Page 85 - 1962-12

Nr. 2490 DRUMut m m m PAG. S

La nivelul sarcinilor anului viitor Inovatorii (Deţii din tăvile

'Cu flecare an, colectivul Irt- IOAN BODEA marea şl activizarea comisiei L a în ceputul anu lu i acesta, co­ D ezvoltarea cercetărilor ştiinţifice Creşfe
treprinderii noastre a acumulat lectivu l sectorului m ecanic al în ­
o experienţă, bogată în muncă, directorul întreprinderii de control calitativ a mobilei. treprinderii de in d u strie locală în U. R. S. S. puterea economxă
fapt' care a dus la realizări din de industrie locaiă „1 Mai“ Deva „I. C. F rim u“ din O răştie ko tă -
ce în ce mai mari. Ca urmare, La cariera Leşnlc s-a preconi­ rîse să -fi aducă un aport cit m ai MOSCOVA (Agerpres). — a R.P. Ungare
colectivul nostru, printr-o mun­ în valoare de peste un milion, zat executarea unor lucrări de m are la îndeplinirea planului anual In prezen t in Uniunea S ovietică — an un ţă TASS — fu n c­
că mal organizată, plină de en­ nasturi diferiţi în valoare de descopertă, care să asigure creş­ înainte d e term en. S -au purtat BUDAPESTA (Agerpres). —
tuziasm, a reuşit să realizeze peste 600.000 lei şl multe altele. terea producţiei, Iar la fabrica atunci d iscuţii la care au luai ţio n ea ză 4.000 de in s titu ţii de cercetă ri ştiin ţific e în care lu ­ Al doiiea an al planului cincinal
planul la producţia globală în Merite deosebite în această di­ de nasturi se va organiza o ca­ parte m u lţi m uncitori printre care crează 400.000 de colaboratori, p r in tr e care p e s te 1.000 d e d o c ­ se încheie in R. P. Ungară cu noi
10 luni. In ziua de 7 Noiembrie, recţie se cuvin fruntaşilor în meră pentru spălarea scoicilor fi com uniştii L udovic H oher, fe f tori în ştiinţe. succese în dezvoltarea economiei na­
Colectivul nostru a raportat cu producţie, printre care amintim pe timp dd iarnă şi alte pro­ d e brigadă la secţia lăcătuşerie fi ţionale a ţării.
bucurie îndeplinirea planului la pe tov. ioan Strug, Ana ffilba, puneri. A v r a m M ocanti, f e f d e echipă la Anul acesta, Uniunea Sovietică a cheltuit pen tru dezvolta­ După cum comunică agonţia MTI,
producţia globală pe întreg anul. Lazăr Irlmie, Simlon Blaj, Ioan secţia presă. E i erau fră m in ta ţi de rea ş tiin ţe i 4,3 m ilia rd e ru b le ( d e cin ci o ri m a i m u lt decît în anul 1962 producţia industrială a
Astfel, angajamentul nostru de Frenţiu şi mulţi alţii. Prin In planul de măsuri Iniţial, găsirea unor soltifii cit m ai hune a c u m 12 a n i), i n an u l 1933 p e n tr u a ce st scop se p r e v e d e a lo ­ ţării a crescut aproximativ cu 8 Ia
a realiza planul in 11 luni a exemplul lor, el au mobilizat şl au fost incluse şi alte propm pentru îndeplinirea planului. Sec­ carea a 4.7 m ilia rd e ruble. sută. Deosebi! de repede se dezvol­
fost înfăptuit cu aproape o lună pe ceilalţi tovarăşi de muncă fieri venite din rîndul munci­ ţia a m in tită nu execu tă lucrări tă industria chimică, care anul a-
la îndeplinirea şi depăşirea sar­ torilor, făcute cu prilejul dez­ d eo seb ite: portbagaje pentru m o ­ D espre am ploarea dezvoltării cercetărilor ştiinţifice se p o a ­ ccsfa a dat ţării cu 20 la sută mai
de zile mai devreme. Succesul cinilor de plan. baterilor. Este demnă de amin­ tociclete, m obilier m etalic, con­ te ju deca şi du pă fa p tu l că in p re zen t peste 400 d e diferite în ­ multă producţie decît în anul 1961.
tit propunerea tov. Grigore strucţii m etalice, coltare pentru fe ­ treprinderi şi instituţii se ocupă de elaborarea problem ei tran s­ Această ramură este completată cu
acesta are Ia bază folosirea din Pentru anul viitor sarcinile Csaszar, ca o serie de lucrări restre, plachiuri d iferite, balam ale form ării d irecte a energiei terrntce in energie. electrică şi noi întreprinderi.
ce revin întreprinderii sînt cu tipografice să fie culese la li­ }t m u lte a lte obiecte. T o tu şi, în crearea de polim eri.
plin a capacităţilor de produc­ mult sporite. Faţă de planul pe notip, ceea ce va duce la creş­ secţie m unca se desfăşura anevoios. In anul 1962 a fost dat în exploa­
ţie, o organizare mai judicioasă 1962, va trebui să producem cu terea producţiei. De asemenea, T ab la d in care se confecţionau o tare sectorul ungar al conductei pe­
25 la sută mai mult. In ace­ Ia secţia bentogel s-a propus scrie de obiecU se tăia m anual, trolifere „Prietenia", sistemul ener­
a muncii, aplicarea unor meto­ laşi timp productivitatea mun­ mărirea capacităţii sistemului se pierdea tim p, iar calitatea lor getic ungar a fost conectat ta siste­
cii creşte cu 6,5 la sută. In ca­ de cernere a bentonitei măcina­ lăsa de dorit. A tu n ci L udovic H a-
de înaintate de lucru, prin do- drul adunărilor de dezbatere a te (produs nou) şi a bentoge- ber, un om m ai in vîrstă, a stat mul energetic al Ucrainei Sovietice.
, tarea unor secţii cu utilaje noi cifrelor de plan s-a desprins ca lulul. d e vorbă cu A vra m M ocanti, m ai
o concluzie generală faptul că tinăr, dar m uncitor priceput. In acest an au fost construite peste
şi executarea de investiţii, cit noi avem largi posibilităţi să în cadrul dezbaterilor, cel pes­ 60.060 tle apartamente,
şi eforturile întregului colectiv, depăşim aceste prevederi. între­ te 100 muncitori şi tehnicieni — C um putem, tăia no i tabla
prinderea s-a angajat să depă­ care au luat cuvîntul, au făcut A apărui primul volum
avlntului în întrecerea socia­ şească planul pe 1963 cu 2 Ia 50 de propuneri privind îmbu­ asta m a i repede fi la d im en siu n i­ a! Enciclopediei Universale
listă. • sută şl să realizeze economii su­ nătăţirea procesului de produc­
plimentare la preţul de cost de ţie şi a condiţiilor de muncă, le cerute ? — puse el întrebarea Poloneze
Comuniştii, care au fost în­ 50.000 lei. Acestea stau în atenţia condu­
cerii întreprinderii pentru a îi prietenului său.
totdeauna în fruntea acţiunilor, Planul de măsuri tehnlco.or- realizate.
ganizatorice Întocmit de con­ C ei do i prieteni au stat de vo r­
prin exemplul lor au însufleţit ducerea întreprinderii cuprinde Ceea ce trebuie remarcat în
peste 50 de propuneri. Ele se activitatea din aceste zile a co­ b ă m u l t . L e - a V e n it id e e a să. e x e ­
pe ceilalţi muncitori în lupta referă atît la crearea de condi­ lectivului nostru e preocupa­
pentru Îndeplinirea şi depăşirea ţii optime pentru sporirea pro­ rea pentru rezultate tot mai cute o foarfecă pentru debitat ta ­
sarcinilor de plan, pentru pro­ ducţiei cit mal ales pentru re­ bune. In multe secţii încă de
ducerea preţului de cost şi îm­ acum s-au obţinut realizări, la blă. De atunci, in orele libere, L u ­ VARŞOVIA Corespondentul A-
duse de cea mai bună calitate. bunătăţirea calităţii, Indicii care nivelul planului pe anul viitor. gcvpres transmite :
Numai la secţia apă minera­ în acest an nu s-au ridicat la De altfel, pe întreaga întreprin­ d o vic H abcr fi A vra m M ocanti
nivelul posibilităţilor. Amintim dere, depăşirile de plan din in Editura Ştiinţifică dc Stat
lă, prin îmbunătăţirile aduse ‘de pildă propunerea ca la sec­ ultimele zile au ajuns la 18-20 m unceau cu pasiune la realizarea a apărut primul volum al Enci­
ţia tlmplărie să se monteze la sută. clopediei Universale Poloneze 1»
procesului de îmbuteliere, s-a două maşini de şlefuit şl, for- inovaţiei- In cele din urm ă au care au colaborat aproximativ
Toate acestea demonstrează 1.090 de autori, 109 de redactori
reuşit ca planul să fie depăşit că întreg colectivul este hotărît reu fit. P rin folosirea ei, m unca şi 200 de tipografi. Enciclopedia
să realizeze şi să depăşească
în 11 luni cu. peste 500.000 litri. sarcinile anului viitor. oam enilor a fo st ufurată, lucrările Convcierul principal al i va avea 13 volume.
uzinei de automobile de
Depăşiri importante s-au obţi- a u fo s t 'de m a i b u n ă ca lita te , iar
mic Iitraj din Moscova,
îiut şl la secţia poligrafie, prin econom iile o b ţin u te depăşesc In Donbas
se vor deschide
dotarea ou încă două maşini de 18.000 Ici.

tipărit. L a citva tim p, cei do i m uncitori încă şase mine
au executat o m atriţă pentru d e­
îndeplinirea cu aproape două bitat profile corner, necesare d i­ MOSCOVA (Agerpres). — Viaţa culturală a R.D . Germane
feritelo r construcţii m etalice. A cu m
luni mal devreme a planului cei doi inovatori au in plan rea­ După cum anunţă TASS Comitelui în a n u l 1 9 6 2 *V v a a a a a a a a a a a a »
lizarea a noi inovaţii care vo r uşu­ de Slat penlru Industria Combusti­
he-a permis să livrăm comer­
ra m unca. R ezultatele activităţii bilului al U.R.S.S. a aprobat proiectul B E R L IN (A gerpres). — o-a expoziţie de pictură, grafică
ţului peste sarcinile contractua­ valorificării unui important zăcămint In anul care s-a încheiat, viata şi sculptură de la D rezda, care a
lor, ale întregului colectiv al sec­ din bazinul carbonifer Donbas (Ucrai­ cu ltu ra lă a R .D . G erm ane a fo st fo st vizita tă pînă in prezent de
le anuale, mal mult cu 25 bu­ na). Rezervele geologice ale acestui p este 140.000 dc persoane.
torului, s-au m aterializat in fap tu l zăcămint, situat în partea de est a b o g a tă fi v a ria ta . U n u l d in tr e e v e ­
căţi garnituri mobilă de bucătă­ bazinului, depăşesc un miliard de to­ D e un interes deosebit s-au
rie şl camere combinate, canti­ că sectorul m ecanic a în d ep lin it ne. nim entele rem arcabile a fost Fes­ bucurat festivalul de teatru de la
tiva lu l al IV -le a al colectivelor B erlin şi cel dc-al V -lea F estival
tăţi de diverse produse din lemn p la n u l an u a l în 10 lu n i fi trei zile. d e m u n c ito ri care a a v u t loc Ia

V. KLBU Cele şase mine, care vor ii con­ E rfu rl. P este 7.000 d in tre cele m a i in tern a ţio n a l d e film e d o cu m en ta ­

struite rar da 15 milioane tone căr­ bune colective de artişti am atori re şi film e de scurt m etraj, care

bune anual. Construcţia primelor două şi ansam bluri din toate regiunile a a vu t loc la L eipzig.

mine este prevăzută să înceapă în r e p u b lic ii ş i-a u d e m o n s tr a t m ă - /VS/A^'va / \ a / \ a a W 'A A /v/V W V

D R A P E L U L CU IN S C R IP Ţ IA : anul 1064, tar a celorlalte — pînă in L iestria artistică. Un noii dispensar
1070. modern la Berlin
Ioană (runtaţă m şu'âdaeţitU 2 Un. loc im p o rta n t in d ezvo lta rea
In acest Interval extracţia de căr­ / artei plastice pe calea realism u-

I n p o f id a f a p t u l u i că g e r u l c ir c u la ţie In c u r s u l lu n ii no- unde, se cere să dovedim un la realizarea sarcinilor de p ro ­ bune din Donbas va creşte cu apro­ j lui socialist l-a ocupat cea de-a In centrul Berlinului, Infr-b
se înăsprise in dim ineaţa aceea iembrie. în a lt s im ţ de ră s p u n d e r e In ducţie nu s-a încheiat cu ximativ 50 milioane tone. <clădire cu două etaje a fost inau­
tot ce facem, să fim discipli­ aceasta. P e ste 70.000 lei au fo st "vw
oam enii au fo st p re zen ţi la ora Fiecare vorb ito r a analizat naţi. repartizaţi ca p rem ii fru n taşi­ Oamenii muncii gurat recent un nou dispensar
lor în p rodu cţie. P rem iul I, in m o n g o li învaţă modern, in încăperile luminoase,
stabilită. M ulţi din cei sosiţi cu sim ţ de răspundere, carac- Bucuria muncii va lo a re d e 1.050 lei, se acordă Mii de oameni ai muncii din R-P- zugrăvite în culori pastel, ale
conducătorului auto Traian Mongolă urmează cursurile serale ale peste 700 de oameni, iar şcolile se­ dispensarului, 13.000 de locuitori
veniseră din com unele m ărgi- teristic bunului gospodar, lip- S-a f ă c u t1bilanţul. Succesele M edrea. Iar tovarăşului Ioan şcolilor de cultură generală şi insti­ rale ale tineretului muncitor au fost ai Berlinului vor putea beneficia
lunii noiem brie sînt evidente. Duna, pentru realizarea nor­ tuţiile de învătăminl superior. absolvite in ultimii ani de clteva mii de o asistenţă medicală califi­
nuşe. i şurile şi greutăţile colectivu- Flanul producţiei globale a m ei de parcurs a autovehicu­ de oameni. cată.
fo st d e p ă ş it cu 15,5 la su tă . In ultimii ani, numărul instituţii­
L a p o a r t ă , i n i n c i n t a auto- !u ^ j j [ n d i s c u ţ i i s - a d e s p r i n s Pentru cele m ai bune rezu lta­ lelor, i se acordă un prem iu lor de învăţămint mediu şi superior, Mongolia ocupă In prezent unul Ea dispoziţia pacienţilor stau
te obţin u te In în trecerea socia­ unde oamenii muncii învaţă fără a-şi din locurile de frunte în ceea ce secţii de boli interne, de gineco­
bazei sau in sala de festivităţi, ca 0 problem ă m ajoră nece- listă, coloanei de la autobaza de 1.085 lei, întrerupe munca de producţie, a cres­ priveşte numărul celor care învaţă la
I.R.T.A. Brad i-a fo st in m în at cut de citeva ori. La Ulan-Bator, de fiecare 10.000 de locuitori. Ea a în­ logie, de pediatrie, de stomato­
aceşti n eobosiţi d ru m eţi — sitatea exploatării cu grijă şi drapelul cu inscripţia „Coloa­ N u p u tem am in ti aici toţi exemplu, în afară de Universitatea trecut in această privinţă asemenea
nă fruntaşă in producţie“. fruntaşii. Sînt m ulţi. Dar etnd serală de marxism-leninism şi Insti­ ţări capitaliste dezvoltate cum sînt logie şi de psihioterapîe. In a-
conducătorii auto — alcătuise- răspundere a autovehiculelor, Apoi pe rind, frun taşii au p ri­ spunem că planul a fost în de­ tutul seral, de literatură, deschise Japonia, Italia, R, F. Germană, Aus­ fară de aceasta, dispensarul dis­
p lin it in p ro p o r ţie de 115,5 la mai înainte, în ultimii doi ani au fost tria.
ră m ai m ulte grupuri. Se vor- _ s ă ăstrăm inile ce m it şi ei steguleţe. pune de un laborator propriu cu
sută, vedem m unca tuturor, a instalaţia necesară pentru efec­
bea despre sp o rt şi mai ales ne s,n t tn creăin ţate_ s % nu u i. —• T o v a r ă ş u l u i N i c o l a e S f e t - tuarea de electrocardiograme.
întregului colectiv.
se f ă c e a u u l t i m e l e „ r e t u ş ă r i “ t ă m c ă e l e s t n t b u n u r i o b ş t e ş t i cu, p en tru rezu ltatele deosebi­ S-a organizat şi un serviciu de
? consultaţii matcrno-infantile.
program ului de revelion. — a subliniat in cuvîntul său te obţin u te în m u n că şi in
In prag de an nou, colecti­
Conducătorii auto, m ecanicii t° v' M colae Tomuş, şef de co­ conducerea brigăzii, i se lu m i­ deschise Institutul seral de ingineri
loană. T otodată el s-a angajat nează drapelul de „Brigadă vul autobazei I.R.T.A. Brad îşi
auto, im piegaţii de mişcare, in n u m ele m u n cito rilo r de la constructori şi Institutul pentru pre­ Noi tipuri d e in d ic a to a re
şefii de coloană, întregul co­ coloana auto G urabarza că in fruntaşă in producţie“ — se propune m ulte obiective pen­ gătirea do lucrători in domeniul sta­ p ro d u s e în B u lg aria
lectiv s-a strtns să discute o anul viitor vor realiza planul tisticii. In acest an s-a hotărît ca pe
transportului de călători in anunţă de la prezidiu. tru viitor. Toate eforturile sînt
problem ă im portantă a m un­
—• M e r i t ă ! S e a u d e a p r o b a ­ subordonate unei dorin ţe şi
cii lor. p r o p o r ţ ie d e 105 la s u tă şi 103 lingă marile instituţii de invătămînt
rea unanim ă a celor prezenţi. hotăriri co m u n e: reciştigarea superior să se înfiinţeze cursuri se­
~ P o ftiţi în sală, tovarăşi, la su tă la m arfă. rale şi fără frecvenţă. Muncitorii Uzînoi „Bolşevic“ din Tot IaxUzina „Bolşevic“ au fost rea­
Răsplata eforturilor depuse drapelului de autobază fru n ­ Gabrov.o au început să producă pri­ lizate primele microreductoare bulgă­
Vă rugăm chem aţi şi pe cei- Conducătorul auto Constau- In prezent, în toate marile centre ma serie de indicatoare, folosite în reşti pentru motoarele sincronice de
taşă pe regiune. populate şi pe lingă întreprinderi in­ întreprinderile constructoare dc ma­ tipurile SD-1, SD-2, SD-3 şi EP-3. Ele
lalţi — se auzi vocea secreta- tin Btscă a îm p ă rtă şit celor dustriale funcţionează şcoli serale ale şini la măsurarea grosimilor pînă Ia
S. TRUŢA tinerelului muncitor, cursuri de ridi­ o sutime dintr-un milimetru. In anii sînt folosite în producţia aparatelor
rului organizaţiei de partid. prezen ţi, d in experien ţa sa. următori, uzina va produce în serie cu înregistrare automată, care contro­
V"*».*\ s****.*\ care a calificării profesionale etc. indicatoare pentru măsurarea grosi­
Clteva m inute de forfotă şi — In fiecare seară cină m ă lează diverse procese industriale, cum

în sală se aşternu liniştea. In întorc din cursă nu părăsesc

consfătuirea de produ cţie erau m aşina plnă nu ştiu că a doua Institutul seral de marxism-leninism milor pînă la o miirae dlntr-un mi­ ar îl tratamentul termic, turnarea

pu se în discuţie p ro b le m e le : el ea este pregătită să plece a fost absolvit în ultimii ani de limetru. metalelor.

1. In fo rm a re a su p ra re a li- d in n ou In cursă. Fac re viziile ţ

zării sarcinilor de plan pe luna cuvenite şi alim entez. Prin

noiem brie;' specificul şt condiţiile deose- Romîniads azi străinătate. Iri această ordine
de idei este demn să remarcăm
2. P r e l u c r a r e a i n s t r u c ţ i u n i l o r b i t e i n c a r e n e d e s f ă ş u r ă m a c - M ulţi dintre cei care au declaraţia prof. dr. Iwa Kusu-
vizitat anul acesta ţara masumantry, rectorul Universi­
privind noua reglem entare a tivitatea, a arătat vorbitorul, tăţii Padjadjaran din Indone-:
noastră şi-au exprim at a d ­ zia: „Progresul ştiinţei roml­
circulaţiei autovehiculelor pe noi nu pu tem fi întotdeauna m iraţia faţă de progrese­
neşti şi rezultatele obţinute ta
drum urile p u b lice; supravegheaţi şi controlaţi. De le p e care le-au con statat văzută de oaspeţi de peste hotare
in toate dom eniile, in p re ­ domeniul învăţămîntulul sînt
3. C a u ze le u n o r a c c id e n te d e a ceea la noi, m a i m u lt ca o r i­
sa ţărilor socialiste fră ­ admirabile“. Să adăugăm apre­
IN E D I T U R A T E H N I C A ţeşti, in ziarele progresis­ ba", care ne-a vizitat recent mlniei din trecut care apăreau exotismul’ unor lăutari trimişi
te şi dem ocrate de pe alte ţara, nu a putut trece peste în multe articole din presa oc­ la expoziţiile internaţionale, as­ cierea prof. Roman Iacobsohn
au a p ă ru t: m eleaguri au fost pu blica­ realităţi şi a scris următoarele; cidentală. Dar, iată cum se în­ tăzi cultura noastră nouă socia­
„Nu mai cred că are rost să făţişează acum satul romînesc listă este apreciată atît de cei ce de la Universitatea Harvard din
Filatura de bumbac, voi. I te aprecieri pline de căl­ închidem ochii asupra viitoru­ călătorilor străini: „Agricultu­ ne vizitează ţara, cit şi de cei ce
dură şi prietenie pentru lui economic al Rominiei. Com­ ra Rominiei de azi are un ca­ nu ne vizitează, dar iau contact S.U.A.: „Ştiinţa rominească îm­
Ing. V. RUSANOVSCHI ş.a. poporul n ostru şi pen tru paraţia cu tristele vremuri ale racter intensiv şi este bine or­ cu ea. Este ceea ce remarca şi
succesele obţin u te de el in lui Carol şi Mihai, este de-a ganizată, declară Stanislas J. directorul general al U.N.E.S.C.O., bogăţeşte ştiinţa mondială prin!
Lucrarea tratează procesul de filare a bumbacului. ce i 15 a n i d e la p r o c la m a ­ dreptul ruşinoasă“. Chagnon, adjunct al ministru­ Rene Maheu: „Rezultatele obţi­
hi cuprinsul cărţii se prezintă studiul materiei prime, re­ re a R ep u b licii. C h iar şi lui agriculturii Canadei. Din nute de Romînia în ceea ce pri­ contribuţia ei de idei fecunde,
feritor la proprietăţile tipurilor de bumbac folosite în special oaspeţi ai ţării noastre, Iar revista elveţiană „Die cele văzute în cursul vizitelor veşte lichidarea analfabetismu­
în industria noastră, însuşirile firelor de bumbac, sistemele, de care prin form aţia lor sînt Weltwoche“ scrie; „Producţia m-am convins că agricultura lui, în dezvoltarea culturii popu­ piin observaţiile şi descoperiri­
filare şi studiul operaţiilor cu determinarea parametrilor tehno­ străini de socialism , dar rominească nu numai că asigu­ rominească a realizat şi va con­ lare, pot constitui şi pentru alte le ei“.
logiei, în vederea obţinerii unor indici tehnico-economici optimi, care nu p rivit obiectiv ră nevoile proprii, ci aprovizio­ tinua să realizeze mari progre­ ţări, chiar dacă nu aparţin ace­
Sînt tratate apoi operaţiile de amestecare, destrămare şi curăţi­ realităţile R om in iei d e azi, nează numeroase alte ţări din se. Am văzut multe gospodării loraşi regimuri poiitico-sociale, „Drumul Romîniei
re, de cardare şi de pieptenare. Sînt considerate în primul rind au consem nat a i adm ira­ rAsia, Africa şi chiar Europa. In agrleftlc colective şi de stat, experienţe umane perfect vala­
toate elementele noi ale tehnicii noi care sînt studiate sub as­ felul acesta, industria romîneas- Uzinele de traotoare Braşov, bile". Iar, Eva Senior, redactor esfe un drum îorîeif
pectul procesului tehnologic şi al utilajului perfecţionat, făcîmlu- ţie m ulte din realizările că se anunţă la cuvint pe piaţa institute de cercetări ştiinţifi­ şef al revistei de circulaţie in­
se la fiecare analiza teoretică a fenomenelor ce au loc. R e p u b licii. mondială“. ce agricole. Progresul se remar­ ternaţională „Music and Musi­ pe care înfregul popor
Lucrarea se adresează inginerilor tehnologi din întreprin­ că pretutindeni“. cians“, scrie: „Este impresio­
deri textile, inginerilor din institutele ştiinţifice şi de proiectai DSnfr-o ţară semiagricolă, Cit priveşte dezvoltarea eco­ nant ce se face astăzi în Romî­ îî parcurge cu bucurie"
re şi poate fi folosită şi de către studenţii din institutele de nomică a ţării noastre oaspeţii In 1962, deputatul japonez nia pentru cultură“.
înfr>o ţară veniţi din Occident nu pot să Tomiyuki Takata arăta într-o Bucuria de viaţă ce pulsează
învăţămint superior care se pregătesc pentru acest sector indus­ nu facă o comparaţie cu situa­ declaraţie a sa: „In calitatea Aprecieri asemănătoare găsim în oraşele ş! sateie Republicii a
trial. indusfnaUagrară ţia din propriile lor ţări. Pro­ mea de secretar general al Uniu­ şi în declaraţia lui Genny Fer­ inspirat multora dintre oaspeţii
fesorul Scott Nearing, econo­ nii agricultorilor din Japonia, reira — (Brazilia), care la ple­ ţării noastre calde cuvinte de
Analize fizico-macanice fextile Concepţia despre „Romînia mist şl sociolog din S.U.A., de­ m-au interesat foarte mult as­ carea din ţara noastră spunea: simpatie.
tradiţională“ a trebuit să fie ra­ clară după vizita făcută în ţara pectele din agricultura dum­ „Două aspecte m-au impresio­
Ing. V. DRAGUŞANIJ — Ing. M. RUICEA dical schimbată. Asemenea apre­ noastră: „In ce priveşte eco­ neavoastră. După vizitele pe nat' puternic în Romînia: do­ îmbunătăţirea continuă a ni­
cieri la adresa dezvoltării impe­ nomia rominească, cel mal mult care le-am făcut în gospodă­ velului de trai al poporului nos­
Lucrarea constituie un îndrumător în efectuarea analizelor tuoase a economiei ţării noastre m-a Impresionat fa.ptul că e riile agricole colective şi de stat rinţa' fierbinte de pace şi avîn- tru l-a făcut şi pe ziaristul ame­
şi încercărilor fizîco-mecanice la materialele textile. găsim în numeroase declaraţii bine echilibrată. O subliniez cu am putut să constat că acestea rican Paul Underwood, de la
făcute în cursul anului 1962 de atît mal mult, cu cît în S.U.A. sînt ingenios organizate, că oa­ tul operei de educaţie şi cultu­ „New York Times“, care ne-a
Cartea cuprinde noţiuni generale asupra metodologiei pregă­ diferite personalităţi care ne-au menii muncesc cu tragere de vizitat ţara în primăvara aceas­
tirii materialelor textile de analizat şi noţiuni de metode statis­ vizitat ţara. Cunoscutul econo­ există un dezechilibru supără­ inimă şi că sînt mulţumiţi... ră. Educaţia poporului este aici ta, să scrie la întoarcerea sa
tice folosite în analizele şi încercările textile. De asemenea sînt mist grec Kanellopoulos decla­ „Trebuie recunoscut că romînul
prezentate metode de analize şi încercări fizico-mccanice pentru ra recent: „Principala carac­ tor In această privinţă“. Mecanizarea agriculturii se află la dumneavoastră un obiectiv de rînd al cărui nivel de trai
stabilirea caracteristicilor fibrelor textile, firelor textile, ţesă­ teristică economică a Rominiei antebelic era unul din cele mai
turilor şi tricoturilor. postbelice este că în decurs de Recim^aşfen despre Intr-un stadiu avansat. Trecînd principal al politicii de stat“. scăzute din Europa, trăieşte as­
cîţiva ani, ea s-a transformat tăzi mult mai bine decît în tre­
In ultimul capitol sînt date tabele ajutătoare la stabilirea dintr-o ţară semiagricolă într-o dezvolfarea agriculturii prin sate, atenţia mi-a fost Alături de cultură se bucură cut...“ Iar directorul general al
rezultatelor obţinute la analize şi încercări fizico.mecanice Ia ţară industrial-agrară. Acest F.A.O., dr. B. R. Sen, recunoaş­
materialele textile. fapt este într-adevăr uimitor“. Rominiei de ad atrasă de numeroasele case ţă­ de un binemeritat prestigiu şi te : „Îmi imaginam că romî-
răneşti nou construite" nil sînt foarte veseli, comuni­
Cartea foloseşte cadrelor tehnice din Industria textilă care Deosebirea faţă de trecut este ' „Romînia — ţară eminamen­ ştiinţa rominească. Prezenţa cativi. Cele constatate în timpul
lucrează în laboratoarele întreprinderilor, muncitorilor egre se ătît de netă Incit, chiar şi un te agricolă", „Romînia — ţara „Experienfe umane vizitei mele în Romînia au de­
califică şi merceologilor din comerţ. ziarist franchlst cum este Car- pelagrei şi a analfabetismului“, ştiinţei romlneşti în viaţa ştiin­ păşit cu mult imaginaţia. Exis­
los Velasca, de la ziarul „Am- „Romînia — ţara plugului de perfecf valabile"
lemn, ţara mizeriei nemărgini­ ţifică internaţională este un tă în Jjomlma o mare bucurie
te,. ţara ţăranilor ' desculţi“.] Redusă altădată de oficialită­
Acestea erau caracteristicile Ro- ţile burghezo-moşiereşti doar la fapt' confirmat de renumele de a trăi, peste tot se pot ve­

unor cercetători romlni aleşi In dea oameni mulţumiţi".

conducerea unor organizaţii In­ N. BADEA

ternaţionale sau ca membri ai

unor academii de ştiinţă din