora­ tuiri de producţie pe brigăzi şi din raionul nostru a fost rodnică. cialişti în diferite domenii de acti­ La cele 29 de deplasări pe care
torului de agrochimie din Bra­ în adunarea generală proiectul Aceasta în primul rînd datorită în­ vitate, ca medici, profesori, jurişti, le-au făcut brigăzile noastre ştiin­ Jîn număr nelimifef, constituie punctul de |
şov şi a recomandărilor acesto­ planului şi, pe baza propuneri­ drumării pe care am primit-o din ingineri agronomi şi zootehnişti, au ţifice în acest an, au participat peste
ra vom amenda 20 ha. de tere- lor ce se vor mai face, îl vom partea Comitetului raional de partid, căutat şi găsit forme şi mijloace 6.000 de cetăţeni care au făcut cu­ Jatracjie al tragerii speciale a revelionului }
îmbunătăţi. Acest lucru va asi­ a sprijinului Comitetului orăşenesc simple de a explica pe înţelesul noştinţă cu multe lucruri intere­
, nuri acide, lucrare ce va fi fă­ gura întocmirea unui plan de de partid, precum şi a priceperii cu maselor de oameni ai muncii unele sante şi folositoare. ÎLoto Central. Î
cută treptat, în viitorii 8 ani, care au fost conduse aceste brigăzi fenomene din natură şi societate
producţie real, cu obiective con­ de către tovarăşii Clenciu Nico- Dacă în raionul nostru s-nu obţi j Se extrag 62 de numere faţă de 51 j
pe 334 ha. care au o aciditate ri- crete care înfăptuite vor duce la lae, Barbu Leontin şi Dîrlea Tibe- Core, expuse astfpL. au. stirnit intp-.
continua întărire a gospodăriei riu. resul, ascultătorilor. mit unele rezultate în această di­ ( de numere. \
f,,nPicată. noastre colective, la ridicarea ni­ recţie, noi nu ne putem mulţumi
Proiectul planului de produc­ velului de trai al colectiviştilor. Comitetul raional pentru cultură Profesori c a : Bătrincea Cristina, cu ce am realizat pînă în prezent. j Şi cu un bilet sfert puteţi obţine un J
şi artă s-a îngrijit ca brigăzile şti­ N.opcea Hortensia, Duma Clara, Bar­ Pentru ca activitatea brigăzilor ştiin­
ALEXANDRU ACS inţifice să fie dirijate mai ales în bu Leontin, efectuînd diferite expe­ ţifice să capete un caracter mai or­ i autoturism. - ... i
acele sate şl comune unde s-a sim­ rienţe de fizică şi chimie au ex­ ganizat şi permanent, să •corespun­
preşedintele G,A,C. Turdaş ţit şi se simte cu deosebire nevoia plicat în mod practic unele feno­
răspîndirii cunoştinţelor cultural- mene ale naturii, ca trăznetul, ful­ dă condiţiilor şi cerinţelor specifice
M ontaj literar ştiinţifice, în satele îndepărtate, unde gerul etc., contribuind prin aceasta * •*•
există mai puţini intelectuali şi prin la formarea unei concepţii mate- fiecărui sat şi comună în parte, va
Tn sala casei raionale de cul­ Elena Bildeă, Vilma Marian', urmare, posibilităţi mai reduse pen­ rialist-dialectice despre lume şi viaţă WUM0ROAS0 v $ . 4. • • T
tură din Haţeg, a avut loc se­ Maria Băra, Andronic Grăciu- tru organizarea unei activităţi cul­ în rîndul cetăţenilor. trebui să mai depunem încă stră­ FREftftll IN •' *
rile trecute prezentarea monta­ nel, Vasile Petre şi Alexandru turale cu forţe proprii. danii. _
jului literar „Te slăvim patrie Cbiriţă. Montajul s-a bucurat Pentru o mai bună înţelegere a O Î)IB C T S Ş l BAN»
dragă“, la care au luat parte de aprecierea unanimă a nu­ Cu sprijinul comitetelor comuna­ răspunsurilor au fost folosite hărţi, Prof. CRIŞOVAN PETRU
mai bine de 150 de tineri şi merosului public, iar prezenta­ grafice, diafilme, globul geografic, secretar al Comitetului pentru I 1/ ‘ 12 BXTSSAQEIitt OIM URMA
Uitemişti din oraşul şi raionul albume etc. cultură şi artă a Sfatului popular
Haţeg.’ Prezentarea textelor li­ torii au fost răsplătiţi cu înde­
lungi aplauze. raional Haţeg
terare şi recitarea versurilor a
PETRE FÂRCAŞIU
fost făcută de către utemiştii
corespondent

Directivele belul "de-al m-lea Să acordăm mai multă atenţie îngrijirii raţia-de lapte a viţelului, pe sea­
'Congres al Partidului Muncito­ ma altor furaje, nici un gram.
resc Romîn arată că în inii ce
Pe măsură ce prestomacele se

urmează este necesar să se dea tineretului bovin în timpul iernii dezvoltă, albúmina poate fl lua­
o atenţie sporită dezvoltării tă şi din diferite nutreţuri ve­

creşterii animalelor: In secto­ getale, (uruieli, fin etc.) Dez­

rul taurin, vacilor de lajpte H ţei 'debili, cu slabă rezistenţă dură, umiditate potrivită, lumi­ struite pentru furajare, 'devine voltarea stomacului se face însă Jh.-
se acordă cea mai mare grijă. faţă de boli şi minimă garanţie nozitate şi aerisire. în cazul aglomerării periculoa­ treptat. In consecinţă şi intro­

Gospodăriilor agricole de stat de a scoate diin ei animale cu Această construcţie a permis să deoarece aerul rece care pă­ ducerea acestor furaje trebuie
!şi gospodăriilor agricole colec­ înaltă productivitate. luarea unor măsuri pe care le trunde în adăpost la deschide­ făcută treptat.

tive le revine sarcina de a se Dacă In cele mai multe gos­ considerăm necesare in toate rea uşilor provoacă uşor imbold In cele mai multe gospodării
ocupa îndeaproape şi de creşte­ podării agricole colective se dă fermele de taurine. Supraveghe­ năvirea viţeilor.
colective, de la vîrstă de două
rea tineretului bovin pentru a atenţia cuvenită vacilor ges­ rea îngrijirii tineretului este Regulile zootehnice prevăd re­ luni, laptele integral este înlo­
putea asigura în timp sciurt ri­ tante, se neglijează totuşi în asigurată prin repartizarea lui partizarea a cel puţin 2 m.p. cuit treptat cu lapte tras, care
dicarea efectivelor pe bază de multe cazuri îngrijirea juninci- în acest adăpost încăpător pe pentru fiecare viţel.
scade cu înaintarea în vîrstă a
matcă proprie. lor gestante care continuă să categorii de vîrstă. Această gru- Plimbarea şi igiena corporală, tineretului, pînă la înţărcare. Un

Se ştie că un'a 'din c'dndiţiile fie considerate tot' în grupa ti­ fac parte, în mod deosebit iar­ izvor bun de albumină pentru
esenţiale care duc la obţinerea na, din cerinţele ce se Impun
unor animale viguroase, cu înal­ neret şl să fie întreţinute în viţei în timpul iernii este finul
tă productivitate este organiza­ consecinţă. Dintre viţeii obţi­ S fă tu l creşterii tineretului bovin. de leguminoase şi amestecul de Iu? o r â b e le z
rea creşterii tineretului pe baze nuţi de la aceste juninci se în­ Dacă vorbim despre inîluen- uruieli de graminee (orz, ovăz)
ştiinţifice. Pregătirea obţinerii registrează cele mai multe ca­ şi leguminoase (în special ma­ ^ _ * - T . && '
a 25—30 litri lapte pe zi de la zuri de mortalitate şi slabă dez­ SPECIALISTULUI ,ţa hrănirii asupra tineretului, zăre). Aceste furaje asigură şl
o vacă începe încă din virsta voltare. trebuie să subliniem că alimen­ necesarul de săruri minerale 8 RAD
ei fragedă. (calciu şi fosfor) pentru dez­
Concluzia ce derivă dini aceas­ taţia este cel mai puternic mij­ voltarea corpului. NATEG
Acestui adevăr nu i se dă Insă tă observaţie este că cel puţin
atenţia cuvenită întotdeauna, din luna a 5-a sau a 6 -a, junim- pare este foarte importantă de­ loc de a obtíne o creştere ra­ Este deci limpede că hrănirea 3 B u fw â o r â ş t if -
pentru că în unele cazuri se cile gestante trebuie introduse oarece gospodăria ţine cont la pidă în prezent, şi o mare pro­ tineretului în timpul iernii, mai
urmăreşte mai mult obţinerea în lotul vacilor, în ceea ce pri­ furajare, tocmai în funcţie de ductivitate în viitor. mult cu grosiere, pînă la vîrstă M u xicâ .d a in " 5LBES
producţiei imediate, ignorindu- veşte îngrijirea şi furajarea. de 1 an este contraindicată. Da­
se perspectiva. categoria de vîrstă. In hrănirea tineretului bovin că grosierele satisfac senzaţia
Ca şi în viaţa celorlalte cate­ de foame, ele nu satisfac cali­
Un tineret slab întreţinut în­ gorii şi specii de animale, sînt Pînă la înţărcare, viţeii sînt este important să se ţină cont tativ necesarul de substanţe hră­ ’d fo fi™ P ¦
seamnă obţinerea unei mătei două probleme de bază ale de particularităţile aparatului nitoare şi ca urmare a unei ast­
slabe pentru viitor. repartizaţi cîte 5-7 capete în digestiv la diferite vîrste şi de fel de hrăniri viţelul va apare
creşterii tineretului bovin : adă- boxele .amenajate într-o parte gradul de dezvoltare pe parcurs, cu un abdomen exagerat de ma­
Cercetările din instituţiile postirea şi hrănlrea. a grajdului. După înţărcare pînă la maturitate. re în raport cu dezvoltarea cor­
ştiinţifice zooveterinare demon­ sînt trecuţi la iesle, formînd porală, cu şira spinării tăioasă
strează că principala cauză a Trebuie combătută de la în­ Se ştie că la naştere, un viţel şi coastele vizibil aparente, cu
mortalităţi lor la tineretul bo­ ceput concepţia greşită că pen­ grupe asemănătoare. Unui în­ are în medie 30-35 kg. La virsta părul crescut şi zburlit.
vin este nerespectarea regulilor tru tineret adăpostirea nu con­ grijitor i s-au repartizat viţei de 1 an el ajunge la 250-300 kg.
zootehnice de bază în creşterea stituie o problemă deosebită, că In viaţa tineretului bovin, pe­
şi întreţinerea animalelor. unele improvizaţii, ca şoproane din aceeaşi categorie pentru a rioadele de hrănire insuficientă
ataşate la grajdul de vaci sau se răsfrîng imediat asupra dez­
Vom relata în acest articol chiar construcţii din zid alipi­ lucra uniform cu îngrijirea lor, Dacă ţinem seama de faptul voltării lui. L IB R A R I3 LE V Â O F IR Ă
unele observaţii privind aspec­ te la aceste grajduri, fără a deoarece este ştiut că la cate­ că o vacă adultă are între 500-
tele de bază în organizarea unei gorii de vîrstă diferită se pre­ 600 kg. greutate vie, rezultă că Este foarte adevărat că în mo­ CELE MAI FRUM OASE
creşteri raţionale a tineretului ţine cont de spaţiu şi lumină, jumătate din dezvoltare se obţi­ mentul în care condiţiile favo­
bovin in timpul Iernii, observa­ rezolvă situaţia. Dacă pentru tind şi lucrări diferite. Se reco­ ne în primul an de viaţă. Şi rabile revin, el creşte foarte re­ DARURI
ţii izvorite din practica gospo­ moment sînt necesare, impro­ mandă ca un îngrijitor să aibă pentru că albuminele constituie pede.
dăriilor agricole colective pre­ principalul factor în dezvoltarea
cum şi din urmărirea dezvoltă­ vizaţiile nu satisfac condiţiile în primire mereu tineret de corpului tineretului, îneamnă că Totuşi el nu poate recupera tot
rii fiziologice a acestui tineret. de bază ale creşterii unui tine­ vîrstă care i s-a încredinţat la ceea ce a pierdut, astfel că nu
ret viguros. Început şi în care, să spunem în primul an administrarea a- va putea niciodată să ajungă la
Prima observaţie care trebuie dezvoltarea legată de posibili­
făcută rezultă din faptul că vi­ Subliniem aici modul raţional aşa, s-a specializat. tăţile lui de rasă.
ţelul începe să existe încă din in care a rezolvat G. A. C.
uterul mamei. Urmărind dez­ Miercurea — raionul Sebeş, In gospodăriile în care nu se cestora în cantităţi suficiente De aceea, tineretului bovin
voltarea lui, constatăm că el această problemă. Grajdul con­ trebuie să-i acordăm o îngriji­
înregistrează cea mai mare struit în mare parte din resur­ ţine cont de această repartiza­ este absolut necesară. De aceea, re corespunzătoare în toate pe­
creştere în a doua perioadă de
gestaţie. Adesea hrănlrea nera­ se locale, pentru 140 capete ti­ re a tineretului, în mod inevi­ tineretului trebuie să i se dea ca rioadele anului, inclusiv Iarna*
ţională a vacilor gestante este
neret bovin (construcţia s-a fă­ tabil se vor întîlni exemplare hrană în special furaje bogate N. DURA
cauza pentru care sa obţin vi- rămase în urmă, pentru că au in albumine. Şi dintre acestea,
cut în mod special pentru fost înlăturate de semenii lor albuminele nutritive, uşor asimi­ dr. veterinar, circumscripţia ve­
această categorie de vîrstă), asi­
mai în vîrstă şi mai puternici, labile, complete au influenţa cea terinară Miercurea
gură cerinţele Igienice, de căl-
de la hrană. mai mare.

Aglomerările în boxe, la vi­ Valoarea albuminei 'digestibi-
ţeii tineri, sînt dăunătoare pen­ le este importantă pentru viţei
tru că aci nu se poate ţine o îndeosebi in primele 2 luni, cit
curăţenie exemplară, aşternutul
va fi mereu umed şi murdar. stomacul lor este incomplet dez­
voltat. In această perioadă sin­
Practica unor gospodării de a gur laptele este capabil să asi­
adăposti aceşti viţel in capătul gure albúmina pe care viţelul o
grajdurilor, în camerele con-
poate folosi. Să nu reducem deci