Page 83 - 1962-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I

De la Comitetul pentru Premiul de Stat

r al Republicii Populare Rom ine

La Comitetul pentru Premiul 15. Prof. Virgil Vătăşianu 15. Ing. Ştefan Grosu şl Ing:

de Stat s-au primit propuneri „Istoria artei feudale în ţă­ Valeriu Stanciu

pentru acordarea Premiului de rile romîne" (un volum, „Construcţii originale de

Stat al Republicii Populare Ro- 1959). transformatoare de mare pu­

mîne pe anul 1962. propusă de Academia R.P. tere 20—60 MVA la tensiuni

Comitetul pentru Premiul de Romîne. de 35—110 KV“.

Stat a examinat aceste propu­ n. IN DOMENIUL TEHNICII propusă de Ministerul Me­
talurgiei şi Construcţiilor
neri şi recomandă a fi distinşi
ŞI INVENŢIILOR de Maşini. '
cu Premiul de Stat pe anul 1962
Anwl X IV . Nr. 2490 Joi 27 decembrie 1962 4 pagini 20 bani 1 . Prof. Dumitru Dumitrescu, 10. Prof. Cornel Penescu
următorii autori pentru lucrări­
Ing. Vasile ionescu şi ing. Con­ „Automatica şi telemecani-
le menţionate : stantin laniandi ca sistemelor energetice“,
(voi. I, 1959, voi. II, 1960,
I. IN DOMENIUL ŞTIINŢEI „Grupul de lucrări privind
1st a n u l 196*1 voi. III, 1961).
1. Acad. Grigore C. Molsil studiul teoretic şi experi­
WBktfomimpmfelm Ya prim i de Ia noi „Teoria algebrică a meca­ propusă de Ministerul In-
nismelor automate“, (un vo­ mental a.1 mişcării lichidelor
lum. 1959). văţărnîntului.
propusă de Academia R.P. cu suprafaţă liberă" (1956—
m ai m ultă fontă Romîne. 1961). 17. Ing. Ovidiu Ţiţei, ing. Ion
Andrieş, ing. Cecilia Hrişcu,
2. Prof. Octav Onicescu şi propus de Academia R.P. ing. Constantin Bordeianu şi
pro?. Gheorghe Mihoc Romîne. ing. Alaria Seculin.

Reaiteările obţinute de colec­ gregatelor. In plus, biroul orga­ „Grupul de lucrări din do­ 2. Ing. Vasile M. Popov „Cimenturi speciale" (pen­
tivul secţiei noastre In cursul a- meniul statisticii matemati­
cestui an nu sint tocmai lăuda­ nizaţiei de bază va lua măsuri CU ANGAJAMENTUL DEPĂŞIT ce şi calculului probabilită­ „Grupul de lucrări privind tru baraje, sonde de adin-
bile. Am rămas datori patriei cu ca fiecare membru şi candidat ţilor“. (1956-1961). Teoria stabilităţii sistemelor cime mare. cu întărire ra­
o cantitate dostul de mare de propus de Academia R.P. automate nelineare“ (1956—
fontă, iar la preţul de cost am de partid să răspundă de bunul E xp lo atarea m inieră D e v a Romîne.. 1961). pidă).
înregistrat depăşiri. Despre cau­ propusă de Ministerul. In­
ze ar fi multe de spus. Am avut mers ai lucrului la locul său de 3. Acad. Horia Hulubel propus de Academia R.P. dustriei Construcţiilor. 4
ce-i drept şi greutăţi, defi­ muncă. Ei vor primi de aseme­ „Pentru contribuţii la reali­
cienţe interne. Şi, asupra aces­ La începutul acestui an mine­ rea majorităţii muncitorilor in zarea lucrărilor de cercetare Romîne. __ III. IN DOMENIUL_____ '
tora ne vom opri mai mult in nea sarcini concrete şi vor fi rii de Ia E. M. Deva s-au anga­ întrecerea socialistă, întărirea ştiinţifică din domeniul fizi­
cele ce urmează. traşi Ia răspundere asupra fe­ jat, în cadrul întrecerii socialis­ disciplinei în muncă şi creşte­ cii nucleare“. (1956-1961 ). 3. Ing. Adrian Călin Vasiles- LITERATURII Şl ARTEI
te, să extragă peste prevederile propus de Academia R.P.
In prima parte a anului mal lului în care şi le duc la înde­ rea gradului de conştiinţă a Romîne. cu şi ing. Victor Pimsner
ales, au existat multe neajun­ plinire.
suri în ce priveşte întreţinerea planului cu 1 la sută mai mult muncitorilor, lucru ce se reflectă 4. Prof. Theedur V. [onescu „Utilizarea raţională a pre­ 1. Titus Popovic1
agregatelor. Au fost cazuri dese Comitetul sindical de secţie şi minereu. în eliminarea aproape totală a „Grupul de lucrări din dome­ siunii de zăcămlnt a gaze­ „Setea“ — roman.
de ardere a şublerelor la caupe- conducerea secţiei vor lua mă­ absenţelor neniotivate, ridicarea niul ionilor negativi şi fizi­ lor naturale“. propus de Comitetul de Stet
re, a gurilor de vînt. S-a mers Datorită faptului că în cursul calificării profesionale, introdu­ cii ionosferei“ (1956-1961) propusă de Academia R.P. pentru Cultură şi Artă.
adesea ou un regim de tempera­ suri ca întrecerea socialistă să anului condiţiile de exploatare cerea tehnicii noi, aproviziona­ propus de Academia R.P. Romîne.
tură scăzut. Nu s-a respectat fie mai bine organizată. Ea va s-au îmbunătăţit, minerii şi-au rea locurilor de muncă cu cele Romîne. 2. /Marcel Breslaşu
întotdeauna reţeta de încărca­ trebui să aibă ca obiective prin­ sporit angajamentul la 3,2 la necesare, stimularea morală şi 4. Ing. Alexe Eublic, ing.
re ş.a.m.d. Apoi, n-a existat nici cipale : sporirea producţiei, îm­ sută. Dar chiar Şi această cifră materială a cîştigătorilor între­ 5. Ing. Constantin lliescu Gheorghe Silion, ing. Tiberiu „Pentru activitatea poetică
o aprovizionare tehnico-materla. a fost depăşită în mod conside­ Maniu, ing. Nicolae Peligrad, desfăşurată in perioada
lă pe măsura necesităţilor. De bunătăţirea calităţii fontei şi re­ rabil. Graficul întrecerii socialis­ cerii şi popularizarea metodelor „Lucrările care au condus ing. Emil Nicoară, ing. Fabiu 1956—1961“.
multe ori slderita nu era bine ducerea consumurilor specifice la vealizarea betatronulul Chiţulescu, ing. Dumitru Tomo- propus de Comitetul de Stat
prăjită şi nici de granulaţie co­ I. F.A.". zei şi maistru Ion Toilor pentru Cultură şi Artă.
respunzătoare. (in special cel de cocs). Urmă­ propuse de Academia R.P.
rirea întrecerii se va face ope­ te de la E. M. Deva arăta o de­ lor de muncă au condus la ob­ Romîne, „Instalaţii moderne de fo­ 3. Oscar YValter Cisek
Pentru ca în anul 1963 să ne păşire de 5,7 la sută faţă de an­ raj seria tip 2 Dh-75 A, „Foc de vreascuri“ — ro­
putem realiza sarcinile de plan rativ, Iar experienţa bună şi re­ gajamentul luat şl de 9,4 la sută ţinerea rezultatelor amintite. 6 . Acad. iile G. Murgulescu, T. 50" şi „Turboambreiaje man (limba germană),
ritmic şi ia toţi indicii este ne­ zultatele vor fi popularizate. De faţă de plan. Brigăzile de mineri conduse de Simion Sternberg şi Dumitru I. şi convertizoare hidraulice propus de Comitetul de Stat
cesar ca toate aceste deficienţe asemenea, comitetul sindical de Marchidan. de cuplu". pentru Cultură şi Artă.
să fie preîntâmpinate. De aceea secţie va fi îndrumat să organi­ Rezultatele obţinute se dato- Ladislau Ghezan, Sabin lenăş-
biroul organizaţiei de bază şl zeze temeinic consfătuirile de cău, Mircea Botar şi Aleniuc Pa- „Studiul proprietăţilor fizl- propuse de Ministerul Meta­ 4. Franyo Zoltan
conducerea secţiei au pus un ac­ producţie şi să pună In discuţia resc activităţii organelor de vel au adus o contribuţie de sea­ oo-clilmice ale sărurilor to­ lurgiei şi Construcţiilor de
lor cele mai necesare teme. partid şi sindicale, îndreptată mă la îndeplinirea şi depăşirea pite". (grup de lucrări, Maşini. „Pentru traducerile din li­
cent deosebit pe dezbaterea ci­ spre organizarea întrecerii socia­ angajamentelor noastre. , 1956-1961). rica romină şi universală
frelor de plan cu masa de mun­ Cu ocazia dezbaterii cifrelor liste pe bază de obiective con­ propus de Academia R.P. 5. Ing. Panait Meliseratos, clin anii 1956—1961“.
citori. Faptul că oamenii au fost de plan muncitorii, tehnicienii crete. Aplicarea unor noi meto­ MIHAI NICULÎŢĂ Romîne. ing. Mircea Marinescu, ing. Fla-
îndrumaţi să studieze temeinic şl inginerii secţiei noastre s-au preşedintele Comitetului sindicatului viu Anghel, ing. Gelu Kahu, ing. propuse de Comitetul da
rezervele Interne de îmbunătăţi­ angajat ca în anul viitor să de­ de avansate de muncă, antrena­ ,7. Pro?. Şerban Solacolu Petre Diaconu, ing. Nicolae Tu- Stat pentru Cultură şi Artă.'
re a muncii pentru a putea veni al E. M. Deva „Chimia fizică a silicaţilor
cu propuneri concrete, a făcut tehnici", (un volum, 1957). dose şi maistru Dumitru Ca­ 5. Dumitru Gliiaţă
ca şedinţele ce au avut loc pe păşească planul de producţie cu propusă de Ministerul Invă- zacii „Ciclul de lucrări de pic­
această temă să fie deosebit de ţămîntului şi de Ministerul tură realizate in perioada
rodnice. 4.000 tone fontă. Prin discuţiile Industriei Construcţiilor. 1956—1961“.

Maistrul Andrei Racz a arătat purtate şi propunerile făcute, ei Numărul inovatorilor în continuă creştere 8 . Acad. Gheorghe Ionescu- „Pentru contribuţiile origi­ propus de Comitetul de Stat
Că pentru îmbunătăţirea aprovi­ au arătat că acest angajament Siseşti şi pro?. Irimia Staicu
zionării cu slderită prăjită este
necesară o siupraînălţare a cup­ este pe deplin realizabil. Sîntem Avînd la dispoziţie Printre acestea a- Cornel Dan, Iile „Agrotehnica" vol. I şi voi. nale aduse In proiectarea şi pentru Cultură şi Artă.
toarelor de la prăjitoare. Propu­ convinşi că tradueînd în viaţă o bibliotecă bine în- minţim Inovaţia: Heiuş. II. 1958.
nerea Iul este bine venită şi va cele mai eficace măsuri tehnico- zestrată, primind în- „Recuperarea aburu- Faţă de anul tre- propusă de Academia R.P. construirea cargoului de 6 . Henri Catarg!
Îi aplicată. Alţi tovarăşi au a- Romîne. 3250/4500 tdw“.
rătat că este bine ca fişa tehno­ organizatoriee şi organizînd drumărl competente lui secundar de Ia con- cut, numărul Inovaţil- propusă de Ministerul Me­ „Ciclul de lucrări de pic-,
logică să fie Întocmită astfel in­ 9. Ing. Ion Dumltriu-Tătăra- talurgiei şi Construcţiilor
cit să corespundă cerinţelor de bine întrecerea socialistă, vom dîn partea cabinetu- centratoarele Kest- l0T înregistrate în nu, ing. Sergiu Paşcovschi şl tură realizate în perioada
îndeplinire a planului pe 1963, ing. Radu Stelian. de Maşini. 1956—1961“.
că este bine să fie respectată
grariulaţla minereului etc. lui tehnic, colectivele acest an este mal „Arbori şi arbuşti forestieri propus de Comitetul de Stat
de Inovatori de la fa­ mare cu 12 iar valoa­ şi ornamentali cultivaţi în
Un mare accent va trebui să Iace ca In anul 1963 patria să brica chimică Grăş- ner la extracţia ta- rea economiilor ante- R.P.R." (un volum,1960). 6 . Ing. Dumitru Ionescu, ing. pentru Cultură şl Artă.
punem pe reducerea consumului tie au făcut in acest ninulul şl folosirea e- propusă de Ministerul Eco­
de cocs — factor foarte im­ primească de la noi mai multă nergiei la spălarea nomiei Forestiere. Valeriu Anghel, ing. Aurel Păun, 7. Paul Erdos
portant In realizarea de e-
conomii la preţul de cost. fontă. | 10. Acad. Ştefan Milcu şi ing. Ana Partene „Ciclul de desene Viaţă
DLn acest scop este nece­ „Ansamblul de lucrări pri­
sar să ne îngrijim de luarea IOAN POSTOLACHE an propuneri de ino­ pigmentului" propu­ calculate depăşeşte vind guşa endemică şl tiroi- „Fabricarea semlcocsulul nouă în Oaş“,
celor mai judicioase măsuri pen­ secretarul organizaţie! de bază P.M.R. vaţii valoroase care să de colectivul con­ suma înregistrată a- dologia" (1956-1961). prin procedeul carboîluld“
tru ridicarea temperaturii aeru­ propus de Academia R.P. propusă de Ministerul Meta­ propus de Comitetul de Stat
lui cald la caupere. Sub Îndru­ ing. ALEXE DOBOLI au adus fabricii e- dus d. ing. Vasile trM t « 381 000 Romîne. lurgiei şi Construcţiilor de pentru Cultură şi Artă.
marea organizaţiei de bază, con­ şeful secţiei I-a furnalo conomii antecalcu- Maşini şi de Ministerul Mi­ 3. Mircea Basarab
ducerea secţiei a alcătuit zilele late în valoare de Chişoan din care fac 11. Prof. Oscar Sager nelor şi Energiei Electrice.
trecute un colectiv de specialişti IOAN BEŞTELEIE ..Diencefalul'“ (un volum, , Pentru activitatea dirijo­
însărcinat să studieze temeinic 1960) şi „Morfologia forma­ 7. Prof. Aurel Reies şi ing. Ion rală desfăşurată în perioa­
această problemă şl să vină cu C. S. Hunedoara 3.643.0C0 lei. parte şl comuniştii corespondent ţiei reticulate“ (monogra­ Stănculescu da 1956—1961“.
propuneri concrete pentru rezol­ fie, 1959).
varea el. In plus, va fi tradusă propuse de Academia R.P. „Pentru grupul de lucrări propus de Comitetul de Stat
In viaţă cît mal curînd propu­ Romîne. ştiinţifice din domeniul fun­ pentru Cultură şi 'Artă.
nerea cauperistului Lazăr Popa daţiilor“ (1956—1961).
de reparare parţială a paupere­ 12. Acad. Ath'anasc Joja 9. Dumitru Capolanu
lor 3, 4 şl 5. „Studii de logică" (un vo­ propus de Ministerul Meta­ „Pentru lucrările: Concert
lum, 1960). lurgiei şi Construcţiilor de pentru vioară şi orchestră,
Desigur, nu vom neglija nici propusă de Academia R.P. Maşini. Divertisment pentru orche­
respectarea disciplinei tehnolo­ Romîne şl de Ministerul In- stră de coarde şi doi clari-
gice şi a muncii. Prim-încărcă- văţămintului.
torul Gheorghe Groza arăta că 8 . Iosif Lisovschi, ing. Ştefan neţi, Cinci cîntece din Ar­
tn acest sens este necesar să fie 13. Acad. Constantin Daico- Dîrvoreanu, ing. Gheorghe Du­ deal şl muzica din filmele
mobilizaţi într-o mal mare mă­ viciu, acad. Emil Conduraclie, mitru, ajustor ilie Creţu şi ing. „Homo Sapiens“, „Scurtă
sură maiştrii şi organizatorii prof. Ion Nestor şi prof. Gheor­ Cristian Teodorescu Istorie“ şi „Şapte Arte“,
ghe Ştefan propuse de Comitetul de Stat
grupelor sindicale, f „Dispozitive şi maşini spe­ pentru Cultură şi Artă.
„Istoria Romlnlei“ (volumul ciale pentru prelucrarea ro­
In afara celor amintite mal I, 1960). ţilor dinţate şi a pieselor 1 0 . Liviu Ciulei
propusă de Academia R.P.
trebuie adăugat că maiştrii, teh­ Romîne şi de Ministerul In- grele". „Pentru regia şl Interpre­
văţămîntului.
nicienii şl Inginerii au primit propuse de Ministerul Meta- ¦> tarea din filmul „Valurile
14. Acad. Tudor Vianu Dunării“
sarcini concrete legate de buna „Pentru lucrările de teoria Iurgiei şi Construcţiilor de
şl istoria literaturii, publi­ propus de Comitetul de Stat
întreţinere şl funcţionare a a­ cate in ultimii ani“, Maşini.
propuse de Academia R.P,; pentru Cultură şi Artă.
Romine. 9. Ing. Pancu itrnescu, Ing. Os-
11. Eugenia Maria Popovici
car Sorian, ing. Liviu Coman,
„Pentru creaţiile realizate
ing. Octavian Smighclschi şi Ing.
în piesele de teatru: „Suro­
Ilarie Marinescu
rile Boga“, „Arborele genea­
„Forjarea arborilor cotiţi logic“, „Maria“, „Kpus de
cu fibraj continuu“, soare“ şi „Bădăranii“,
propusă de Ministerul Me­ propusă de Comitetul de Stat
talurgiei şl Construcţiilor
de Maşini. pentru Cultură şi Artă,

10. Ing. Eugen Boian, ing. A- 12. Horia Popescu
lexamlru Bitang, ing. (Kto No-
vy, ing. Liviu Mîndrea şi ing. „Pentru regia pieselor „Ba­
ia“ şi „Aristocraţii“,
Liviu Tănăsescu
propusă de Comitetul de
„Contribuţii la realizarea Stat pentru Cultură şl Artă.,
lucrării: îmbunătăţiri con­
In anii regimului democrat-popuiar la Hunedoara s-au construit agregate noi, de mare ca­ structive şi tehnologice adu­ 13. Arh. Cezar Lăzărescu, ing.,
pacitate, mecanizate şi automatizate. Printre acestea se numără şi noile laminoare. Primul a fost se motorului Diesel de 2100
blumingul. După bluming a urmat construirea altor laminoare : de 659 mm., de sîrmă, semifa­ C.P. şi generatorului elec­ Nicolae Laszlo, arh. Ludovic,
bricate... tric aferent de la locomo­ Staadecker, arh. Lucian Popo­
tiva Diesel electrică de 2100
IN FOTOGRAFIE: Vedere exterioară de la laminorul bluming. vici, arh. Violeta Constantincs-
cu, a.rh. Alina Laurian, ing. Ion
I Foto: I. TEREK Neacşu şi ing. Alihai Barbaiani

C.P.“. „Ansamblurile de odihnă

Teliuc-—înfloritor centru muncitoresc propusă de Ministerul Me­ de la Eforie (etapa a II-a);
' fi’, talurgiei şl Construcţiilor şi Mamaia“.
de Maşini.
iii sta, m ărinău-şi volum ul prin sul şi apa, folosite în trecut 20 Jcw şi m a ş i n a d e î n c ă r c a t p este 40 de oameni | propuse de Comitetul de
ju T e l i u c u l e s t e o v e c h e a ş e z a - îngheţ, ii sfărim a. pentru m ărunţirea m inereu­ cu siloz propriu pe pneuri de din Teliuc şi-au a i m u n c i i fii 11. Ing. Alexandru Nourescu, Stat pentru Construcţii, rAr,
¦i r e . B o g a t e l e s a l e z ă c ă m i n t e d e lui, au fost înlocuite de can­ case noi. prof. geol. Ion Băncilă, ing. Ion hitectură şi Sistematizare.
b minereu de fier sint cunoscute De ia daltă şi ciocan, eas oare. t i p T 2 G. c o n s t r u i t ii! Rusmănică, ing. Dumitru Moso-
iii î n c ă d e p e t i m p u l s t ă p i v i r i i fi) ra şi ing. Niculae Cer.nescu 14. Arh. Victor Sebestyen, arh’.,
w rom ane in Dacia. ia utilaje moderne M ecanizarea com pletă a p ro ­ M ecanizarea procesului de Constantin Frumuzache şl Ing.'
cesului de producţie în carieră producţie, pe Ungă fa p tu l că ‘A p o i î n T e l i u c , î n a c e ş t i „Pentru contribuţii la rea­ Nicolae Cezar Temelcu
’fi» I n a n i i r e g i m u l u i b u r g h e z o - Anii regim ului dem ocrat- a fă cu t ca p ro d u c tiv ita te a să a uşurat in m are măsură lizarea lucrării Uzina Hi­
popular au însem nat pentru c r e a s c ă d e la 10 t o n e d e m a s ă m u n ca m in erilor, a d u s la ani, au fo st con struite o şcoală t droelectrică V. i. Lenin-Bi- „Ansamblul de construcţii
¦fi m o ş i e r e s c , m a i a l e s d u p ă c o n - Teliuc şi locuitorii lui ani de m inieră pe post, cît era îna­ caz“j din centrul oraşului Galaţi“:
transform ări radicale, de în­ frum oase rezultate. Un exem ­ n o u ă , u n d i s p e n s a r d o t a t c u li propusă de Ministerul Mi­ propus de Comitetul de Stat
ij' s t r u i r e a f u r n a l e l o r d e l a C ă - florire continuă. i n t e , la 28— HO t o n e . u t i l a j t e h n i c o - m e ă i c a l m o d e r n , fit nelor şl Energiei Electrice. pentru Construcţii, Arhitec­
iji la n , m i n e r e u l d e f i e r d e la T e ­ I n a c e ş t i ani., l a E. M. T e liu c . plu edificator: producţia a- tură şi Sistematiza,re.
La exploatarea m inieră de c e s t u i a n a î n t r e c u t d e 19 12. Geol. Augustin Vancea şl
ii liuc este exploatat m ai intens aici, de care este strin s legată, s-a deschis sectorul subteran ori şi m ai bine producţia anu­ geol. Vasile Cita 15. Arh. Horia Maieu, arh. Ti­
dezvoltarea întregii localităţi, de exploatare a m inereului de lu i 1938, c o n s id e r a t a n de v ir f beriu Ricci şi arh: Ignace Şer-
fii i n s c o p u l m ă r i r i i p r o f i t u l u i u - m unca a căpătat dim ensiuni fier (Incinte se extrăgea m i­ al econom iei capitaliste. încadrat cu personal calificat, ban
•ţj n u i g r u p d e e x p l o a t a t o r i c a p i ­ şi se m n ific a ţii noi. Acum-, p r o ­ nereu num ai din carieră). Şi
cesul de produ cţie de aici este aici tehnica m odernă îşi spune Viaţă nouă, bunăstare u n f r u m o s c l u b u n d e l o c a l n i - ¦îl „Descoperirea unor noi ză­ „Sala Palatului R.P. Ro­
ii- M i ş t i . A c e s t p r o f i t s p o r e a i n s ă m ecanizat sută la sută, locul din p lin cuvîntul. La lucrările
m uncii m a n m le lulndu-l u ti­ de înaintare în galerii se fo ­ A m pren ta noului, a civiliza­ cii au con diţii din tre cele mai b căminte de gaz metan In mîne“.
ti! p e s p i n a r e a m u n c i t o r i l o r m i - lajele m oderne, de înaltă pro­ losesc agregate de perforare ţiei şi bunăstării se întllneşte b u n e p e n t r u p e t r e c e r e a t i m p u - fii
fi> n e v i, c a r e d e p u n e a u o m u n c ă ductivitate. Derocarea se face de tip B U-l, care au un ran­ insă la fiecare pas p e care-l l u i l i b e r ; s - a i n t r o d u s a p a p o - fit bazinul Transilvaniei", propusă de Comitetul de
prin pu şcări tn m asă, găurile d a m e n t cu circa 70 la sulă face vizitatorul în Teliucul de
•Jt e x t e n u a n t ă , d e s c l a v i , c u m i j ­ pentru acestea efectuîndu-se mai m are declt perforatoarele astăzi. In u ltim ii ani, pentru propusă de Ministerul Indu­ Stat pentru Construcţii, Ar-t
cu foreze verticale şi orizon­ pneum atice. Pentru încărcarea minerii exploatării s-au dat
ii', lo a c e e x t r e m d e r u d i m e n t a r e , tale, încărcarea m inereului se m inereului se folosesc muşini în fo lo sin ţă p e s te 200 de a p a r ­ t a b i l ă şi s - a e x t i n s r e ţ e a u a d e !fr striei Petrolului şi Chimiei. hitectură şi Sistematizare.
face cu excavatoarele, iar tra n ­ de încărcat pneum atice, tran­ tam ente in blocuri ale căror
ţr d e o a r e c e r e g i m u l c a p i t a l i s t n u sportul acestuia cu autocam i­ sportul se face cu locom otive linii elegante înscriu geom e­ curent electric; comuna a fost Î3. Ing. geol. Ion Petrişor, ing. In conformitate cu prevederi-«
fi! a v ă d i t n i c i c e l m a i m i c i n - Diesel, iar p en tru înlăturarea tría noului cartier m uncito­ in în tregim e radioficată, s-a
fit t e r e s p e n t r u i n t r o d u c e r e a t e h - o a n e l e . N u m a i In a c e s t a n , E. p ra fu lu i, în se cto ru l II, a fo st m odernizat şoseam principală, ;fit geol. Constantin Teodorescu, le Decretului nr. 170/1961 pri­
introdus perforajul umed. De resc al localităţii. Fără să mai a fost am enajat un stadion ţj(
vicii in exploatarea m inereu- M. T eliuc a fo st în zestrată cu asem enea, în abatajele din punem la socoteală n en u m ă­ geol. Dumitru Paraschiv, geol. vind Premiul de Stat al Repu­
două excavatoare de m are ca­ subteran se experim entează cu ratele apartam ente construite fi) Nicolae Grigoraş şi geol. Mi- blicii Populare Romîne, reco­
lui. Tină în anii eliberării, aici pacitate, adevărate uzine în­ pentru, aceştia in colonia mandările Comitetului pentru
cărcătoare de minereu. Baro- bune remátate, screpereie de Iuba şi la Hunedoara. In afara pentru iubitorii de sport. jj hai Popcscu
§• p e r f o r a r e a g ă u r i l o r d e m i n ă aceşl ora, din fo n d w t proprii, Premiul de Stat se supun opi­
De asem enea, în localitate v „Dovedirea platformei Moe- niei publice pentru observaţii
vi s e f ă c e a c u d a l t a ş i c i o c a n u l , sice aa o nouă şi Importan­ şi aprecieri.
f u n c ţ i o n e a z ă d o u ă c i n e m a t o - !7 tă platformă petrolieră prin
fii î n c ă r c a r e a m i n e r e u l u i c u t r o - descoperirea ide zăcăminte După primirea observaţiilor şl
grafe, s-au deschis noi m aga­ de ţiţei şl gaze“, •aprecierilor, Comitetul pentru
w cui, iar m ăru nţirea bulgărilor Premiul de Stat va definitiva
zine unde localnicii găsesc un propusă de Ministerul In ­ lista lucrărilor şi a autorilor lor
fi! c u b a r o s u l o rt, i n a n o t i m p u l dustriei Petrolului şi Chi­ şl o va supune spre aprobare
bogat so rtim en t de măirfuri miei Consiliului de Miniştri.-
ir f r i g u r o s a l i e r n i i , c u a j u t o r u l etc.
î4. Dr. Nicolae Ţeodoreanu şi Observaţiile şi aprecierile voi?
fiţ a p e i . S e s t r o p e a u c u a p ă b u l- Totul pentru oamenii m u n ­ dr, Sava Timaru fi trimise, plnă la data de 27

|ţ g ă r i i m a r i d e m i n e r e u i a r a c e a - cii, p en tru creşterea nivelului

lor m aterial cultural, pentru

bunăstare şi fericire — aces­

tea sin t certitudinile p e care tjCrearea unei râse noJ ide ianuarie 1963, Comitetului pentru

ie ca p eţi vi si tin d Teliucul de dl eu lină fină — Merino- Premiul de Stat, la sediul Se­

azi. sul de Palas‘\ cretariatului General al Oonsn

V. OHIŞ ¦propusă de Consiliul Supe­ Irului de Miniştri, Bucureşti,-

rior al Agriculturii, Piaţa Victoriei,.