Page 81 - 1962-12

PAG. S
M b AM
99
M ai zilele trecute, de la d e­
poul de locom otive din
Sim eria ne-a sosit o veste îm ­
bucurătoare : planul pe anul
1962 a fo st în d ep lin it. A ltfel
spus, aceasta în seam n ă că si- vreu n sfert de
derurgiştii din Hunedoara au
prim it mai m ulte m aterii pri­
me, că m inerii din Valea Jiu ­
lui au expediat la tim p căr­
bunele scos din adîneuri, că
oam en ii m u n cii de la sa te au
prim it mai m ulte m ărfuri, în­
seam nă — cum bine spunea un
călător în gara Sim eria — că
„C.F.R.-ul şi-a făcu t d a to ria “. telefonului.
Fireşte, obţinerea unui ase­
menea succes este opera în­
tregului colectiv. Din rînduri-
le a cestu i colectiv sin t însă
cîţiva oam eni care au obţinut
realizări deosebite, m ai fru ­
m oase decit ale celorlalţi. D es­
pre ei scriem în reportaju l de
faţă.
S e lăsase noaptea. Totul
era cufundat în linişte.
Din văzduh cădeau liniştit p ri­
m ii fulgi de zăpadă ai aces­
tei ierni. M ecanicul Telau Vla-
d im ir lucra cu dibăcie la lo­
com otiva cu care urm a să ple­
ce în cursă cu un „m arfar“.
O ultim ă probă, un zim bet de
Ura »fait© ! 8 preţios
ira a c t iv it a t e a n o a s t r ă
In urma concursului „Pentru
piinea de cea mai bună calitate1
organizat din iniţiativa C.C. al
sfaturilor populare le-au
revenit sarcina să ducă o mun­
că susţinută pentru realizarea
unor produse de panificaţie la
nivelul cerinţelor. Pentru atin­
gerea acestui obiectiv Comitetul
executiv al Sfatului popular al
oraşului regional Petroşani în
colaborare cu Consiliul local al
sindicatelor şi Comitetul orăşe­
nesc al femeilor a trecut con­
form indicaţiilor primite, la or­
ganizarea unor ecîiipe de control
obştesc. După cum se ştie a-
ceste echipe au menirea să
controleze felul cum unităţile de
panificaţie respectă calitatea
produselor, cum ele sint desfă­
cute pe piaţă etc. Astfel au fost
organizate în Valea Jiului 19
asemenea echipe care constituie
ajutoare de nădejde în îmbună­
tăţirea calităţii produselor de
panificaţie, transportul şi desfa­
cerea lor. Ca să cunoască cit
mai bine atribuţiile Pe care le
au, echipele de control obştesc
au fost instruite periodic de că­
tre tehnicienii sfatului popular
şi ai întreprinderii de panifica­
ţie din Petroşani.
Paralel cu constituirea echi­
pelor de control obştesc comi­
tetul executiv al sfatului popu­
lar a luat şi alte măsuri mai
ales în privinţa desfacerii pro­
duselor. In ultimul timp au fost
înfiinţate încă opt centre de
desfacere a produselor de pani­
ficaţie, majoritatea lor fiind
organizate pe două schimburi şi
dotate cu mobilier nou. De ase­
menea la multe unităţi de des­
facere s-au asigurat condiţii
pentru expunerea şi depozitarea
pîinii. Pentru a fi preîntîmpina-
te aglomeraţiile şi a se asigura
o aprovizionare continuă s-a
întocmit un grafic orar astfel
ca unităţile mari să fie aprovi­
zionate după ora de închidere.
Exfsodem suprafaţa pepinierei
Mal mult de jumătate din ve­
niturile băneşti pe care le rea­
lizează gospodăria noastră co­
lectivă provin de la pepiniera
de viţă. In anul acesta, de pe
12 ha. am obţinut 1.639.080 lei.
Obţinerea unor asemenea veni­
turi se datoreşte în mare măsură
faptului că colectiviştii care lu­
crează la pepinieră, sub condu­
cerea brigadierului Piringcr
Hantz, efectuează lucrări de cea
mal bună calitate. Ca urmare,
planul de altoi calitatea l-a a
fost depăşit cu 30 la sută.
Pe baza experienţei acumula­
te pînă acum şi ţinind seama
de posibilităţile pe care le avem,
consiliul de conducere al gospo-
La noua
Noua strungărie de cilindri a laţii, a montat aerotcrmele dar
grupului de laminoare Peştiş din nu şi motoarele pentru asigura­
C.S.H. dispune de o hală spaţi­ rea ventilaţiei şi apoi, pentru că
oasă, înzestrată ____
cu utilaj mo­ iNv O Ti /A-\
dern. Pentru ca
munca să se des­
făşoare în bune condiţiuni însă, durl.
mai este nevoie de... încălzire. Ar fi bine ca conducerile sec­
Din cauză că aceasta nu e- ţiei instalaţii a I.C.S.H. şi strun-
xistă, oamenii lucrează eu un
randament scăzut, Dc ce nu se
încălzeşte hala ? Pe de o parte
pentru că I.C.S.H., secţia insta-
m ulţum ire, du­
pă care tină-
ru.l m e c a n ic a
intrat intr-un
birou. Mai a-
vea de stat
oră. Era sin ­
gur, cu gîndu-
rile lui.
D eodată l-a
trezit din vi­
sare Urii tul
— Operatorul VLADIMIR TELAU
de tracţiune,
la telefon. ' \ a fu n s la C o şla riu . P e ste to n a j: tă lo c o m o tiv ă a e c o n o m isit 26,8
— Vă salut, Pelau aici.
— Să ai noroc, tovarăşe Pe­
lau. Te căutam . Uite despre
ce-i vorba...
Şi operatorul t-a explicat si­
tuaţia. Pentru Coşlariu trebu ­
iau duse m ărfuri peste ton a­
ju l norm al al trenului. Pînă
la un tren viitor m a i trebuia
a şte p ta t. N -ar pu tea, el, Pelau,
să le ducă acum , ca supra-
tonaj ?
— De acord, tovarăşe ope­
rator — t-a răspuns Pelau.
Tocm ai m i-am revizuit locom o­
tiva, E bine p u să la p u n c t şi
am în credere în ea. Să fie b ă ­
gate în garnitură.
In aceeaşi noapte trenul a
Dacă pînă la începutul anului
acesta pîinea se transporta în
camioane deschise, ca urmare a
propunerilor făcute de echipele
de control obştesc s-a reuşit ca
în prezent pîinea să fie tran­
sportată în camioane închise şi
lădiţe, evitîndu-se degradarea ei.
Comisii de control obştesc ca
acelea formate din tov. Teîea
Văgăun, Maria Berchez, Rusalim
Boţa, Viorel Vuia şi Miron Ni-
colaescu, şi-au dus cu cinste
sarcinile la îndeplinire. Ele au
venit în faţa sfatului popular eu
propuneri valoroase contribuind
la îmbunătăţirea calităţii pîinii.
Există însă şi unele comisii de
control obştesc care nu spriji­
nă în suficientă măsură aceas­
tă acţiune. De pildă echipa for­
mată din tcv. loan Vinţe, Vir-
ginia Barbu şi loan Pantea din
Petrila n-au depus nici un fel de
activitate. Aceasta este cu atît
mai rău cu cit aici îşi fac loc
unele deficienţe in desfacerea
pîinii. Considerăm că este de da­
toria noastră să mobilizăm la
lucru toate comisiile de control
obştesc deoarece încă se mai
manifestă o serie de deficienţe
în aprovizionarea cetăţenilor cu
produse de panificaţie. Pentru
continua îmbunătăţire a desface­
rii pîinii este necesar a se crea
raioane specializate în magazine,
dotarea acestora cu rafturi şi
tejghele, nu aşa cum se întîm-
plă la magazinele nr. 17 şi 14
din Petroşani precum şi Ia uni­
tăţile din Aninoasa unde pîinea
se depozitează necorespunzător.
De asemenea vom organiza mai
multe consfătuiri cu echipele dc
control obştesc în aşa fol ca ele
să-şî aducă din plin contribuţia
la îmbunătăţirea continuă a cali­
tăţii produselor de panificaţie.
CĂROR FODOR
vicepreşedinte al Comitetului
executiv al Sfatului popular
al oraşului regional Petroşani
dăriei, ia indicaţia organizaţiei
de partid, a hotărit ca în anul
viitor să extindem suprafaţa pe­
pinierei la 15 ha. Pe această su­
prafaţă vom produce 2 .0 0 0 .0 0 0
altoi, care valorificaţi vor con­
tribui, la sporirea considerabilă
a veniturilor băneşti realizate de
către gospodărie.
Pregătirea terenului destinat
pepinierei a început cu cîteva zi­
le în urmă. Pînă acum s-a tran­
sportat gunoi de grajd bine fer­
mentat pentru fertilizarea a 4
ha., urmînd ca în curînd să se în­
ceapă şi lucrările de desfundare.
M. LAZAR
brigadier la G.A.C. Apoldul de Sus
strungăriede
Pe alocuri, feres.
tgreealem’uîrni, slouci.t dac-
coperite cu scîn-
găriei de cilindri să se gîndcas-
că Ia cei care lucrează în hală
pe timp de iarnă şi să la mă­
suri în consecinţă.
I. PREDAN corespondent
FĂCUTDATORIA...EM . Ohelar€ t SVBREDACŢIA NOASTRA TOLPW ABt
EUGEN CERNÄU
20 to n e. P e p a rc u rs, n ici o In- to n e c o m b u stib il c o n ve n ţio n a l.
tirziere, nici o defecţiune. C o­
m unistul Pelau şi-a făcut d a ­
toria...
D espre revizorul de loco­
m o tivă Luca T eodor se
spu n e c ă i foarte exigent. Unii
m ecanici susţin că nu-i scapă
nici o defecţiune. N um ai la o
locom otivă nu găseşte el n im ic
in neregulă, la aceea pe care
lucrează m ecanicul Cernău
Eugen. In tr-u n a din zilele tre­
cu te a avu t insă em o ţii şi C er­
nău. D upă ce a trecut cu loco­
m o tiva la revizie, revizorul l-a
ch em a t la e l :
— Uite ce-i băiete. îm i pla­
ce cum lucrezi tu. Azi se îm ­
p l i n e s c 11 l u n i d e c l n d î ţ i v e ­
rific locom otiva şi n u -ţi gă­
sesc nimic. De aceea am ţinut
să te f e lic it!
— Foarte m ulţu m esc, tova­
răşe Luca. C redeam că ai găsit
ceva în neregulă şi de aia m ă
chem i...
Buna întreţinere a locom o­
tivei are urm ări cit se poate
de bune. In p rim u l rină, pe
această cale se econom iseşte
com bustibil. N um ai in luna
noiem brie brigada de pe aceas-
Pregăfin penlru sărbăfoarea pomului de iarnă lificaţi, cu îndelungată experi­
Pentru buna desfăşurare a sărbă­ dul şi toate cele necesare împodo­ enţă, oameni care nu permit ca
torii pomului de iarnă în cadrul I. R. birii lui. Pentru aceasta au fost fo­ în minereu să se strecoare steril.
Combustibilul Deva, comitetul sin­ losite fondurile realizate cu ocazia
dical de secţie, împreună cu comisia
de femei au început pregătirile. Ast­
fel, au fost cumpărate dulciurile care
vor fi puse in pachetele ce se vor
distribui copiilor, a fost procurat bra­
U.R.ÎT.M. Pe­
troşani, secţia
!montaj. Echipa
de montatorl'
condusă de loan
Florea execută
montarea unui
nou lot de în­
cărcătoare cu
bandă.
’ A<Ay Cifre 'despre bunăstare U
Se sim te de pe acum atm os­
fera prem ergătoare Anului
Nou. Aceste sem ne au şi fost
înregistrate de un barom etru
sensibil — m agazinele. Fieca­
re ţine să facă un cadou ce­
lui drag, să in tlm pin e anul
1963 cu lu cru ri n oi in casă.
Fiecare doreşte ca sărbătoarea
'Anului N ou să fie c it nun î m ­
belşugată, să petreacă cit m ai
bine in noaptea de revelion.
1962 a f o s t d o a r şi el u n an
bun, un an de mari succese
obţinute sub conducerea în ţe­
leaptă a partidului, un an în
care pen tru fiecare a sporit
bunăstarea sa. a fam iliei sale.
Un prim revelion, cel al m u n ­
cii, de acu m se şi să rb ă to reş­
te : zilnic sosesc noi veşti, care
sin t in sera te In ziare, despre
îndeplinirea înainte de term en
a planului. Ca şi in anii tr e ­
cu ţi, şi în 1952 o a m e n ii m u n c ii
culeg roade bogate : aproxi­
m ativ 4 m iliarde lei — cu a tît
au fo st m ai m ari in prim ele
n ouă luni, d e c it In aceeaşi p e ­
r io a d ă a lu i 1961, v e n itu r ile
celor care lucrează in sectorul
socialist al econom iei. Ele se
adaugă de altfel la sporul de
9 m iliarde lei al veniturilor
populaţiei din prim ii doi ani
ai şesenatului,
O discuţie cu lucrătorii din
com erţ se dovedeşte deosebit
de interesantă. Doar prin m ii-
nile lor au trecut num ai in
prim ele trei trim estre produse
în valoare d e 38 m iliarde le i;
adică cu două m iliarde m ai
m u lt d ec it vîn ză rile din în ­ nic, este sin te tiza tă In procen-. — Ce m a i faci ? M u lţu m esc,
IULIAN CORNEA
La acest succes com unistul
Cernău Eugen îşi are cea m ai
m are contribuţie.
a fo st felicita t şt m ecani-
cui Cor nea Iulian. In-
tr-una din dim ineţile trecute
el a fost în tim p in a t in depou
d e c ă t r e t o v a r ă ş i i ’A l m ă ş a n
loan , şeful R.C.T, S im eria şi
Lăzărescu loan, preşedintele
sindicatului.
— Felicitări, tovarăşe Cor-
nea...
— M ulţum esc, dar nu văd
p en tru ce.
— P ă i, d a c ă n u a ş t e p ţ i !...
Anul acesta n-ai avu t nici o
întîrziere, nici o defecţiune in
parcurs. datoria şi
— M i-am făcut
atita tot.
L">¦ e s i m p l u s p u s : ,,’M i - a m
făcu t datoria...“. E m u l­
tă m odestie in aceste cuvinte.
E adevărat, oam enii aceştia
şi-au făcut d a to ria : datoria
de m uncitori, de com unişti, de
fău ritori ai unei societăţi noi.
Şi-au în deplinit sarcinile. Dar
şi le-au îndeplinit în m od
exem plar.
N. ANDRONACHE
partizaţi să lucreze mineri ca­
unei întruniri tovărăşeşti organizate
în acest scop, precum şi un fond in
valoare de 2.140 lei acordat de că­
tre consiliul local al sindicatelor De-
V3. . :|J
tr e g a n u l 1959. Ei s i n t p r im ii
care sim t „pulsul" con su m a­
torului, ce doreşte să cu m p e­
re el m ai m u lt, ce bunuri de
con su m sint în m od deosebit
că u ta te , care sin t ex ig en ţele şi
cerinţele sale. „Zilnic vin dem
cele m ai diferite bunuri in ­
d u s t r i a 1e i n v a l o a r e d e 3 m i ­
lioane lei — m ărtu risea direc­
torul m agazinului bucureştean
COMENTARIU PE TEME ACTUALE
„Victoria“. Ce se caută m ai
m u lt ? Tonte produsele au
c ă u t a r e , ă es > g u r, nu. în a c e e a ş i anului trecut. Sporuri su bstan ­
proporţie. A trebuit de pildă
să. l u ă m m ă s u r i s p e c i a l e p e n ­
tru a face faţă cererilor spo­
rite de televizoare, aparate de
radio, frigidere, m aşini de
sp ă la t rufe şi altele“. Aceeaşi
afluenţă de cum părători şi în
celelalte m agazine din oraşe şi
cen tre m u n cito reşti sau in
cooperativele săteşti., aceleaşi
observaţii ale lucrătorilor din
com erţ care sint, de altfel,
confirm ate de datele sta tisti­
ce. Cifrele spu n fapte deosebit
de sem n ificative celui ce le
cercetează. T endinţa oam enilor
de a se îm brăca m ai bine. de
a-şi face casa m ai conforta­
bilă, de a -şi cu m p ă ra snai
m ulte produse electrotehnice,
m ulte din ele pentru uz cas­
NE I N F O R M A M
C a l i t a t e a minereului - olrectiv
p r i n c i p a l al întrecerii socialiste
In cursul acestui an minerii de la E. M. Ghelar au acordat o
atenţie deosebită îmbunătăţirii continue a calităţii minereului ex­
tras. Rezultatele strădaniilor s-au concretizat în depăşirea planu_>
lui de calitate cu patru procente la conţinutul de metal, fapt pen-^
tru care exploatarea a primit în cursul anului din partea Com->
binatului siderurgic Hunedoara bonificaţii în valoare de,
1.162.292 lei. De asemenea la sterilul vizibil procentul de rebut’
a scăzut la 0,676 la sută faţă de 4 la sută cit este admis. L
¦> Redăm mai jos cîteva aspecte din lupta minerilor pentru>
realizarea unei producţii de calitate. _
n^'VN/N/'VS/'V w \/
Fruntaşii calităţii
In fruntea întrecerii pentru
o producţie de cea mai bună ca­
litate în acest an s-au situat mi­
nerii sectorului III. Ei au acordat
o deosebită atenţie sortării ste­
rilului în abataj, au extins puş-
carea selectivă. La încărcarea
minereului din rostogoale au fost
repartizaţi mineri cu experienţă
pentru a aiege din vagonete ste­
rilul vizibil, iar maiştri de
schimb au controlat minereul şi
în abataj şi în vagoneţi, după
încărcare. De asemenea minerii
au cerut controlorului de calitate
Creşte conţinutul de metal în minereu
Pentru ca minereul livrat si- surile luate amintim introduce­
derurgiştilor hunedoreni să con­
ţină cit mai puţin steril vizibil,
la E. Al. Ghelar S-a acordat o
atenţie deosebită alegerii ma­
( nuale a sterilului vizibil Ia ban­
da de claubaj. Aici au fost re­
In sprijinul muncitorilor de la
claubaj a venit şi conducerea
exploatării prin crearea de con­
diţii optime muncii de selecţio­
nare a minereului. Dintre mă-
tu l de 32,6 la su tă cit re p re ­
zintă sum ele destinate unor
astfel de bunuri in totalul
cheltuielilor fam iliilor de m u n ­
citori din industria republica­
nă. La M inisterul C om erţului
Interior am aflat că desface­
rile de m obilă şi alte bunuri
d e f o l o s i n ţ ă i n d e ’u n g a t ă a u care fiecare fam ilie şi le face
m a r c a t o c r e ş te r e în tr e 20 şi
40 la s u tă , in c o m p a r a ţ i e cu
perioada corespunzătoare a
ţiale au în registrat şi vînzările
ăe produse alim entare cu va­
loare n utritivă ridicată, ca la p ­
te, ouă, carne şi giă sim i, brin -
zeturi, zahăr. Dacă se ţine sea­
m a că m agazinele cu produse
alim entare care, ca şi cele de
bunuri industriale, au fo st su­
prasolicitate în tot cursul an u ­
lui şi sin t acum aproape „asal­
ta te “ de cu m părători, se pare că
fiecare şi-a luat angajam entul
să depăşească de cîteva ori în
noaptea de revelion consum ul
obişnuit.
C ifre ca acele a m in tite m ai
sus nu le în tiln eşti în vo rb i­
rea curentă, deşi ele sin t fo a r­
te grăitoare pen tru bunăstarea
de astăzi a om ului muncii. O
intîlnire între doi cunoscuţi
prilejuieşte întotdeauna tradi­
ţionalul schim b de c u v in te :
AAAAAAAVW V,
> nereului. Din această cauză s-a
/¦W/N A ^ /W V
să nu primească fn garnituri
vagoneţi cu steril vizibil in mi­
nereu.
Aceste măsuri l-au ajutat pe
minerii sectorului III să reducă
mult rebutul provenit din steri­
lul vizibil. In 11 luni orizontul 5
a înregistrat doar 0,71 la sută
rebut, iar orizontul 7 a rebutat
doar 0,75 la sută din pricina
sterilului vizibil, faţă de 4 la su­
tă cit este admis.
MARIA ALIC
funcţionară
rea iluminatului fluorescent,
ceea ce permite o examinare a-
tentă a minereului. Rezultatul
s-a concretizat în depăşirea con­
ţinutului de metal la siderită bul­
gări şi la limonită cu 5 la sută,
iar la siderită măruntă cu 2 la
sută.
Ing. MIHAI ENUICA
şeful C.T.C.
Darul textiliştilor
La fabrica „Sebeşul“ din
Sebeş n-ai să întilneşti dogoa­
rea cuptoarelor Martin, înălţi­
mea ameţitoare a schelelor, sau
ecoul surd al abatajelor. Dar şi rîn'd ritmic întregul proces de
aici, găseşti oameni ce poartă producţie cu materia primă ne­
cu cinste titlul de fruntaş in cesară.
producţie.
Fabrica a fost reutilată, pro­
filată şi modernizată in anii
noştri. Iar ei, fruntaşii de azi,
au crescut şi s-au maturizat
odată cu fabrica. Mai mult de
jumătate din numărul munci­
toarelor au lucrat, învăţat şi
s-au calificat în fabrică. Califi­
carea insă nu este un lucru ter­
minat niciodată. Neîncetat, ti­
nere, care ieri au intrat pe poar­
ta fabricii, muncitoare cu ex­
perienţă şi vechime mai mare,
alături de cele mai vîrstnice to­
varăşe de muncă, învaţă, îşi
perfecţionează cunoştinţele. Iar
în aceste zile, ce premerg marii
sărbători a poporului romîn, —
a 15-a aniversare a Republicii
— toţi se străduiesc să lucre­
ze mai mult şi mai bine.
In secţia depănare şi bobina­
re muncitoarea Maria Kast s-a
angajat să dea zilnic 3 kg. fire ne spune tov. Săliştean. M-aş
bumbac peste normă. După 17
ziie de însufleţită întrecere,
graficul arată o realizare medie
a angajamentului de trei ori
b in e ! Şi totuşi aceste cuvinte
au astăzi un real conţinut cu
toate că nim eni nu va răs­
punde : M ulţum esc, mi-a cres­
c u t salariu l cu 20 la su tă în
u ltim ii trei ani. A stfel de cifre
nu apar nici in calculele pe
la sflrşit de lună sau de an.
Nimeni nu va scrie în dreptul
veniturilor sale sum a de lei
908 cit a reven it in acest an
fiecărui locuitor al ţării din
investiţiile statului pentru ac­
ţiuni social-culturale. Această
sum ă, m ai ales, dacă se ţine ^
seam a că o fam ilie este for- t
m ată din m ai m ulte persoane,
r e p r e z in tă u n v e rita b il al 13- îmbunătăţit calitatea cu 5 la1
lea salariu pe an. D upă cum
nici o fam ilie din zecile de
m ii care s-art m u ta t în acest
an in blocuri construite de
sta t nu va scrie in dreptu l ve­
niturilor sale sum a de 35—
40.000 lei — co stu l u n u i a p a r ­
tam ent. Dar toate acestea exis­
tă, fac p a rte din realitatea,
noastră de zi cu zi, con tribuin d
la bunăstarea to t m ai sp o rită
a oam enilor m uncii din ţara
n o a stră .
Iată deci cîteva cifre grăitoa­
re despre creşterea neconteni­
tă a nivelului de trai în ţara
noastră. O glindite în statistici,
in circulaţia m ărfurilor şi in
casa fiecărui cetă ţea n al R.P.
Rom ine, ele sint aspectele con­
crete ale transpunerii în viaţă
a politicii econom ice înţelepte
a partidului nostru.
ADRIAN lONESCU
redactor al „Agerpros“
Und te culci
pe lauri
I,a orizontul III al sectorului
I) sint condiţii de a da numai
minereu de bună calitate, atit
datorită metodei de exploatare
cit şi prin condiţiile de zăcă-
mînt.
Pînă în luna august minerii aJ
cestui orizont au obţinut rezult
tate bune. Luni de zile la rindi
aici nu s-a d: t nici o tonă re­
but. In luna septembrie insă e-
chipa 133 (şef de schimb An­
drei Cuciureanu) în goana după1
cantitate nu a mai efectuat un
control riguros la încărcarea mi­
rebutat 58 de tone ceea ce a in­
fluenţat negativ realizările sec­
torului.
Comitetul sindicatului a orgă-»
nizat o discuţie colectivă la ori­
zontul iii pe tema calităţii mi­
nereului. Minerii din sector au
condamnat această neglijenţă:
După şedinţă, situaţia a Înce­
put să se îmbunătăţească. In
luna octombrie rebutul nu a de­
păşit 18 tone, iar in noiembrie
nu s-a rebutat nici o tonă.
Liniştit de acest succes, şeful
de echipă Ion Subţirelu s-a cul­
cat pe laurii victoriei şi nu a mai
acordat aceeaşi atenţie contro­
lării calităţii minereului. Aşa se
explică faptul că în cursul a-
cestei luni echipa condusă de el
a înregistrat 46 tone rebut.
Faţă de această situaţie mine­
rii sectorului au luat poziţie în
şedinţa de prelucrarea cifrelor
de plan pe anul 1963 şi au pro­
pus măsuri de îmbunătăţirea!
muncii.
ION BIDIGA
vicepreşedintele Comitetului
sindicatului
mai mare. Şi nu e singura frurw
t.aşă. La fel ca ea, toate munci-
toarele din secţie îşi realizea­
ză zilnic angajamentele, asigu-
Un etaj mal jos, în secţia ma-t
şinilor circulare, întrecerea e
în toi. Asemenea unor plinii si­
metrice ce se succed într-o ali­
niere perfectă, gherghefurile
mecanice împletesc ciorapii sub
supravegherea muncitorilor. A-
tente, îndemlnatice şi pricepu-
te, muncitoarele Sora Micu, Ma-*
ria Curea, Paraschiva Mihăi-
ţan şi altele, îşi organizează
munca în aşa fel ca maşinile
să funcţioneze neîntrerupt, fără
rebut, iar ciorapii produşi să fie
numai de calitate superioară.
Alături, în zona şosete băr­
băteşti, facem cunoştinţă cu
tricotera fruntaşă Maria Săliş-
tean. Ea lucrează după metoda
exploatării maşinilor de trico­
tat in maişrută.
— Lucrez la 6 maşini. Inchi-’
puiţi-vă ce-ar însemna să nu-mi
organizez lucrul sub forma unui
ciclu în care operaţiunile se
repetă de la o maşină la alta ?i
plimba de ia o maşină la alta
fără să le prididesc pe toate.
Prea multe explicaţii nu sint
necesare. Vedem practic cum or­
ganizarea operaţiunilor pe ma­
şini duce la eliminarea depla­
sărilor inutile şi a timpului ne-1
productiv, face ca munca să fie
mai spornică;
Aplicarea acestor metode şî
efortul fiecărui om din secţie
se poate exprima lapidar in
cele peste 20.000 perechi ciorapi
de bumbac realizaţi de la 1-17
ale lunii deoembrle peste sar-
ciniie de plan.
Cuvinte de laudă se pot spu­
ne şi despre muncitoarele sec-
ţiei Cotton, unde planul de pro­
ducţie pe 17 zile a fost înde­
plinit în proporţie de 104,5 la
sută, iar calitatea produselor a
crescut cu 3 procente faţă de
norma stabilită.
Dacă în această lună a că-*
dourilor magazinele noastre dis­
pun de un plus de tricotaje de
bumbac meritul este fără îndo­
ială şi al muncitoarelor de lă
„Sebeşul“ care au realizat în!
plus circa 5000 articole diferi­
te peste sarcina de plan şi au
sută. Pretutindeni, In fabrică,
angajamentele colectivului devin
fapte împlinite, demne de lau­
dă şi preţuire.
Cum va arăta graficul între-»
cerii socialiste In zilele urmă­
toare ? La această întrebare co-»
Iectivul răspunde ferm : „S&-t
geata va urca tot mai sus. A-»
ceasta va însemna noi şi no.i
articole, în cantităţi sporite,
date peste prevederile planului
de producţie zilnic”.
Este darul textiliştilor iii
oinstea zilei 'de 30 Decembrie;
& fTRUŢ.AIJ