Page 84 - 1962-12

PAG. S
Condiţii materiale optime
la căminele culturale !
Perioada ele Iarnă, este deose­
bit de prielnică pentru desfăşu­
rarea unei bogate activităţi cul-
tural-artistice şi educative la că­
minele culturale. Dar aceasta de­
pinde In mare măsură şi de fe­
lul cum sînt asigurate condiţii­
le materiale, de felul cum con­
siliile de conducere ale cămine­
lor culturale ştiu să antreneze
masele largi de oameni ai mun­
cii la cămin.
In raionul nostru activitatea
cultural-artistică şi educativă s-a
îmbunătăţit mult In ultimul
timp. In prezent activează 34
formaţii corale, 67 echipe de
dansuri, 81 echipe de teatru, 10
formaţii instrumentale, 26 bri­
găzi artistice de agitaţie, nume­
roşi recitatori artistici, se ţin o
serie de conferinţe etc. Majori­
tatea formaţiilor artistice des­
făşoară o activitate susţinută,
programele lor, cu un conţinut
bogat fcle idei, fiind mult apre­
ciate. Numai In cadrul festiva­
lului de teatru „I. L. Caragiale"
au participat peste 80 echipe de
teatru. Bine s-au prezentat echi­
pele de teatru din Gurasada, Do-
bTa şi Ilia. De asemenea, In ul­
timul timp 30 brigăzi artistice
de agitaţie au participat la fa­
za intercomunală din cadrul con­
cursului regional al acestor for­
maţii. Brigăzile artistice de a-
gitaţie din Alniaş Săllşte, Bam-
potoc, Buruiene, Lăpugiu şl al­
tele care au obţinut cele mai
bune rezultate vor participa la
îaza raională. Tot In ultimul
timp brigăzile ştiinţifice au fă­
cut deplasări In comunele Bur-
juo, Visca şl Ohaba, unde au dat
numeroase răspunsuri la Între­
bările ţăranilor colectivişti.
Pentru ca activitatea la cămî-
hele culturale să fie tot mal bo­
gată pe timpul Iernii, Comitetul
raional pentru cultură şl artă,
sub' îndrumarea Comitetului e-
xecutiv al sfatului popular raio­
nal, « luat o serie de măsurî.
[Amintesc printre altele Înfiinţa­
rea celor patru centre metodice
la Hărău, Dobra, Brănişca şl
Zam, care constituie model de
îndrumare a activităţii cultural-
nrtistice. Ele deja depun o mun­ O atenţie deosebită a acordat
că susţinută. De exemplu centrul comitetul executiv al sfatului
metodic din Brănişca a ţinut popular raional aprovizionării A V v A V V *v/WS>
§ A Tun jurnal vorbit cu tema : „Dez­ căminelor culturale cu lemne de
voltarea G.A.C. Brănişca In ur­
mătorii doi ani“ urmat de un
program artistic. La Dobra s-a
ţinut D seară literară pe tema:
„Ţărănimea colectivistă ogllndi-
In comuna noastră
Comuna Blandiana din raionul
Orăştie a trăit In cei 16 ani de
’(democraţie populară m a r i
schimbări. Azi oamenii duc o
viaţă îmbelşugată, demnă. La
îndemnul partidului au constituit
0 gospodărie agricolă colectivă
puternică, înfloritoare.
Bilanţul realizărilor din comu­
na noastră din ultimii 15 ani
este bogat. Astfel In salul Blan-
diaha, cu contribuţia cetăţeni­
lor, i-a construit un local pen­
tru şcoala de 8 ani şi căminul
cultural. Căminul a fost dotat
cu aparat de filmat. ln satul Ac-
mar, «-a construit o şcoală de 8
pni şl un magazin mixt.
1 De asemenea In satul Răcătău Aplicaţiile practice - mijloc de îmbogăţire V W w \
Peste 1.100.000 ha.
împădurite
În toate regiunile ţării s-a termi­
nat campania de Împăduriri. Silvi­
cultorii au Împădurit ln acest an
mal bine de 75.000 de hectare. Cu
¦aeeastă suprafaţă, lucrările de Îm­
păduriri »1 sompletărl făcute din
1948 şl pină ln prezent depăşesc
1.100.000 hectare.
Suprafaţa medie anuală Împădu­
rită ln ultimii 14 ani este de trei
ori mat mare deslt cea realizată
de burghezie ln perioada dintre
cele două războaie mondiale.
In anii Republicii, silvicultorii au
acordat o atenţie deosebită reface­
rii ţi dezvoltării fondului forestier
al ţării, bogăţiei jefuită in trecut
de numeroase societăţi capitaliste
străine ţi autohtone. Aslfel, au fost
refăcute ln mare măsură impor­
tantele masive forestiere din Mun­
ţii Apuseni, Vrancei, de pe văile
Bistriţei, Lotrului, Mureşului şi So­
meşului, unde, ca urmare a apli­
cării de către capitalişti a tăieri­
lor rase, au fost dezgolite citeva
sute de mii de hectare. Mari su­
prafeţe s-au împădurit ln bazinele
Timişului, Jiului şl Sebeşului,
In acţiunea de refacere şi dezvol­
tare a fondului forestier, silvicul­
torii au primit un ajutor substan­
ţial din partea tineretului şi a ţără­
nimii. Numai in primii trei ani ai
planului şesenal, au fost Împădurite
prin muncă patriotică peste 28.000
heclnre.
In scopul ridicării productivităţii
pădurilor, in ultimii ani au fost ex­
tinse cultura unor specii de arbori
care cresc repede şi au valoare
economică mare ca plopul negru
hibrid, laricele şi duglasul. Pină
acum de exemplu, s-a Împădurit o
suprafaţă de peste 36.000 de hec­
tare cu nlonl negri hibrizi.
(Agerpres) te pină acum prezenţa a fost
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2490
A . i m u j e s iar ăQ adio
cuîtural-artisiice 28 DECEMBRIE 1962
Programul i : 5,07 Cîntece şi
TEODOR VASIU vizionate cu lemne 3fe foc aslgu- ,0 y( ^ A 4 ? '.li' ¦ \ P e ecpiarae jocuri populare romlneşti; 5,40
rind condiţii optime desfăşurării I Melodii distractive; 6,20 'Emi­
preşedintele Comitetului executiv activităţii culturale. Sînt însă şl -> In cinstea celei de a XV-a aniversări a procla­ siunea penlru sale; 6,45 Muzică
unele cămine culturale ca acelea mării Republicii Populare Romîne, întreprinde­ uşoară interpretată la chitară;
al Sfatului popular raional Ilia de pe raza comunelor Visca, Hă. mmmm rea regională cinematografică a organizat la 7,10 Formaţii de muzică populară
rău, Certej, Buruiene, satul Ml- cinematografele „Patria“ din Deva, „Victoria“ din din diferite regiuni ale tării;
tă In poezia actuală“. De ase­ hăieşti şi altele care nici plnă a- Comunistul Vasile Pîţan flln G.A.C. Dala, ra­ Hunedoara, „Alexandru Sabia“ şi „7 Noiembrie“ 7,30 Sfatul medicului: Valoarea >
menea, periodic se organizează cum n-au fost aprovizionate cu ionul Sebeş găseşte întotdeauna timp pentru a din Petroşani, „Flacăra“ din Orăştie, Steaua ro­ alimentară a dulciurilor; 7,45*
semlnarii raionale cu directorii lemne de foc. Comitetele execu­ populariza rezultatele obţinute de colectivişti în şie“ din Brad şi altele, manifestări cu filmul ro- Salut voios de pionier; 8,00 Su­
căminelor culturale Iar colecti­ tive ale sfaturilor populare co­ coloanele ziarului. inînesc. In cadrul acestora vor rula filmele: marul presei centrale; 8,08 Mu­
vul de conferenţiari se deplasea­ munale amintite, au manifestat „Lucrările Sesiunii extraordinare a Marii Adu­ zică populară romînească; 9,30
ză la sate unde face expuneri in­ delăsare în această privinţă şi nări Naţionale“, „Cronică lnmedoreană“, „Omul Fragmente din opera „Nunta lui
teresante. De exemplu procuro­ trebuie ca în cel mai scurt timp de lingă tine“, „Mîndrie“ „Furtuna“, „Străzile Fignro“ de Mozart; 10,30 Con­
rul Cornel Bărbănţan a susţinut să ia măsurile corespunzătoare. au amintiri“, „Secretul cifrului“, „Băieţii noştri“ cert de estradă; 11,05 Muzică
numai In luna noiembrie patru etc. populară romînească; 11,30 Pa­
conferinţe cu tema „Drepturile Activitatea cultural-artistică gini orchestrale din muzica de
şl îndatoririle cetăţenilor din pa­ desfăşurată In perioada de Iar­ Filmele vor fl însoţite de documentare ca operetă; 12,20 Muzică populară
tria noastră în conformitate cu nă la căminele culturale, asigu­ „Ritm în construcţii“, „Bucureştii de altă dată“, romînească; 14,00 Concert de
Constituţia R.P.R.“. rarea unor condiţii materiale op­ „Komo sapiens“, „Cartierul nostru“ şi altele. prînz; 15,20 Muzică romînească
de estradă; 16,15 Vorbeşte Mos­
In prezent toate formaţiile ar­ time a stat în permanenţă în C iestăm Ite p iH M Ie a . cova; 16,45 Muzică populară în
tistice din raion pregătesc pro­ centrul atenţiei comitetului exe­ interpretarea violonistului Ion
grame care vor fi prezentate cu cutiv al sfatului popular raio­ La Şcoala me'die din Cugir a fost organizată Drăgot; 19,00 Jurnalul satelâr ,
ocazia zilei de 30 Decembrie. La nal. Această problemă a fost dis­ recent o scară literară închinată celei de a XV-a 20,15 Formaţii artistice ale
Brănişca se pregăteşte montajul cutată In două şedinţe de comi­ aniversări a proclamării Republicii Populare Ro­ G.A.C.; 20,30 Noapte bună, co­
literar-muzical „Te cîntăm pa­ tet executiv care au stabilit mă­ mîne. pii : „Trei căsuţe, trei drumuri“
trie“, la Roşcani montajul suri concrete de îmbunătăţire a de Tltel Constantinescu; 20,40
„Partidului li mulţumim“, la Hă­ ei. Putem afirma că In prezent In cadrul acestei seri s-au recitat versuri ale Muzică de dans; 21,30 Orchestre
rău seara culturală „Poeţii noş­ activitatea la căminele culturale poeţilor noştri şi au fost interpretate cîntece şi solişti de muzică populară ro­
tri cîntă Republica" etc. s-a îmbunătăţit mult. Nu acelaşi închinate Republicii. La organizarea acestei ma­ mînească care au concertat peste
lucru 11 putem spune despre ca­ nifestări culturale şi-au dat concursul elevi ai hotare.
Aspectele muncii cultural-ar- sa raională de cultură (director clasei Xl-a sub îndrumarea prof. Maria Adam.
tistlce desfăşurate la căminele Tralan Tămăşan) care nu con­ Programul II: 13,25 Pagini or­
culturale din raionul Ilia sînt NICOLAE POPA chestrale din opere; 14,10 Cîn­
variate. La reuşita lor o mare stituie un model pentru celelal­ tece şi jocuri; 14,30 Estrada me­
corespondent lodiilor ; 15,00 Muzică populară
te unităţi culturale din raion. romînească şi a minorităţilor na­
IP r a g r a iiM il Ib r i^ ă z ii ţionale ; 16,10 Muzică uşoară;
19,00 Tineri interpreţi de muzi­
contribuţie îşi aduc condiţiile Aici nu are loc o activitate zil­ Fotoreporterul nostru I-a surprins pe tov. Pîţan .Membrii brigăzii artistice de agitaţie de la că uşoară;
materiale create. Vorbind de a- nică iar multe cadre didactice
ceastă problemă trebuie să a- stau departe de activitatea ce la masa de lucru redactînd' o scrisoare adre­ Preparaţia cărbunelui din 'Petrila au pregătit în
mintesc că toate căminele cul­ trebuie să existe la casa raio­ cinstea aniversării Republicii un program înti­
turale din raion au fost zugrăvi­ nală de cultură. sată ziarului.
te din timp şl amenajate pentru tulat : „..Noroc şi la mulţi ani“I Programul popu­
a se putea munci In condiţii op­ In perioada ’de Iarnă activi­
time. Cele 70 cămine culturale cu tatea căminelor culturale tre­ larizează realizările înfăptuite în anii Republicii
sediu, 12 biblioteci comunale, 80 buie să se îmbunătăţească con­
biblioteci săteşti, casa raională tinuu. De aceea este necesar să în oraşul Petrila şi succesele muncitorilor de la
de cultură dau posibilitatea oa­ se ia cele mai eficace măsuri în
menilor muncii să-şi petreacă aşa fel ca oamenii muncii din A în c e p u t va c c in a re a Preparare, care şi-au realizat planul anual îna­ C inem a
timpul liber In mod plăcut. Gri­ raion să-şi poată petrece aici inte de termen.
ja pentru crearea unor condiţii timpul liber In mod plăcut, re-
bune desfăşurării muncii cul’tu- creativ,< an tig rip ală Dintre tinerii care şi-au adus o contribuţie de '28 D E C E M B R I E 1962
rale se manifestă tot mai mult. seamă la pi'egătirca programului sînt: Mihai
Numai In acest an au fost date Cadouri penfru copil
In folosinţă localuri de cămine Drăgănescu, Aurică Mihăilă, Ion Indrei, Vasile D E V A : L a 30 de ani — cinem a­
culturale la Dobra, Fintoag, Bă- Copiii salariaţilor de la E. M.
lata, Vica şi In alte localităţi, în regiunea noastră, sanltare Instruite in a- Gonciulea, Ion Orza, Viorica Merceoiu, Octaviam tograful „Patria"; H U N E D O A R A :
dotate cu mobilier modern. Sînt ca şl în întreaga ţară, oest scop. Olteanu şi loan Iordan. O m ul de lingă line — cinem ato­
a Început vaccinarea
In construcţie alte localuri de antigrlpală a populaţiei. Grupa persoanelor ce P. GĂINĂ graful „ V ictoria"; P E T R O Ş A N I:
Imunizarea contra gri­
corespondent L a noapte va m uri oraşul — ci­
vor fi vaccinate cuprin­ Concurs artistic nem atograful „A l. Sahia"; M ongo­
de virsta Intre 16—55 lii — c in em a to g ra fu l „7 N o ie m ­
pei se face fie prin pul­ ani Indiferent de sex. ’ Formaţiile artistice de Ia Exploatarea minieră ZIatna, brie"; O R Ă Ş T IE : T in lin şi m iste­
verizare, ide prin lnstl- Contraindicaţii sint pen­ soliştii vocali şi instrumentiştii se vor intilni in ziua rul linei de aur — cinem atogra­
fu l „V. R oaită"; B ăieţii noştri —
tru: stările febrile, ca­ de 30 decembrie la ZIatna in cadrul unui concurs artis­
laţii nazale (picături ln tic închinat celei de a XV-a aniversări a proclamării c in e m a to g r a fu l „ F la că ra “; A L B A
nas) cu vaccin sovietic tarurile acute, afecţiuni­ Republicii Populare Romîne. IU L I A : S ta rt către necunoscut —
cămine la Certe], Tătărăştl, Ră- Barza şl Uzina de preparare din de tip A 2 şl B. Acea­ le cardiovasculare şi a Ln concurs se vor prezenta 18 formaţii — de teatru, c in e m a to g r a fu l „ V ic to r ia “; B ă tă lie
duleştl, Pano etc. Au fost des­ Gurabarza vor primi In curînd de stă vaccinare, care deja doua jumătate a peri­ brigăzi artistice de agitaţie, tarafuri, de dansuri etc.
chise noi cinematografe pe ban­ la Moş Gerllă jucării, dulciuri şi a început, se face da oadei de sarcină. in m arş seria I şi II — cinem a­
dă îngustă la Boz, Fintoag, Şol- alte cadouri ln valoare de peste către organele mediwv- Numai de la mina Haneş se vor întrece cinci formaţii
muş şi altele. 74.000 lei. Dr. TRIF MIRCEA artistice. to g r a fu l „25 Ar u g u s t ‘ ; S E B E Ş : Ş o ­
!4 GH. POPESCU ferii iadului — cinem atograful
carespondent
„P rogresul"; Porto-Franco — ci­
nem atograful „M. S adoveanu";T E -
1U Ş: C a rm ela — c in e m a to g ra fu l ,,U.
R oaită"i Z L A T N A : T o m degeţe­
lu l •— c in e m a to g r a fu l „ M u n c ito ­
IL D IE A 'W v w v w u n a r u l “) S I M E R I A : 9 z i l e d i n tr - u n
an —1 cinem a to g ra fu l „I. P in tilic";
foc. Prin grija comitetelor exe­ 'Cineva l-a b ă tu t cu m in a pe s - a u î m p l i n i t n ic i p a t r u a n i 'ăe te ăe u rză lu ţă '(fire de b u m ­ sa iva n u l p e n tr u 540 de ol, g a - } L O N E A : Intoarce-te — cinem ato­
cutive ale sfaturilor populare um ăr şi i-a arătat priveliştea bac), care ţesute In război in
comunale, cămine culturale ca ce se aşternea p e valea Slivu- cină silvâşenii au introdus pe com binaţie cu fuiorul, dădeau rajul pentru autocam ionr' mo- ’ g ra fu l „ M inerul"; H A Ţ E G : C ele­
cele din Dobra, Bacea, Boz, Bră­ ţului. Şoferul autoturism ului pinza pentru căm ăşi. Ca să-şi
nişca şl altele au fost bine apro­ a înţeles aluzia şi a o p rit in u liţe şi ln curţi, ln case şi la ia o pereche de bocanci ori o gaziile, pivniţele, silozurile, re- brul 702 — cinem atograful „Popu­
vlrfnl Seicului, dealul ce se pălărie,, trebuia să m uncească lar"; IL IA : P ost restant — cine­
grajduri — becuri electrice. m izele etc. Pe coasta M uşca­
m atograful „Gh. D oja"; B R A D :
Cele dou ă clădiri ale şcoli­ tei, seacă si goală p in ă acum , ‘
L a c rim i tir Zii cinem atograful
lo r d e 4 şi 8 a n i — u n d e 74 colectiviştii au pla n ta t ln pri-,
„S te a u a R o ş ie " ; Â P O L D U L D E
în v e c in e a z ă c u s a tu l. D e aici ele c o p ii în v a ţă , a lă tu r i ă e c i ­ m u lt, să tr a g ă d e la gu ră. m ă v a ră 7.000 ă e p o m i r o d ito r i.)
SU S: S-a fu ra t o bom bă — ci­
Silvaşul ăe Jos pare o frum oa­ nem atograful sătesc şi căm i­ Sint ln Silvaşul de Jos m ai Factorul poştal distribuie Ins
să aşezare ln miniatură. nul cultural, unde cadrele di­ bin e de 170 fa m ilii. A cum , n e m a to g r a fu l „23 ’A u g u s t " i
dactice şi tm erit colectivişti dacă ai face o statistică, ar fi sat sute de ziare şi reviste, bi- /
s.a terminat o şcoală rde 4 ani, Casele arătoase, m ajoritatea îşi valorifică din plin talente­ rare casele ln care să nu gă­ bliotecara căm inului rindu- s (B u le tin.
iar la Poeni Ibru se ridică o altă cu p o r ţi şi g a rd u ri din fier şi le ln brigada artistică, in co ­ seşti aragaz sau m otocicletă, ie şte ln r a ftu r i 1.300 vo - /
şcoală asemănătoare. rul şi echipa ăe dansuri, care aparat de radio sau vreo gar­ m eteăm lâtyie
stîlpi din beton, te avertizea­ au prezentat program e artis­ nitură de mobilă nouă, o bici­ lum e care colindă din casă '
Demnă de remarcai pentru a tice pe scenele m ultor sate cletă sau ceasuri ăe mină, PENTRU 24 ORE
ilustra viaţa nouă a ţăranilor ză încă de la intrare că locui­ din raionul Haţeg — com ple­ curţi care să nu fie îm p rej­ ln casă, vitrin a cinem a- \ Vreme schimbătoare cu cerul
torii satului slut oam eni har­ temporar acoperit, Vor cădea pre­
colectivişti este şl construcţia de nici şi buni gospodari. tează noul peisaj al satului. tografică cheam ă oam enii să ’ cipitaţii sub formă de ninsoare şi
lapoviţă. Temperatura în uşoară
în dată după intrarea ln sat v a d ă „Alba R e g ia “, clo p o ţe- < creştere, ziua va fi cuprinsă In­
Iţi apare ln fa ţă o cu rte largă Iu l ş c o l i l o r î n d e a m n ă t i n ă r a <.
tre —2 şl + 2 grade, Iar noaptea
generaţie către sălile ăe clasă,c
Intre — 1 şt — 6 grade. Vlntul va
noi case Individuale. Peste 130 Im plnzită de brazi înalţi care D acă au zeci de ani In u rm ă m u ite cu zid u ri d in c im e n t iar seara, c o lec tiv iştii se a d u - >
sufla moderat cu Intensliicărl din
de colectivişti s-au mutat in ca­ ascund o im punătoare clădire. ţi-ai fi propus să faci o sta­ sau cu p o rţi şi garduri din nă p en tru ca de la in gin er să > sud şl est,
(Aici e s te se d iu l g o s p o d ă r ie i c o ­ tistică a ceea ce-şi puteau fier.
se noi construite In ultimii ani. lective. cum păra locuitorii Silvaşului afle noile m etode de lucrare PENTRU URMĂTOARELE!
Sînt doaş cîteva fapte din via­ ăe Jos In tr-un an de zile, „bi­ Im p o a l e l e S e i m l u i se a f l ă a păm tntuluf. Toate acestea ( 3 ZluE
După proclam area Republicii, lanţul“ nu putea cuprinde mai cele două g ra jd u ri In care co ­ sin t izvoare de lum ină ale nou- ţ
ţa nouă a colectiviştilor din ln viaţa acestui sat au avut le c tiv iştii îşi ţin 250 de bovine, lui sat, toate, alături de noia-< Vremea se menţine schimbătoa­
Blandiana. re şl favorabilă precipitaţiilor lo-
POMPILIU BERA l o c t r a n s f o r j n ă r i p r o f u n d e . N u p i u i t d e u n u l s a u d o u ă p a c h e ­ m a t e r n i t a t e p e n t r u s c r o a f e , n u l b e c u r i l o r e l e c t r i c e —* au')
corespondent m enirea să lum ineze viaţa d e >
Ustăzi a oamenilor.
PETRE FARCAŞIU)
corespondent
a cunoştinţelor colectiviştilor
Ţlniftd seama ’de posibilităţi­ care dată, după expunerea lec­ dăriei propunerea ca ln anul care au fost fierţi, s-au îvit ca­
le pe care le au, colectiviştii din ţiei şi după discuţiile organizate viitor să sporească cantitatea de zuri de Îmbolnăvire a purceilor.
satul Turdaş au dezvoltat, mai la sală, se fac şi aplicaţii prac­ nutreţ însilozat şi să ia măsuri In prezent toţi îngrijitorii au
ales ln ultimii ani, un puternic tice la locul de muncă. Aşa, bu­ pentru construirea silozurilor la înţeles ce pericol prezintă astfel
sector zootehnic. în prezent În­ năoară, la lecţia despre „Ana­ suprafaţă sau a celor de tip tran­ de procedeu şi ca urmare l-au în­
cărcătura de bovine şi ovine la tomia animalelor domestice“, şee.
lăturat. De asemenea, In urma
suta de hectare depăşeşte 42 şi după ce am explicat cursanţilor Una din lecţiile care şl-au do­ celor învăţate la cerc, îngrijito­
respectiv 88 capete. A sporit construcţia organelor interne şl vedit eficienţa în practică a rii folosesc zilnic ln raţia anima­
mult efectivul porcinelor, iar in funcţiunile lor, folosind mulaje fost şl cea referitoare la nutre­ lelor creta furajeră, căreia altă­
acest an a fost Înfiinţată şi o fer­ şi planşe cu secţiuni, s-a trecut ţurile bostănoase, tubexculifere dată nu 1 se dădea nici o impor­
mă de păsări. Realizări de sea­ la aprofundarea şi fixarea cu­ şi rădăcinoase ca furaje va­ tanţă.
mă s-au obţinut şl In ceea ce noştinţelor la grajduri, avlnd loroase ln hrana animalelor. Du­ Un alt exemplu !despre felul în
priveşte creşterea productivită­ ca material Intuitiv animalele pă ce le-am vorbit cursanţilor care îngrijitorii de animale îşi
ţii animalelor. Ca urmare, ve­ vii. De asemenea, plnd am expus de valoarea nutritivă ridicată a însuşesc şi pun ln practică cele
niturile băneşti realizate din lecţia Intitulată „Nutreţul însi- acestor furaje, care conţin mult Învăţate la curs se poate da In
sectorul zootehnic se ridică la lozat — păşunea de iarnă a ani­ zahăr şi dau rezultate bune cînd legătură cu aplicarea masajului
peste 45 la sută din veniturile malelor — factor important in se folosesc in hrana animalelor înainte de muls. Cu toate că nu
totale obţinute de către gospo­ sporirea productivităţii anima­ puse la îngrăşat, îngrijitorii, •am ţinut încă această lecţie,
dărie. lelor şi Ieftinirea preţului de cost printre care Acs Ida şi Nicolae cînd am predat lecţia despre
Pe baza rezultatelor doMndite, al produselor animaliere“, in a- Costa, au criticat conducerea construcţia animalelor am ară-
colectiviştii au hotărlt ca în vii­ fară de faptul că am folosit ca gospodăriel pentru faptul că în ' tat ce legătură există între sis-
tor să consolideze tot mal mult material didactic planşe cu di­ acest an n-au fost folosite din temui circulator al animalelor şi
succesele de pînă acum. De un ferite tipuri de silozuri, am mers plin posibilităţile de extindere secreţia de lapte. Le-am arătat . rTri,prA^ I c ^ A N T I1 m t r a g e r e a spec ia la a k e v e lto n u -
(.LUI LOTO CENTRAL VOR BENEFICIA, PE LtNGA PREMIU F
real sprijin în această direcţie la gropile de siloz ale gospodă­ a suprafeţei însămînţate cu cul­ atunci colectiviştilor ce impor­ Î S I I I I I I ,N BANI S«I>Î,IMENTAR* !N ObÎ ecI e , DE
s-a dovedit a fi şl ridicarea ca­ riei. Aici, pe baza criteriilor de turi intercalate şi de creştere a tanţă prezintă şi cum se aplică LFRUMOASE PUNGI CU CADOURI, '
lificării Îngrijitorilor de animale. recunoaştere a silozurilor, producţiei de bostănoase şi ră­ masajul, pentru sporirea pro­
De aceea, la cercul zootehnic pe cursanţii şi-au dat seama că du­ dăcinoase. Ţinînd seama de a- ducţiei de lapte. După ce a apli­
care-1 conduc au fost încadraţi pă posibilităţile pe care le avea cest lucru, pentru anul viitor con­ cat masajul două zile consecu­
toţi colectiviştii care lucrează ln gospodăria era mult mai renta­ ducerea gospodăriei şi-a prevă­ tiv, Îngrijitoarea mulgătoare Ma­
sectorul zootehnic, precum şi bil dacă silozurile ar fi fost con­ zut ca pe întreaga suprafaţă ce ria Coca a constatat că produc­
cîţiva tineri care doresc să-şi struite după tipul tranşee sau la o va însămînţa cu porumb să ţia de lapte la fiecare vacă a
Îmbogăţească cit mai mult cu­ suprafaţă din baloţi de paie, cultive intercalat dovleci. De a- crescut cu o jumătate de litru.
noştinţele In legătură cu creşte­ deoarece acestea asigură o păs­ semenea, se va îngriji de pro­ Exemplul ei a fost urmat şi de
către ceilalţi îngrijitori.
rea raţională a animalelor. trare mult mal bună a nutreţu­ curarea seminţei necesare pen­
lui. Totodată, pe baza unei pro­ tru cultivarea napilor de miriş­ Fiecare din lecţiile ţinute pînă
Consiliul de conducere al gos­ be de nutreţ însilozat combinat te, după recoltarea cerealelor acum cu îngrijitorii de animale
podăriei, sub Îndrumarea orga­ păioase. Tot cu ocazia acestei a constituit un izvor de preţioa­
nizaţiei de partid, s-a îngrijit adusă de la gospodăria colecti­ lecţii s-au purtat discuţii cu pri­ se învăţăminte, care însuşite şi
îndeaproape de asigurarea unor vă din Pricaz, Îngrijitorii de a- aplicate in practică contribuie
condiţii cit mai bune pentru nimale s-au convins de avanta­
desfăşurarea învăţămintului. A- jele economice şi practice pe ca­ vire la păstrarea şl modul de din plin la realizarea sarcinilor
cest lucru este scos in evidenţă re acesta le-ar aduce dacă s-ar folosinţă al acestor furaje. In ce revin gospodăriei ln ceea ce
şi de faptul că la lecţiile ţinu­
folosi în raţiile porcilor puşi la legătură cu folosirea cartofilor priveşte sporirea continuă a pro­
totdeauna de peste 90 la sută. îngrăşat şi a găinilor. In urma în hrana porcilor, îngrijitoarea ducţiei animaliere.
Învăţămintelor acumulate după Elena Coprînţol a arătat că, ad-
Pentru ca lecţiile să fie cit predarea lecţiei, cursanţii au ho­ minlstrînd cartofii în raţia Dr. veterinar
mal atractive şi să-şl dovedeas­ tărlt să facă conducerii gospo­ scroafelor fără a schimba apa ln MARIN DOGARU
că eficienta ln practică, de fle­ loctor la cercul xootehnlo al
G.A.G, din Turdaj