Page 82 - 1962-12

PAG. 8
La Leningrad; R e u n i U M f e s t i v ă
consacrată aniversării proclam ării
R epublicii P opu lare Romîne
<yXX>OOOy
L E N IN G R A D 25 (A gerpres). —
T A S S transm ite :
La 24 decem brie, filia la din
Leningrad a A sociaţiei de priete­
nie sovieto-rom ină a organizat o
reuniune festivă a reprezentanţi­
lor v ie ţii publice d in oraş in cin­
stea celei de-a 15-a aniversări a
proclam ării R epublicii P opulare
R om îne.
Locuitorii Leningradului au le­
gături slrînse de prietenie cu oa-
Cercurile politice din Anglia îngrijorate
de impasul tratativelor de la Bruxelles
LONDRA 25 (Agerpres).
Impasul în care au rămas şi de
data aceasta tratativele între Anglia
şi Piaţa comună în vederea aderării
Marii Britanii la acest organism eco­
nomic vest-european, constituie o sur­
ia de îngrijorare pentru cercurile po­
litice de la Londra. Agenţia Reuter
relatează că vizita pe care minis­
trul de externe vest-german Schro-
der a anunţat o în Marea Briionie, la
începutul lunii ianuarie 1963, are drept deră că în cadrul acestor tratative
scop tocmai continuarea discuţiilor
\\i!t \\fi,
ÎN TR E C E R E P A ŞN IC Ă
CAPITALISTUL: Cu asemenea paşi el ajunge primul.
Solidari cu lupta patrioţilor
sud-vietnam ezi
Tt? K I? . 25 (A9en3res)>
„ rmarim cu deosebită atenţie
lupta Frontulm naţional de eliberare
dm Vietnamul de sud împotriva
împerialismului american şi dictaturii
lur Ngo Dinh Diem pentru indepen-
entă, pace, neutralitate şi reunifi-
carea patriei“ — se arată într-o
scrisoare adresată de organizaţiile
Campanie antibraziliană
desfăşurată în S.U.A.
RIO DE JANEIRO 25 (Agerpres).
Primul ministru al Braziliei, Her-
mes Lima, a declarat la 24 decem­
brie că în ultimul timp unele or­
gane de presă din Statele Unite
promovează o campanie care urmă­
reşte să prezinte într-o lumină de­
naturată politica internă şi externă
a Braziliei.
Referindu-se la campania antibra-
ziliană desfăşurată de presa ameri­
cană, ziarul „Ultima Hora“ scrie că
această campanie a luat proporţii
deosebite după ce Congresul Natio­
nal al Braziliei a adoptat legea cu
privire la reducerea transferului de
profituri în străinătate.
La Rio de Janeiro — scrie zia­
rul — se . observă că anumite
cercuri din Statele Unite încearcă
să exercite presiuni asupra Brazi­
liei pentru a o determina să-şi mo­
difice linia politicii interne şi ex­
terne.
Descoperîrea unu? complot în Tunisia
TUNIS 25 (Agerpres). — TASS
transmite :
După cum relatează agenţia „Tuni-
*ie Afrique Presse“ în Tunisia a fost
descoperit na complot împotriva se­
Redacţia ji administraţia
ORÜMUI SOCIALISMULUI
itiri
ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI
Toate statele trebuie să-şi mobilizeze
eforturile în vederea rezolvării practice
a sarcinilor dezarmării
VOOOOO C < ' — Declaraţiile lui G. Arkadiev —
m en ii m uncii din R om înia: 46 de MOSCOVA 25 (Agerpres). — TASS
întreprinderi din L eningrad efec­ transmite :
tuează com enzi p e n tru R .P . R o -
G. Arkadiev, reprezentantul U.R.S.S,
m ină, în tara frăţească sînt tri­ în Comitetul pentru problemele eco­
nomice şi financiare al O.N.U. a a-
m ise m aşini-unelte, m otoare elec­ cordat un interviu unui corespondent
al ziarului „Izvestia“ în legătură cu
trice. aparate de m ecanică şi op- ’ j adoptarea la 18 decembrie de către
Adunarea Generală a O.N.U. a proiec­
tică. m aşini poligrafice. tului comun al Declaraţiei U.R.S.S.
C ei care au luat cu vin tu l la şl S.U;A. cu privire la folosirea în
scopuri paşnice a mijloacelor şi re­
reuniune, au declarat că de a- surselor devenite disponibile ca ur­
cum înainte vo r continua să în ­ mare a dezarmării
tărească şi să lărgească prietenia Ş „Adoptarea în unanimitate de că­
tre Organizaţia Naţiunilor Unite a
din tre popoarele sovietic fi ro- declaraţiei în care sînt reflectate pro­ precum şi guvernele ţărilor membre,
m in. punerile prezentate de guvernul U-
niunli Sovietice asupra programului
- ;x x >o o o o c k x x x >o o <x x x x >o o < economic al dezarmării — a spus
G. Arkadiev — nu poate fi califica­
tă decît ca un fapt pozitiv incontes­
tabil in activitatea O.N.U., ca o mă­
sură extrem de concretă în vederea
în vederea „aderării Ia Piaţa comu­
nă“. Minisirul vest-german va avea
tratative cu Edward Heath, lordul
Sigiliului Privat şi conducătorul de­
legaţiei britanice, care negociază de
multă vreme intrarea Angliei în
Piaţa comună. Agenţia Reuter consi­
vor continua întrevederile bilaterale
pe care Heath le-a avut pînă acum
La Ne w York nu apar
cu reprezentanţi ai guvernelor celor principalele s are cotidiene
şase ţări membre ale Pieţei comune.
NEW YORK 25 (Agerpres).
Greva tipografilor din New York,
Începută la 8 decembrie pentru sa­
tisfacerea revendicărilor privind
sporirea salai lor şi îmbunătăţirea
condiţiilor de muncă, continuă în
ciuda încercărilor de intimidare la
Opinii în favoarea
înţelegerii paşnice înfre
cele două sfafe germane
BERLINUL OCCIDENTAL 24 (A-
gerpres).
Primul secretar al conducerii or­
ganizaţiei P.S.U.G. din Berlinul oc­
cidental, Gerhard Danelius, a adre­
sat populaţiei vest-berlineze chema­
rea de a lupta pentru o politică de
asigurare a păcii şi de înţelegere
reciprocă cu R.D. Germană.
„înţelepciunea impune să se
stabilească relaţii paşnice narmale
cu Republica Democrată Germană I n c i d e n t e î n t r e ţ a r a n i indien? şi p o l i ţie în C h i l e
şi să se înceapă tratative cinstite
cu guvernul R.D.G.“ — scrie Da­
nelius într-un articol publicat în
ziarul „Die Wahrheit“.
legocierî în problema cormimtafilor
greceşti şi turceşti dân Cipru
NICOSIA 25 (Agerpres).
La 24 decembrie au reînceput la
Nicosia tratative între preşedintele
Republicii Cipru, Makarios, şi vice­
preşedintele republicii, Fadil Kuciuk,
în legătură cu problema comunită­ rezolve această problemă încă înain­ nea familiilor de ţărani indieni. Fe­
ţilor greceşti şi turceşti din Cipru.
După cum se şlie, în principalele ora­
şe ale Ciprului, unde pe lingă popu­
laţia grecească trăiesc un mare nu­
măr de turci, s-a recunoscut necesi­
tatea constituirii unor consilii muni­ chestiuni care îşi aşteaptă rezol­ solidaritatea cu lupta ţăranilor.
cipale care să asigure şi reprezenta­ varea“.
Iarnă grea în Franja
(D e se n d in ,,K r o k o d ila) PARIS 25 (Agerpres).
In Franţa se înregistrează în aceste
zile un timp foarte friguros. Chiar pe
litoralul Mării Mediterane tempera­
tura a scăzut pînă la minus 9-15
grade. Pe Coasta de Azur şi Ia Mar­
obşteşti din Japonia patrioţilor sud- silia palmierii sînt acoperiţi de ză­
vietnamezi. Această scrisoare a fost padă. Stratul de zăpadă a stingherit
adoptată în unanimitate la o şe- lucrările din port şi circulaţia mij­
dinţă comună a Asociaţiei de prie- loacelor de transport. Trenurile din
tenie japono-vietnameză, Comitetului sud sosesc Ia Paris cu o întîrziere
japonez de solidaritate cu ţările A- de 6-8 ore. Pe străzi au loc nume­
siei şi Africii şi a Comitetului ja- roase accidente din cauza poleiului.
Creşte rapid numărul morţilor şi ră­
ponez pentru apărarea păcii, con­ niţilor în accidente de automobil.
vocată cu prilejul celei de-a doua
aniversări a întemeierii Frontului In urma furtunilor de zăpadă nu­
naţional de eliberare din Vietnamul
de sud.
Scumpirea alimenfelor în Spania
ZURICH 25 (Agerpres). mai mult suferă de pe urma creşte­
Descriind situaţia grea a oame­ rii preturilor masele largi populare,
nilor muncii din Spania, ziarul el­ dat fiind că cea mai mare sporire
veţian „Die Tat“ informează că a preţurilcr se înregistrează la ulei,
„în preajma Anului Nou alimentele legume, peşte şi fructe...“
s-au scumpit şi mai mult ca de o-
bicei... Toată lumea a început să „Omul de rînd nu ştie cum va
vorbească subit despre inflaţie. Cel mai reuşi să-şi menţină echilibrul
bugetului“ — conchide „Die Tat“.
„U n an prosf penfru mineri în R.F.G."
BONN 25 (Agerpres). lui, în 1957, în R.F. Germană au fost
„Un an prost pentru mineri“ — închise — pe lingă citeva zeci de
este titlul unui articol publicat de abataje mici — 22 de mine cu o ex­
săptăminalul vest-german „Die An- tracţie anuală de 8,4 milioane tone
dere Zeitung“ din oare reiese tristul cărbune. Incepînd din 1957, un număr
bilanţ al politicii guvernului vest- de 40 de mine au fost concentrate
german în domeniul industriei car­ în 20 de mine mari in urma cărui
bonifere, cît şi deşănţata goană după fapt extracţia s-a redus eu peste 2
profituri a monopolurilor. Iată dteva milioane de tone. Ca rezultat al con­
date şi cifre relatate in acest arti­ cedierilor, numărul muncitorilor din
col : „De la începutul crizei cărbune- industria carboniferă s-a micşorat cu
175.000*.
Referindu-se Ia ansamblul indus­
triei carbonifere vest-germane, zia­
rul arată că paralel cu intensificarea
curităţii statului Au fost arestate muncii numărul accidentelor a cres­
20 de persoane între care câţiva re­ cut cu peste 30 Ia sută. Numai în
prezentanţi ai armateL Agenţia a- anul 1961 iii industria minieră s-au
nunţă că unt! din cei arestaţi „pri­ produs 144.037 accidente dintre care
meau directive din străinătate“. 474 mortale.
:§ţr. § Martie qr. % lelefon: 18Ş, iŞ94 ?5, 674! I m #tjiă in nqmerar «onform agrobării D i r e c ţ i e i g & T J ţ , m 263.328 din 6 fioipferje 184g. m Ţiganii; Întreprinderea goligrafjol Mal* * De^ .................. ¦<!*
__ i
realizării dezarmării generale şi to­
tale“.
Principiile declaraţiei adoptate, a
subliniat în continuare Arkadiev, a-
iectează toate ţările, mari şi mici, dez­ Lun, locţiitor al premierului Consi­
voltate sau mai puţin dezvoltate din
punct de vedere industrial şi econo­
mie, deoarece înfăptuirea dezarma­
ţii va aduce foloase reale tuturor ta­
rilor şi popoarelor fără excepţie.
Toate statele, a subliniat el, tre­
buie să-şi mobilizeze eforturile în
vederea rezolvării practice a sarcini­
lor dezarmării. Delegaţia sovietică
concepe declaraţia adoptată în sen­
sul că secretarul general al O.N.U.,
în primul rînd ale ţărilor pe cale de
dezvoltare, vor trece la studierea şi
elaborarea unor planuri şi proiecte
concrete, în legătură cu folosirea în
scopuri paşnice a mijloacelor şi re­
surselor devenite disponibile, a spus
reprezentantul sovietic.
care recurg autoiitătile şl cercurile
patronale. Agenţiile de presă rela­
tează că John Lindsay, membru al
Camerei Reprezentanţilor a cerut
ministrului muncii al S.U.A., Wirtz,
să dea dovadă de „spirit de con­
ducere şi de fermitate“ pentru a
pune capăt gtevei. Pînă acum, însă
după cum relatează agenţia Asso
ciated Press nu se întrevede o re
zolvare a acestei greve care ame
nintă să depăşească recordul unei
greve din 1958 care a împiedicat
apariţia ziarelor timp de 19 zile. S-a
anunţat doar că tratativele între re­
prezentanţii sindicatului tipografilor
şi cei ai cercurilor patronale de la
ziarele newyorkeze vor fi reluare
săptămîna aceasta. După cum se
ştie, actuala grevă a tipografilor
împiedică apariţia tuturor celor 9
principale cotidiene din New York.
SANTIAGO DE CHILE 25 (Ager­
pres).
In regiunea Manzanaco, situată în
rea populaţiei turceşti. Tratativele
care au avut loc pînă acum între
reprezentanţii celor două comunităţi
nu au înregistrat progrese, iar dis­
cuţiile reîncepute luni urmăresc să
te de sfîrşitul anului, cînd iau sfîr-
şit împuternicirile actualelor autori­
tăţi municipale. Referindu-se la re­
luarea tratativelor, agenţia Reuter su­
bliniază că „există încă numeroase
meroase regiuni din sud estul ţării,
în special regiunile Muntoase Alpi
şi Jura, sînt izolate.
Timpul friguros înregistrat brusc a
pricinuit numeroase greutăţi şi locui­
torilor din marile oraşe. Au de sufe­
rit in special oamenii săraci ale că­
ror locuinţe sînt lipsite de căldură.
La Singapore:
Miting de solidaritate
o partamentul Poştelor a fost nevoit
cu lupta populaţiei din Biunei
SINGAPORE 25 (Agerpres).
La Singapore a avut Ioc nn mi­
ting de solidaritate cu lupta popu­
laţiei din Brunei, organizat de „Fron­
tul socialist“ din Singapore. Luînd
cuvintul, Lim Chin Siong, secretar ge­
neral al acestei organizaţii a arătat
că „răscoala armată a populaţiei din
Brunei este o luptă dreaptă împotri­
va colonialiştilor britanici, pentru
dobîndirea independenţei. Istoria, a
spus Lim Chin Siong, a dovedit Că
Trupele colonialiste reprimă cu br utalilate populaţia locală din protec­
toratul britanic Brunei.
/. Ţedenbal
a sosit la Pekin
PEKIN 25 (Agerpres).«—TASS tran­
smite i
La 25 decembrie, Ia Invitaţia lui
Ciu En-lai, premierul Consiliului de
Stat al R.P. Chineze, a sosit la Pekin,
J. Ţedenbal, preşedintele Consiliului
de Miniştri al R.P. Mongole.
J. Ţedenbal este însoţit de N. Jag-
varal, vicepreşedinte al Consiliului
de Miniştri al R.P. Mongole, de P.
Sagdarsuren, ministru al afacerilor ex­
terne, şi alte persoane oficiale.
Pe aeroportul din Pekin oaspeţii
mongoli au fost întîmpinaţi de He
liului de Stat al R.P. Chineze, Cen I,
locţiitor al premierului Consiliului de m in a t încă o d ată clar direcţia
Stat, ministru al afacerilor externe aî principală a tim p u lu i nostru.
R.P. Chineze şi alte persoane oficiale,
precum şi de şefi şi membri al repre­
zentantelor diplomatice în R.P. Chi­
neză.
J. Ţedenbal şi Ciu En-lai urmează
să semneze un tratat cu privire la
frontiera dintre R.P. Mongolă şi R.P.
Chineză elaborat în urma unor tra­
tative prieteneşti.
Docherii americani
continui greva
NEW YORK 25 (Agerpres).
Peste 120 de nave sînt imobilizate
în porturile din S.U.A. situate de-a
lungul conslei Atlanticului şi golfu­
lui Mexic, relatează agenţia Reuter
ca urmare a grevei celor 81.000 de
docheri americani.
După cum anunţă agenţia citată,
greviştii au organizat pichete care
patrulează în mai multe porturi.
După cum so ştie, docherii de pe
litoralul Atlanticului au reluat Ia 23
decembrie o grevă declarată în luna
octombrie şi întreruptă pe timp de 80
de zile prinfr-un ordin al Curţii Fe­
derale în virtutea leg*’ anîimuncito*
reşti Taît Hartley. ,
sudul Republicii Chile s-au produs in­
cidente între ţărani dc origine india­
nă şi poliţie în cursul cărora şase
indieni au fost răniţi şi 70 au fost
arestaţi, urmînd să apară în faţa unei
curţi marţiale. Ziarele chiliene rela­
tează că aceste ciocniri sînt un re­
zultat al încercărilor marilor latifun­ în A d e n se pregăfeşfe o arm afă de mercenari
diari de a alunga po indieni de pe
păminitirile lor.
După cum scrie ziarul „El Siglo", în
regiunea Manzanaco marii latifundiari
au acaparat peste jumătate din su­
prafaţa .de teren arabil care aparţi­
deraţia naţională a ţăranilor din
Chile, Centrala unică a oamenilor
muncii şi Frontul de acţiune popu­
lară din această ţară şi-au exprimat
S c u r t e ş tiri — Scurte ştiri — Scurte ştiri
CAIRO. La 24 decembrie în ca­
pitala Yemenului a sosit o dele­
gaţie economică şi financiară a
R.A.U. în frunte cu preşedintele
Consiliului directorilor al organiza­
ţiilor bancare din R.A.U., Hussein
Halah.
Scopul vizitei delegaţiei este de
a încheia cu Republica Arabă Ye-
lupta pentru independenţă a popoare­
lor şi metodele folosite în cadrul a-
cestei lupte nu depinde de ele ci de
gradul de împotrivire a colonialişti­
lor. Dacă vor violenţă şi vărsare
de sînge, popoarele asuprite le răs­
pund cu aceeaşi monedă“. El şi-a
exprimat încrederea în victoria lup­
tei populaţiei din Brunei „a cărei
îorţă a dovedit că şi popoarele din
această parte a lumii doresc să fie li­ de la Universitatea din Mississippi,
bere şi independente“.
Nr. 2489«a
„ \e-a in apropiat cu încă
o treaptă de com unism “
— Interviu cu cosmonautul Pavei PopovEci in preajma
Anului Nou—
M O SC O V A 25 (Agerpres). vrem e cum a fost salvată pacea
In preajm a A n u lu i N ou, agenţia în anul 1962. C riza d in regiunea
N o vo sti a pus cosm onautului nr. 4, M ării C araibilor a constituit un
P a vei P opovici, în tre b a re a : „Cttm exem p lu concret că războiul m on­
apreciafi anul 1962 care a trecut d ia l nu este astăzi o fa ta lita te ine­
fi ce aşteptaţi d e la A n u l N o u vitabilă. El a p u tu t fi preinlim -
1963 E roul cosm osului a răs­ pin a t chiar şi într-o situaţie cit
puns urm ătoarele: se poate de grava. P olitica lucidă
N o i ne-am apropiat cu încă 6 a guvernului sovietic, care nu s-a
tre a p tă d e co m u n ism . S p u n „noi'' lăsat provocat, puterea ţărilor so­
referin d u -m ă nu num ai la noi> cialiste, care au declarat că sînt
oam enii sovietici. N o i înseam nă hotărîte să apere C uba, au silit
to(i oam enii m uncii din tarile so­
cialiste, to[i oam enii de pe pă- pe agresori să dea îndărăt. Im p e­
m int. O m enirea m erge spre co­
m unism în ciuda r e z is te n ţi înver­ rialism ul vroia să înghită m ica in ­
şunate a cercurilor agresive im pe­
rialiste, şi anul ce a trecut a lu­ sulă a libertăţii. D ar au in terve­
n it fo rfele păcii şi criza a fost
A ce st ar. a fost p rim u l du p ă lichidată. A n u l 1962 a fost anul
C ongresul al X X l l - le a al P .C .U .S.,
triu m fu lu i rem arcabil al id eii le­
niniste a coexistenţei paşnice a
statelor cu orânduiri social-politi-
cc diferite.
N o i am m enţinui pacea şt vom
în acest an poporul sovietic a re­ trăi in pace — iată după părerea
p u rta t m ulta victo rii noi, rem ar­
cabile. S în t fericit că am pa rtici­ m ea principalul rezultat şi princi­
p a t la una d in tre aceste victorii
pala perspectivă care se deschide
— zborul în grup al cosm onauţilor
în fa ţa om enirii in p reajm a A n u ­
sovietici.
Succesele U n iu n ii S o vietice în lui N ou. O am enii Vor ven i ca şi
Cosm os arate întregii lu m i reali­ înainte seara în sinul fam iliilor
zările rem arcabile ale ştiin ţei şi
econom ici noastre. lor. pe străzile oraşelor n u se vor
stinge lum inile. Şi noi, cosm onauţii
vo m putea trăi liniştifi, dedieîndu-
ne activităţii noastre dragi, vom
putea să ne pregătim p entru noi
C o n stru rţia de rachete este n u ­ experienţe în Cosm os. N u pot
m ită răspintia gîndirii ştiinţifice
şi tehnice contem porane. P entru spune, desigur, că acest lucru este
fiecare om co m petent este c la r :
cu cît n ivelu l dezvoltării tchnico- uşor. C hiar dim potrivă este foarte
ştiin tifice a (ării este m ai înalt,
cu a lîl m ai m ari sînt şi succesele greu. T rebuie să studiezi, să te
în C osm os. N u degeaba presa b ur­
antrenezi m ult. D ar aceasta ne dă
tuturor un sentim ent de deplină
fericire, in aceasta constă întreaga
noastră viaţă.
gheză occidentală constată cu tea­ In anul 1963 aşteptăm noi vic­
m ă că vocile ruseşti d in spaţiile
cosm ice au exercitat in flu en ţă asu­ torii, noi succese ale socialism ului
pra m odului de gîndire a unei
părţi im portante a opiniei publice pe păm int, noi asalturi asupra u-
care aude in ele confirm area su­
periorităţii econom iei planificate. niversului. O m enirea va a fla m ulta
lucruri interesante despre planeta
M arte, va auzi d in nou voci din
C osm os... D ar p e o a m en i îi aş­
A n u l 1962 a fost anul triu m fu ­ teaptă şi schim bări în viaţa perso­
lui fo itei crescinde a U niunii So­
vietice. E l a arătat, de asem enea, nală. In fa m ilia m ea, d e pildă,
că de această fo rţă sînt n evo iţi să
tină scam a rea cţio n a m cei m ai anul 1963 va fi anul cînd fiica
m ea N ataşa se va înscrie la şcoală
în clasa întîia, iar m am a N a ta şei
în ră iţi- îşi va relua zborurile ca p ilo t in ­
O m enirea îşi va a m in ti m ultă
s tru c to r.
Ultim atum adresat reprezentantului
britan ic în R . A. Yemen
SANAA 25 (Agerpres). care fusese acreditat pe lingă regi­
Consiliul de Miniştri al Republi­ mul imamului, continuă să fie re­
cii Arabe Yemen a adoptat, după cum cunoscut de către guvernul republi-
anunţă agenţia France Presse, hotă- can şi se bucură de toate preroga­
rîrea de a cere reprezentantului bri­ tivele diplomatice. Dacă pînă la ex­
tanic din Yemen să-şi precizeze în­ pirarea termenului indicat, guvernul
tr-un termen definit poziţia fată de britanic nu va recunoaşte Republica
guvernul yemenit. După cum se ştie, Arabă Yemen, relaţiile dipldniatico
guvernul Angliei nu a recunoscut existente actualmente între cele două
pînă acum guvernul Republicii Ara­ ţări vor fi întrerupte şi reprezentan­
be Yemen deşi Însărcinatul cu afa­ tul diplomatic britanic va fi invitat
ceri al Marii Britanii în această ţară, să părăsească tara.
penfru atacarea Yemenu'uî
CAIRO 25 (Agerpres). lor englezi. EI este arestat pentru
Agenţia M.FJN. relatează că au­
torităţile sultanatului Lahej situat a doua Oară.
în protectoratul Aden şi aflat sub
controlul englez, au arestat pe Os­ In sultanatul Lahej se creează o
man Muhammcd El-Masfara, unul armată de mercenari in vederea a-
din şeicll cei mai influenţi ai tri­
bului As-Sabiha. Masfara este cu­ tacării Republicii Arabe Yemen, a-
noscut ca adept al mişcării de eli­
berare din sudul Peninsulei Arabice nunţă agenţia M.E.N. Unii obser­
şi adversar hotărît al colonialişti­
vatori consideră că aceste trupe de
mercenari vor fl trimise în Beihan
la dispoziţia autorităţilor militare
engleze.
men un acord eu privire la colabo­ deschis focul asupra casei tatălui
rarea tehnică şi culturală. său, el este hotărît să frecventeze
în continuare cursurile Universităţii
ICUALA LUMPIJR. Greva celor din Mississippi.
14.000 de feroviari, declarată la 22
decembrie a paralizat complet ac­ Meredith, a relevat că de fapt,
tivitatea pe toate căile ferate din atacurile nu sînt îndreptate numai
Malaya, precum şi activitatea portu­ împotriva Iui, ci şi împotriva tu­
lui Suettenham — principalul port turor negrilor din S.U.A.
al capitalei Ma'ayei, Kuala Lumpur.
Greviştii cer majorarea salariilor. LONDRA. In noaptea de 24 spre
25 decembrie, anunţă agenţia Reu­
Muncitorii feroviari au organizat ter, a avut loc în fata reprezentan­
pichete în gări, depouri şi în alte tei Republicii Sud-Africane din
obiective care sint păzite de deta­ Londra o demonstraţie de protest
şamente puternice de poliţie. De­ împotriva deţinerii arbitrare în în­
chisori sau cu domiciliu forţat, a
numeroase persoane. In Ciuda fri­
să folosească autocamioane pentru gului neobişnuit, relatează agenţia,
transportul poştei în diferite regiuni participanţii au anunţat că vor v e­
ale ţării. ghea întreaga noapte pentru a-şi
exprima sentimentele de dezapro­
PARIS. In oraşul Fort de France bare fată de guvernul rasist al
(msula Martinica) a încetat din Republicii Sud-Africane.
viată, în vîrstă de 47 de ani, după
o boală îndelungată, Camille Syl- CAIRO. Guvernul Republicii Ara­
be Yemen a hotărît să înfiinţeze
vestre, secretar general al Partidu­ Consiliul Economic Superior. Acest
lui Comunist din Martinica. consiliu va stabili politica economică
NEW YORK. Tinărul James Me- a Yemenului şi va exercita controlul
rodith, primul student de culoare
asupra îndeplinirii planurilor de dez­
luînd cuvintul Ia Chicago în cadrul voltare economică a ţării. Ca pre­
unei conferinţe de presă, a decla­
rat că în ciuda atacurilor organi­ şedinte al Consiliului a fost numit
zate de huliganii rasişti, care au Abdel Rahman El Baidani.
Evoluţia staţiei interplanetare „M arte-l“
MOSCOVA 25 (Agerpres). — TASS transmite:
Statia automată interplanetară „Marte-l“ îşi continuă zborul spre
planeta Marte In perioada 18-25 decembrie au fost stabilite din nou
legături prin radio cu staţia. Radiocomunicaţiile cu staţia „Marte-l“
sînt stabile.
Datele telemetrice dovedesc că sistemele staţiei funcţionează nor­
mal.
In timpul zborului staţiei de la bordul ei a fost recepţionat un
mare volum de informaţii ştiinţifice i noi date privind centurile de
radiaţii ale Pămîntului, date Cu privire la fluxurile corpusculare emise
de Soare, precum şi dale privind intensitatea razelor cosmice, cu
privire la magnetismul in spaţiul cosmic şi la micrometeoriti. Recep-
tionarea şi prelucrarea informaţiilor ştiinţifice continuă.
La 26 decembţie, la ora 8 (ora Moscovei) stafia va continua să
se afle în constelaţia Vizitiului, avînd următoarele coordonate astro­
nomice : ascensiune dreaptă — 6 ore şi 83 de minute, declinatie 41 de
grade şl 18 minute. In acest timp viteza de îndepărtare a staţiei de
Pămînt va fi de 6.081 metri pe secundă, Iar distanta pină la „Mar*
te-1“ va fl de 20.430.000 km.