Page 86 - 1962-12
P. 86
PAG. 4 DRUMIII SOCIALISMULUI Wr. ?490
U LTIM E LE ŞTIR I u M o s c o v a : Adunare festivă consacrată
celei de-a 15-a aniversări
a proclamării ¦ / ? . P. Romîne
M O S C O V A 26 c o r e s p o n d e n tă d e lu a t a p o i c u v î n i u l 1. K o r o lh o v , ş e f u l
la A l. Stark: u n e i b r ig ă z i d e m u n c ă c o m u n is tă da.
L a ' palatul de C ultură al U zinei la U zina „Serp i M o lo t“ şi studenta
„Serp i M o lo t“ d in M oscova a avut 7 am ara N edoshgova de la Institutul
lo c o a d u n a r e f e s ti v ă a r e p r e z e n ta n p e d a g o g ic „ L e n i n “.
Semnarea tratatului Hotărlrile Plenarei C.C .S. din U .R .S .S . Şahul Iranului despre îmbunătăţirea ţilo r oam enilor m uncii d in M oscova, 7 ov. N icolae G uină, am basadorul
consacrată celei d e-a 15-a aniversări R .P . R om îne la M oscova, a vorbit
chino-mongol ~ MOSCOVA 20 (Agerpres)i ale republicilor unionale şi în con relaţiilor soviefo-iraniene a p ro cla m ă rii R.P. R o m în e , despre politica internă şi externă a
tării noastre.
de frontieră După cum anunţă agenţia TASS, siliile sindicale a nouă republici atf- TUNIS 26 (Agerpres). „Tratatele care ne leagă de Tur In p rezidiul adunării au luat loc
la 26 decembrie şi-a încheiat lucră „Slăbirea încordării şl apropierea cia, Pakistan, Anglia şi Statele U- M aeştri ai artei din M oscova îm
PEKIN 23 (Agerpres). rile cea de-a Xl-a Plenară a Consi tonome. In ţinuturi şi regiuni, unde, dintre Uniunea Sovietică şi Iran nu nite, a spus şahul, nu ne Împiedică jM F ir iu b in , lo c ţiito r a l m i n is tr u lu i preună cu artiştii T eatrului popular
La 26 decembrie, la Pekin, €iu liului Central al Sindicatelor din ea urmare a reorganizării organelor a început astăzi. Această slăbire a să ne dezvoltăm relaţiile cu Uniu d e balet al P alatului de cultură de
En-lai, premierul Consiliului de U.R.S.S. de partid, se înfiinţează cîte două început acum cîteva luni şi ne stră nea Sovietică. A fi prieten cu A- afacerilor extern e al U .R .S.S., S. Z a - la „Serp i M olot“ au prezentat un
Stat al K.P. Cliineze, din partea comitete regionale sau de ţinut ale duim să dezvoltăm relaţiile de prie merica nu înseamnă do loc a fi ad v o ljsk i, şe f d e sector la C.C. al festiva l artistic la care şi-a dat con
guvernului K.P. Chineze, şi J> Plenara a dezbătut şl a aprobat partidului (pentru industrie şi pentru tenie dintre ţările noastre“, a declarat versarul vreunei alia ţări din lu c u r s u l îj C o n s ta n tin I lie s c u , a s p ir a n t
Ţedenbal, preşedintele Consiliu raportul „Cu privire la rezultatele agricultură), urmează să fie create şahul Iranului intr-un interviu a- me“. P .C .U .S., l). D u va kin , secretar al C.Cj
lui de Miniştri al K.P. Mongole, Plenarei din noiembrie a C.C al cordat directorului general al Ar la C onservatorul „C eaikovski“ din
din partea guvernului K.P. Mon P.C.U.S. şl sarcinile sindicatelor“, corespunzător cîte două consilii sin gentiel Tunis Africaine. a l U .f.C .L , P. K riukov, vicepreşe
gole, au semnat tratatul chino- prezentat de V. Grişin, preşedintele dicale. dinte al C om itetului de S ta l al Con M oscova, laureat al C oncursului in
mongol de frontieră. Semnarea Consiliului Central al Sindicatelor siliu lu i de M in iştri al U .R .S.S. pen te r n a ţio n a l „ G eo rg e E n e s c u “.
tratatului a fost precedată de S c u r t e ş t i r i — S c u r te ş t i r i — Sourie ştiri tru legături culturale cu ţările străi
ne, N . D ankov, vicepreşedinte al U - C olectivul U zinei „Serp i M olot“
tratative între delegaţiile guver din U.R.S.S.. şl a adoptat hotărîrea activitatea, misiunea militară ameri Istanbul s-a prăbuşit asupra unui nitiH n asociaţiilor sovietice de p riete a făcut o frum oasă surpriză pârtiei-
cană trimisă recent în Congo a vi autobuz plin cu călători o stîncă nie şi relaţii culturale cu tarile străi ponţilor la adunarea festivă: fle c a ri
namentale ale R.P. Chineze şi eu privire la convocarea celui de-al WASHINGTON. Agenţia United zitat marţi şi miercuri capitala Ka- in greutate de 250 de tone. 16 per ne, A . R cabinin, vicepreşedinte al
K.P. Mongole in problema pre Press International relatează că In tangăi, Ellsabethville-ul. Potrivit a- soane au murit, alte 15 fiind grav C om itetului executiv al Sovietului o- oaspete a p rim it ediţia specială a zia- .
cizării şi stabilirii definitive a ! XlII-lea Congres al sindicatelor din ciuda timpului nefavorabil, marţi au genţiei Associated Press, această vi răşenesc M oscova, vicepreşedinte al
fost postate în faţa Casei Albe pi zită a fost ţinută secretă. Şeful mi rănite. C onsiliului d e conducere al A socia n d u i d e U z in ă „ M a r tc n o v k a “, c o n
liniei de frontieră chino-mongo- U.R.S.S. la 28 octombrie 1963. chete ale partizanilor păcii care ce siunii, generalul Lewls Truman, a ISTANBUL. In Anatolia de vest ţiei de prietenie sovieto-ronlîne, m em sacrată în întregim e celei de-a 15-a
reau interzicerea experienţelor nu inspectat, potrivit agenţiei, toate u- bri ai C onsiliului de conducere al aniversări a R .P . R om îne. Z ia ru l p u i
le, care au avut loc la Ulan Ba Plenara a hotărit să creeze în ca cleare. Pichetele au fost organizate nităţile militare ale O.N.U. din Eli- au căzut ploi torenţiale timp de A sociaţiei de prietenie, vechi m em bri blică p rin tre altele însem nările m u n
de mişcarea pacifistă americană sabetbville şi a conferit cu diverşi mai multe zile, producind mari i* ai P .C .U .S., fru n ta şi în m uncă din citorilor de la „Serp i M o lo t“ ca ri
tor şi Pekin. drul C.C.S. un birou pentru munca „Grupul de acţiune pentru pace“. comandanţi militari ai forţelor O.N.U. nundatii. Mii de oameni au rămas întreprinderile M oscovei, precum şi
fără adăpost. M icolae C uină, am basadorul R .P , R o au v iz ita t R .P . R o m înă anul acesta«
Cu prilejul semnării tratatu sindicatelor din industrie şi un bi TEL AVIV. La 25 decembrie a avut LONDRA. Tradiţionala competiţie m în e la M oscova.
rou pentru munca sindicatelor din loc fn Izrael o grevă generală de o de înot desfăşurată în apele lacului HOLLYWOOD. In 1962 nivelul C u p rileju l adunării festive, în
lui, la Pekin a avut loc un mi agricultură. Aceste organe sînt sub oră. Ia caro au participat 100.000 de Serpentine din Hyde Park, a fost producţiei de filme americane a fost, A du n a rea fe stiv a a fo st deschisă holurile P alatului de cultură t-a u or
ting de masă la care au vorbit muncitori. A fost întrerupt lucrul la cîştigată de un oarecare Edvard după cum scrie „Daily Variety“, de R aisa D cm entieva, secretară a C o ganizat două m ari expoziţii: una con-
Pîn Cijen, membru în Biroul Po 500 de întreprinderi din tară. Cauza Bennion. Interesant că pe locul al „cel mai scăzut din întreaga ei m itetului orăşenesc M oscova al secrală dezvoltării m etalurgiei şi con
grevei a constituit-o hotărîrea condu dcllea s-a clasat Charles Bryant, istorie“. Au fost produse anul a- P .C .U .S. D upă intonarea im nurilor de strucţiei de m aşini din (ara noastră,
litic al C.C. al Partidului Comu ordonate Prezidiului Consiliului Cen cerii partidului de guvernămînt Ma- în vîrstă de 79 de ani, care a par cesta numai 138 de filme de lung stat a le U .R .S S. şi R .P . R o m îne, a iar a doua cu lucrări ale artiştilor
pai de a îngheţa salariile muncito ticipat la toate cursele de acest fel metraj, adică cu 26 la sută mai luat cuvîniul L conid Soloviov, secre plastici am atori de la uzineie „Repu
nist Chinez, preşedintele Comi tral al Sindicatelor din U.R.S.S. V. rilor, deşf situaţia lor materială este din ultimii 50 de ani. . puţine decit în 1961. tar al C .C .S. d in U .R .S.S., care a blica“ din Bucureşti.
din ce în ce mai proastă. fă cu t o am plă trecere în revistă a rea
tetului popular al oraşului Pe Prohor.ov, secretar al CCS., a fost VARŞOVIA. Un vas polonez o KABUL. La Kabul s-a pus piatra lizărilor obţinute de poporul nostru M anifestarea care a avu t loc la
kin şi J. Ţedenbal, preşedintele ales preşedinte al Biroului CC.S. GENEVA. La Geneva s-a demon pescuit în golful Gdansk o ancoră fundamentală a combinatului de con sub conducerea p a rtid u lu i in cei 15
pentru munca sindicatelor din indus strat o nouă Invenţie: pendula elec uriaşă de fontă în greutate de o strucţii de C3se, care se constru M oscova în cinstea celei de-a lo -a
Consiliului de Miniştri al R.P. tronică. Precizia de funcţionare a a- mie de kiloqrame, care a stat pe ieşte cu ajutorul Uniunii Sovietice. ani de la proclam area rep u b licii A u
cestei pendule electronice se apro fundul mării timp de 200 de ani. a n iversă ri a p ro cla m ă rii R .P . Rornîno.
Mongole. pie de cea a ceasurilor atomice. Con DAMASC La Damasc a sosit o
fecţionarea acestor pendule electro HELSINKI. Indicele costului vieţii deleqaţie oficială algeriană care va s -a d e s fă ş u r a t în tr - o a tm o s fe r ă da.
La miting au participat Ciu trie, iar L Şkuratov, preşedintele Bi nice deschide perspective noi care a crescut in Finlanda in decurs do purta convorbiri cu conducătorii Si caldă prietenie.
nu au putut fl realizate cu pendulele un an cu aproape 6 la sută. Pretu riei în vederea stringerii relaţiilor
En-lai, premierul Consiliului de roului C.C.S. pentru munca sindica obisnuile. rile la produsele alimentare au cres dintre cele două ţări şi acordarea Acţiuni ale patrioţilor angolezi
Stat al K.P. Chineze şi alte per telor din agricultură. cut in medie cu 6 la sută, iar chi de către Siria a unul ajutor pentru
LONDRA. Ministerul Marinei al riile cu 16 la sută. reconstrucţia Algeriei. JOHANNESBURG 20 (Agerpres). vreme au avut Ioc mal multe cioc
soane oficiale, precum şl şefi ai Organe similare urmează să fie Angliei a anunţat recent că vasul Ziarul „Daily Mail“ care apare la niri Intre trupele portugheze şi pa
h'drograilc britanic „Cook“ a efec BOGOTA. Un violent incendiu a Johannesburg a publicat o cores trioţii angolezi într-o regiune si
misiunilor diplomatice acredi create în toate consiliile sindicale tuat în zona depresiunii Mandanao, distrus la 24 decembrie centrul o- pondenţă din capitala Angolei, Lu tuată Ia mai puţin de 100 de mile
la est de Filipine, o sondare a unei raşului columbian Barbacoas. anda, în care se arată că trupele de Luanda. Numai cu cinci zile în
taţi la Pekin. adinrimi record a oceanului, care î-a coloniale portugheze din acest teri urmă unităţi portugheze au fost
cifrat la 11.523,5 metri. TOKIO. In cursul acestui an la toriu au fost puse în stare de alar prinse într-o ambuscadă organizată
Perspectivele sumbre ale „războiului Tokio s-au produs 8.811 incendii, mă. Ziarul relatează că în ultima de patrioţi in regiunea Quidaxe.
TONDRA. O firmă engleză a con pierderile materiale ridieîndu-se ia
nededarat“ din Vietnamul de sud struit un aparat care funcţionează pe suma de 19 milioane de dolari
bază de ultrasunete şl cu ajutorul
SAIGON 26 (Agerpres). o şi mai mare amploare“. El re căruia pot fi „localizate“ flăcările. ISTANBUL. Pe şoseaua Ankara-
„Perspectivele pentru anul 1963 ale marcă numărul din ce in ce mai
războiului nedeclarat dus de Ngo mare al detaşamentelor de parti
Dinh Diem şi sprijinit de Statele zani, precum şl faptul că întregul
Unite, sînt foarte sumbre“, scrie ier armament provine din capturile
într-un comentariu, corespondentul din cursul ciocnirilor cu trupele
agenţiei U.P.I. la Saigon. „Cei ma ngodinhdiemista si americane. In
mulţi consilieri americani şi sud continuarea comentarului, corespon
vietnamezi, relatează corespondentul dentul atrage atenţia că „proble
prevăd un sfîrşit nesigur acestu mele economice şi politice dificile
război care se desfăşoară de ma din Vietnamul de sud trebuie re
mulţi ani în Vietnamul de sud“ zolvate de urgenţă de către Statele
Statele Unite au trimis pînă acura Unite“ şi că în consecinţă în anul Efectul obţinut prin folosirea acestui
peste 12.000 de militari şi cbeltu 1963 se prevede o intensificare a- aparat se bazează pe faptul recent P lan d e acţiuni
iese zilnic aproape 1.500.000 de do imixtiunii americane în problemele descoperit că flăcările reflectează un
lari cu operaţiunile militare împo interne ale Vietnamului de sud. dele uitrasonare. Fiecare flacără este îm p o triv a
triva forţelor patriotice şi popu In acest sens el aminteşte că in un fel de oglindă pentru un tra tative lo r
latiei paşnice sud-vietnameze. Co dele ultrasonfce. După cum se presu
ceea ce priveşte economia, ea va
respondentul arată că fn ciuda im depinde şi mai mult de monopolu pune, această reflectare este produ jao o n o -s u d -c o ree n e
portantului ajutor acordat de S.U.A, rile americane. 60—70 la Sută din să datorită densităţii diferite a pa
„nu există nici un indiciu că lupta mărfurile importate in Vietnamul ielor din flăcări şi din mediul în TOKIO 26 (Agerpres).
populaţiei împotriva lui Ngo Dinh de sud vor fi de provenienţă ame conjurător. Comitetul Executiv Centra] al
Diem ar fi slăbit. Din contră, ea a luat ricană. ELISABETHVILLE. Continuîndu-şî Partidului socialist din Japonia a
elaborat in şedinţa sa din 25 decem
După întrevederea Kennedy - Macmillan brie un plan de acţiuni de protest
ale oamenilor muncii japonezi îm
D i v e r g e ib f e i s a s i a i w l e e r t * u r j i © r E s i i l i í a s * e a r a e s ' I e a s a e potriva tratativelor japono-sud-co-
reene. In plan se prevede organiza
WASHINGTON 26 (Agerpres). tomică a Congresului S.U.A. a dat de un conflict între diferite cercuri rea în toate prefecturile ţării de vr-"~ » 1-------TT-mq Federaţia Rhoieşi ei şi Nyassalandului
Comunicatul publicat după între publicităţii un protest împotriva din S.U.A.: pe de o parte anumite marşuri de protest la care vor par în pragul dezmembrării
vederea din insulele Bahamas din transmiterii către guverne străine cercuri politice şi economice, care ticipa reprezentanţi ai organizaţiilor Demonstraţia a 1 0 ,0 0 0 de
tre preşedintele Kennedy şi premie a oricăror „informaţii tehnice cu uimăresc realizarea de profituri din democratice locale. cetăţeni din Tokio pentru PARIS 26 (Agerpres). nat cu problemele Africii Centrale,
rul Macmillan a trezit reacţii nefa privire la submarinele atomice“ a- livrarea armamentelor menţionate o reformă a învăţămîntu- „Macmillan continuă să fie pre creează un precedent care 11 va
vorabile nu numai în Europa occi mericane. In special relatează agen unor guverne „aliate“i pe de altă Comitetul Executiv Central al lul superior Sn Japonia. ocupat de situaţia creală de sece împiedica să refuze guvernului afri
dentală, Gi chiar şi în Statele U- ţia France Presse, un protest mai parte cercuri militariste care nu văd partidului socialist a hotărit să orga siunea Nyassalandului admisă de can al Rliodesiei de nord dreptul de
nite. Faptul eă s-a anunţat că S.U.A. hotărit a fost exprimat de viceami cu ochi buni eventuala Înstrăinare nizeze la Tokio un mare miting de Londra“, relatează Ziarul francez 1a urma acest exemplu“. Referindu-se
vor livra — Marii Britanii şi e- ralul Rikower, unul din creatorii a monopolului detinut de S.U.A. a- protest Ia care vor participa repre „Combat". lă aceasta, ziarul „Financial Times“
ventual şi Franţei — rachete „Po submarinului „atomic“ american, supra unui anumit tip de armament. zentanţii populaţiei şl din alte ora „Recuhoscîild guvernului din Zom- relevă faptul că Anglia trebuie să
laris“, precum şi că vor acorda spri care a fost andiat de comisie in France Presse face aluzie Ia aceste şe ale Japoniei. O dată cu desfăşu ba (capitala Nyassalandului) dreptul sa aştepte la o „ruptură inevita
jin in fabricarea submarinelor pen calitate de „martor“ şi care, după divergente, relatînd despre nemul rarea ofensivei de primăvară a oa
tru lansarea acestor rachete nemul părerea agenţiei France Presse, a menilor muncii japonezi acţiunile
ţumeşte anumite cercuri militare influenţat concluziile comisiei. A- ţumirea viceamiralului Rikower faţă Împotriva tratativelor japono-sud-co-
americane, interesate In menţinerea gentia France Presse, exprimind do reene vor avea Ioc concomitent cu
secretului de fabricaţie a acestor rinţa cercurilor conducătoare ame de larga publicitate făcută tipului manifestaţiile In apărarea drepturilor
armamente pentru a păstra „hege ricane de a minimaliza divergenţele vitale şi a intereselor oamenilor
monia nucleară“ a Statelor Unite. interne, caută să arate că protestul de submarine „atomice" de către muncii din Japonia.
Agenţiile de presă occidentale a- Comisiei a fost publicat „doar prin- unele cercuri industriale.
nuntă că marţi, adică numai la tr-o coincidentă“ la scurt timp după
cîteva zile după întrevederea diD întrevederea din Bahamas. Sînt evi Fenomene de criză fn lumea capitalistă
Bahamas, Comisia pentru energia a- dente însă indiciile că este vorba
Zguduirile economiei engleze Ifi e îo Franja de a se separa de Federaţia Rho- bilă“. Cu alta cuvinte, Anglia va
desiei şi Nyassalandului, continuă fi Silită să admită în curind dez
Anglia, Piafa comună ş$ ghemul LONDRA 26 (Agerpres), Iul şomerilor înregistrat! la 566.000 PARIS 26 (Agerpres). ziarul citat, Butler, prim-ministru membrarea totală a Federaţiei RLo-
contradicţiilor inter-occidentale Paginile ziarelor occidentală a- de oameni. Anglia — se spune i'n- Intrun rauort prezentat Consiliu adjunct în guvernul englez însărci desieî şi Nyassalandului.
bundă în ştiri şl articole despre tr-un comentariu consacrat acestei lui economic francez se atrage aten
U n articol din „New. S ta tesm a n “ — marile dificultăţi ale economiei bri probleme de ziarul american „New ţia autorităţilor asupra indicilor tot „Ţ eiu l n o s tru e s te in d e p e n d e n ţa şi o
tanice şi despre creşterea îngrijoră York Herald Tribune“ •— a suferit vom c îş tig a “
toare a şomajului. astfel cea de-a doua zguduire eco
LONDRA 26 (Agerpres). să asigure Franţei un rol pre Tonul numeroaselor comentarii a nomică, după ce cu o zi înainte mai pronunţate de inflaţie în econo SANAA 26 (Agerpres). nea, plecarea colonialiştilor englezi
Care este explicaţia eforturilor ponderent in diferitele formule fost dat de anunţul Ministerului Ministerul de Finanţe anunţase că mia Franţei. Analizîndu-se cifrele ofi Mohamed Salem Bassendo, repre din aceste teritorii şi realizarea u-
depuse de atîta vreme in cercu de „integrare“ europeană, de ti Muncii al Marii Britanii care con indicele producţiei industriale a ciale cu privire la evoluţia situaţiei e- zentant ia Sanaa şi Cairo al Parti nitătii cu noul stat independent,
rile politice engleze şi americane pul Pieţei comune. Din cauza a- stata că în luna decembrie numă scăzut in octombrie cu trei puncte. conomice în Franţa se arată că „exis dului Socialist „Al Saab“ din Aden Republica Arabă Yemen“.
pentru a ob^ne aderarea Marii ceasta, Parisul formulează o se rul şomerilor englezi a crescut cu Se subliniază că numărul actual al tă riscul de declarare a inflaţiei“ care a făcut o declaraţie în care a ară
Britanii la Piaţa comună? — se rie întreagă de condiţii în schim încă 21,500 persoane, ridieînd tota- şomerilor în Anglia este cel mai ar putea atrage după sine o gravă tat că „populaţia din Aden şi emi „Sintem hotărîti, a subliniat Mo
întreabă revista londoneză „New ridicat de la sfirşitul războiului. scădere a puterii de cumpărare a ratele situate în sudul Yemenului, hamed Salem Bassendo, să conti
Statesman“. „Macmillan — se ex bul acceptării Angliei ca parte Scade ritmul monedei franceze. Tendinţa inflaţio Vizate să fie incluse de către colo nuăm cu şi mai mare fermitate lupta
plică intr-un editorial consacrat ner în Piaţa comună. Aceste con In prezent, relevă acelaşi ziar, nistă s-a accentuat şi mai mult în împotriva imperialiştilor şi agenţi
acestei chestiuni — este Împins diţii urmăresc ca „Anglia să producţiei în Suedia procentul şomajului pe întreaga tară cursul anului 1962, se spune în ra nialiştii englezi în aşa-zisa Fede lor lor din Aden şi din celelalte
spre Piaţa comună de americani, sprijine cercetările nucleare ale este de 2.5 la sută din totalul for port — „preturile crescînd în acest teritorii din sudul Arabiei, mergînd
deoarece aceştia urmăresc să se STOCKHOLM 26 (Agerpres). ţei de muncă. an cu 4,1 la sută fată de 1961, cînd raţia a Arabiei de sud, nu acceptă pînă la folosirea forţei dacă vom
folosească de el ca de un mij Franţei spre a accelera crearea Institutul naţional suedez pentru înregistraseră o scumpire cu 3,5 la fl trataţi cu forţa. Ţelul nostru este
loc pentru a exercita presiuni şi forţei atomice gaulliste, indepen cercetări economice a publicat un Analizînd la rîndul său situaţia sută faţă de anul precedent“. In a- altă soluţie dedt să li se acorde in independenta şi o vom cîştiga".
control politia asupra Europei raport cu privire la situaţia econo economiei britanice, ziarul francez celaşl timp circulaţia fiduciară a
occidentale — şi tocmai din cau dentă de S.U.A.“. Or, Anglia, mică a Suediei în anul 1962 şi la „Le Monde“ arată că scăderea pro crescut simţitor eu 17 pînă Ia 18 dependenţa. Ea doreşte, de aseme
za aceasta guvernul de Ia Paris scrie mai departe revista, „do perspectivele pentru anul viitor. Pri ducţiei şi reducerea exporturilor au la sută, fată de anul 1961. Ziarul
se împotriveşte primirii Angliei“ reşte să joace un alt joc, alături ma concluzie este că creşterea pro făcut pe mulţi oameni de afaceri din „Les Echos" care reia aceste date A r e s t ă r i în  d a n
Guvernul gauilist, arată In con ducţiei industriale, anunţată de cercu Anglia să privească cu scepticism scrie Că, în ciuda încercărilor de
tinuare revista, doreşte să ducă de S.U.A.“ — şi de aici contra rile guvernamentale pentru anul 1963, viitorul industrial al tării. „Nenoro dezminţire ale reprezentanţilor gu- CAIRO 26 (Agerpres). ceştia vor compare in faţa tribuna-
o politică „Independentă“, care dicţiile care se manifestă în re nu va putea fi realizată şi că Sue cirea este, scrie „Le Monde", că vernului, „nu este deloc exagerat să După cum relatează ziarul „Al Ah- Iului.
dia va trebui să se mulţumească perspectiva intrării în Piaţa comu se recunoască o anumită inflaţie in rara“, autorităţile coloniale engleze
laţiile Inter-occidentale şi tergi cu „un ritm de dezvoltare industria nă nu va rezolva nici una din a- economia Franţei“. din Aden au arestat 35 de activişti „Este evident, arată ziarul, că An
versările în tratativele în jurul lă mai lent“. In raport se arată, su- ceste probleme“. sindicali şi 107 muncitori care au glia nu vrea să (ină seama de învă
aderării Angliei la Piaţa comună... bliniindu-se scăderea volumului de participat la mişcarea de protest îm ţămintele trecutului. Anglia uită că
Investiţii în diferite sectoare ale in Dificultăţile vor . creşte cu atlt potriva includerii Adenului în Fede nu mai este slăpîna mărilor, că lu
Ce urmăresc tratativele militare dintre dustriei, că nu va putea fi realizat mai mult cu cit, după cum Calcula raţia Arabiei do sud. In curind a- mea s-a schimbat radical, că popoa
S.U.A. şi Spania In nici un caz procentul de dezvol Stevenson, comentator a) ziarului rele nu vor să trăiască în robie şi
tare — intre 3 şi 4 la sută — pre „Daily Mail", „cheltuielile militare că multe din ele au şi aruncat lan
văzut pentru anul viitor. In special în ale Angliei se vor dubla probabil ţurile colonialismului".
domeniul cheie, al industriei metalur pînă în 1965“.
gice şi producătoare de maşini, se
PARIS 26 (Agerpres). Nitze, şl miniştrii, de externe şi de prevede o scădere a ritmului de Dezechilibru în bugeful vesf-gsrman Măsuri represive în Brunei
Potrivit ştirilor apărute In presa război, ai Spaniei» producţie şi in general o scădere a
occidentală, S.U.A. au făcut cunos volumului de producţie la oţel. De BONN 26 (Agerpres). dicat la aproximativ 40 de miliarde PARIS 26 (Agerpres), loniale engleze, Saiiuddin, sultanul
cut aliaţilor lor atlantici că ele in Ziarul relevă Că actualele trata asemenea, „există dificultăţi” în In Ministrul de Finanţe al Germa de mărci: în timp ce încasările nu Detaşamentele de pedepsire ale din Brunei a dizolvat Adunarea Le
tenţionează să reînoiască pactul lor tive militare dintre S.UA.. şi Spania dustria bunurilor capitale şi de pe niei occidentale a anunţat că ţinind au atins dedt ceva mai mult de trupelor engleze trimisa pentru re gislativă. Agenţia France Presse
militar cu Spania care expiră in a- au ca scop nu numai discutarea acum se înregistrează scăderi ale vo seama de raportul intre cheltuielile 20 miliarde mărci. In comunicatul primarea răscoalei din Brunei, au transmite că în protectorat a fost
nul 1963. prelungirii acestui pact militar, ci lumului de producţie In Industria na ş! venituri în bugetul federal pe Ministerului de Finanţe se arată început o razie de mari proporţii decretată stare excepţională. Parti
După cum relatează ziarul vest- şi găsirea unei forme oficiale de a- vală. anul în curs este de aşteptat ca ac Că dezechilibrul care se manifestă împotriva unor grupuri disparate do dul „Rakjat", care a condus răs
qerman „Deutsche Zeitung“ au şi sociere a Spaniei la N.A.T.O. Toto tualul buget să se dovedească de în bugetul federal este provocat de răsculaţi Cu ajutorul elicopterelor coala, a fost declarat în afara le
tnceput tratative în sec.et la Ma dată prin aceste tratative S.U.A. ur ficitar. In perioada iunie-septembrie „cheltuielile extraordinari, in spe ele încearcă să bareze cărările care gii. Se operează arestări în rlndurile
drid între subsecretarul de Stat ai măresc sâ determine guvernul spa • anului acesta cheltuielile «-au ri dtie spre junglă, unde se retrag membrilor partidului şi ai sindica
ministerului de război ai S.U.A., niol să le pună la dispoziţie noi baze cial In domeniul militar“. participanţii Ia răscoală, telor. In Sarawak autorităţile co
militare aeriene şi maritime. încurajat d® prezenţa trupelor co- loniale au interzis trei zrăre.
Redacjia şt administraţi* ziarului :str. 6 Martie nr. 9, I&foţt : 188, 189, 75, 674, laxa glätliä îrj numerar «enform aprobării Direcţiei General* ÇXLR. nr. 268.328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul : întreprinderea poligrafică ,t Mal* — Deva.