Page 87 - 1962-12

tx

I I" PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA -Cfc.r*. ^ ^ -^tv-rjy Vb.^ *î<fc^ -V» «U•»*- ^ *»**"*». ^ -*fc¦<* *9%,-TX- tu **. '«* “%. -’fc."t* •fljyn**%. ^ ^ 'i>T^T

4 pagini 20 bani t

i

„ANUL 1963 VA MARCA RIDICAREA IN CONTINUARE A NIVELULUI DE TRAI AL OAME­ i
4

NILOR MUNCII. VENITURILE POPULAŢIEI VOR CREŞTE CU 7,5 MILIARDE LEI ; NUMAI PEN. \

TRU ÎMBUNĂTĂŢIREA SALARIZĂRII CA URMARE A APLICĂRII ÎN CONTINUARE A HOTĂRÎ- f

*

Rll DIN IULIE 1961 A PARTIDULUI Şl GUVERNULUI, OAMENII MUNCII VOR PRIMI 4 MILIAR­

>

DE LEI ; PRIN COMERŢUL SOCIALIST SE VOR DESFACE CU 9,2 LA SUTA MAI MULTE $

t
BUNURI DE CONSUM FAŢA DE ANUL PRECEDENT ; VOR FI DATE ÎN FOLOSINŢA f
*
PESTE 51.000 APARTAMENTE, CU 7 LA SUTA MAI MULT I)E CIT ÎN 1902“.
«

( D in R a p o r tu l c o m is ie i e c o n o m ic o - fin a n c ia r e p r e z e n ta t ele d e p u ta t u l C onstantin Du­ t
m itrache). <>
0

t

V in e ri 28 decembrie 1962 t

A nnl X IV . Mr. 2491

*U«rnMWE««E23R*KaZSCTn2Â-7Ml^^

Joi dimineaţa la Palatul Marii Adunări Naţionale s-au deschis lu­ înaintate, creşterea contribuţiei specialiştilor care lucrează in unităţi Raportul comisiei economico-financiare
unde se hotărăşte soarta producţiei agricole.
crările celei de-a petra sesiuni ordinare a celei de-a patra legislaturi prezentat de deputatul Constantin Dumitrache
Deputatul Constantin Scarlat (regiunea Galaţi) a vorbit despre dez­
a Marii Adunări Naţionale. voltarea puternică pe care a luat-o oraşul şi regiunea Galaţi in ioatc
sectoarele do activitate, despre perspectivele mari ce se deschid prin
Deputaţii au primit cu puternice aplauze pe conducătorii partidului construirea marelui Combinat metalurgic, ailor iutreprinderi. După co
a înfăţişat realizările şi sarcinile agriculturii din regiune, el a citat
i şi statului. cifre şi fapte grăitoare despre creşterea continuă a nivelului de trai TOVARĂŞI DEPUTAŢI, continuare a nivelului de trai al lutii constructive moderne, obtinind
In loja din dreapta incintei au luat loc tovarăşii Gheorghe al populaţiei. oamenilor muncii. Veniturile popu­
Patria noastră păşeşte cu fermi­ laţiei vor creşte cu 7,5 miliarde le i; rezultate economice importante. Mai
tate pe drumul progresului econo­ numai pentru îmbunătăţirea salari­
Gheorghiu-Dej, ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bod- mic şi social, înfăptuind măreţul zării ca urmare a aplicării in con­ sînt insă şi cazuri cind unele obiecş
program nl dtsăvirşiril construcţiei tinuare a holâririi din iulie 1961 a
nâraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Dră- socialiste, trasat de Congresul ai partidului şi guvernului, oamenii tive puse în funcţiune nu ating in­
IlI-lea al P.M.R. muncii vor primi 4 ^miliarde lei
ghici, Alexandru Bîrlădeanu, DumitruColiu, Leonte Răutu, Leontin prin comerţul socialist se vor des­ dicii tehnlco-economici proiectaţi, nu
Succesele deosebite ^in crearea face cu 9,2 la sută mai multe bu­
Sălăjan, Mihai Dalea, Gheorghe Gaston Marin. Lufnd cuvintul, deputatul Athanase Joja (oraşul Bucureşti) s-a re­ şi dezvoltarea bazei lennice-malc- nuri de consum fată de anul prece­ realizează capacitatea de producţie în
ferit la condiţiile materiale tot mai bune pe care partidul şi guvernul riale a socialismului, creşterea ve­ dent ; vor fi date în folosinţă peste
In loja din stingă incintei au luat loc tovarăşii Avram Bunaclu, le creează an de an pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii, arătind nitului naţional şi a bunăstării oa­ 51.000 apartamente, cu 7 la sută termenul prevăzut, ceea ce se reper­
că ştiinţa noastră, îndrumată de partid, se dezvoltă in strinsă legătură menilor muncii se reflectă in tnlă- mai mult decit In 1962.
vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Con­ cu producţia, inregistrînd rezultate pozitive şi că există condiţii favora­ rirea continuă a finanţelor ţării noa­ cutează nefavorabil asupra îndeplini­
bile pentru creşterea continuă a contribuţiei oamenilor de ştiinţă la stre, tn realizarea unor bugete ex­ Penlru ridicarea bunăstării popu­
siliuluide Stat, membrii Consiliuluide Stat opera de desăvîrşlre a construcţiei socialiste. cedentare. laţiei, o importantă tot mai mare rii planului de producţie, de pre( de
capătă acţiunile social-culturale fi­
La sesiune participă conducători ai instituţiilor centrale, ai orga­ După ce a arătat aportul muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din Comisia economică-financiavă a nanţate prin bugetul de stat. Pro­ cost şi financiar.
întreprinderile industriale ale regiunii Ploieşti Ia eiortul întregului po­ Marii Adunări Naţionale a analizai iectul de buget pe anul 1963 pre­
nizaţiilor obşteşti, fruntaşi in muncă, din întreprinderile Capitalei, oameni por, deputatul Constantin Buiac (regiunea Ploieşti) a vorbit despte proiectul de buget pe anul 1963 şi vede penlru aceste acţiuni suma de Anul acesta, ca urinare a aplică­
activitatea uzinelor de utilaj petrolier „1 Mai", prezentînd dezvoltarea a constatat că el a fost întocmii 19,122 miliarde lei. Sumele prevă­
de ştiinţă şi cultură, ziarişti romîtii şi corespondenţi ai presei străine. acestei mari unităţi industriale şi preocupările colectivului de aici pentru a pe baza sarcinilor prevăzute în pla­ zute sînt de peste 5,5 ori mai mari rii măsurilor indicate de partid şi
ţine pasul cu noile cuceriri ale tehnicii, penlru a asimila în producţie nul de dezvoltare a economiei na­ decit cele cheltuite tn anul 1950.
La deschiderea sesiunii au asistat şeii ai misiunilor diplomatice noi tipuri de instalaţii şi alte utilaje cu performanţe superioare. ţionale, aprobat de Plenara C C. al guvern, s-au obţinut rezultate bune
P.M.R. din 21—23 noiembrie 1962. îndeplinirea prevederilor proiectu­
acreditaţi in R.P. Romină. lui bugetului de stat po anul 1903 în folosirea mijloacelor circulante, tn
Aşa cura s a arătat in raportul (ace necesară intensificarea efortu­
Preşedintele Marii Adunări Naţionale, tovarăşul Ştefan Voitec, a prezenlal de tovarăşul deputat Au­ rilor pentru scoaterea la iveală şi special prin utilizarea mai bună a
lei Vijoli, ministrul finanţelor, pre­ mobilizarea rezervelor interne, pentru
deschis lucrările sesiunii. vederile proiectului de buget pe ri­ creşterea continuă a calităţii produ­ materialelor şi reducerea stocurilor
nul 1963 sint de 82,463 miliarde lei selor.
înainte de a se intra in ordinea de zi, deputaţii au păstrat un la venituri şi de 81 463 miliarde lei supranormative. Totuşi, în unele În­
la cheltuieli. Excedentul bugetar Reducerea sistematică a preţului de
moment de reculegere in memoria deputatului Romulus Zăronl, care planificat este de un miliard lei. cost prezintă o importantă deosebită treprinderi există încă însemnate
pentru crearea acumulărilor nece­
a încetat din viaţă in perioada dintre cele două sesiuni. Cea mai mare parle a veniturilor sare realizării fntr-un ritm accele­ stocuri care depăşesc necesităţile cu­
bugetului de stat provine din sec­ rat a reproducţiei socialiste lărgite în
Marea Adunare Naţională a aprobat în unanimitate ordinea Deputatul Dumitru Dejeu (regiunea Hunedoara) a trecut in revistă torul socialist al economiei noastre toate ramurile economice naţionale. rente ale acestora, ceea ce privează
principalele realizări din regiunea Hunedoara, in toate domeniile de activi­ naţionale. In loialul veniturilor bu­
de z i : tate, importantele obiective industriale intrate in funcţiune în această getului de stat, veniturile de la în­ Reducerea preţului de cost cu nu­ economia naţională de importanta
parte a ţării. Ei s-a oprit in cuvintul său asupra necesităţii folosirii cit treprinderile şi organizaţiile socia­ mai 1 la sută în industrie, reprezin­
1. Proiectul fie lege pentru aprobarea Bugetului fie Stat al mai eficiente a iondurllor de investiţii şi rezolvării cit mai economice liste vor reprezenta 94.4 la sută, iar tă în 1963 o economie de circa 850 cantităţi de materii prime şi mate­
a problemelor ridicate de marele volmn de construcţii induâiriale şi so- impozitele şi taxele de la populaţie milioane lei, care echivalează cu va­
Republicii Populare Romîne pe anul 1963. clal-culturale prevăzute aici, iăclnd propuneri în acest sens. vor reprezenta numai 5,6 la sută loarea a peste 20.000 apartamente. rial şi duce la sporirea cheltuieli­
din totalul veniturilor bugetare.
2. Proiectul Codului silvic. O cale importantă de reducere a lor de producţie. ,
3. Alegerea preşedintelui şi a membrilor Tribunalului Su­ In bugetul anului 1963 veniturile preţului de cost o constituie spori­
din impozitul pe circulaţia mărfu­ rea continuă a productivităţii mun­ Ţinînd seama de Importanta eco­
rilor şi cotele părţi clin beneficii cii, domeniu in care au fost obţinu­
prem al Republicii Populare Romîne. — forme principale ale acumulări­ te rezultate bune. Cu tocile acestea nomică a valorificării stocurilor su-
lor băneşti — se ridică la suma mai există iacă întreprinderi care nn
4. Numirea procurorului general al Republicii Populare Ko­ A vorbit apoi deputata Elena Lascu (oraşul Bucureşti). Reierindu-se de 42,2 miliarde lei reprezenlînd acordă otentia cuvenită introducerii pranormative de materii prime şi ma­
la activitatea sindicatelor, caro participă activ la înfăptuirea politicii peste 50 la sută din totalul venitu­ procedeelor, noi tehnologice, organi­
mîne, partidului, vorbitoarea a scos în evidenţă printre altele, sarcinile ce revin rilor bugetare. Această ... structură zării măi'fiii ne a muncii, folosirii cil teriale este necesară luarea în con­
5. Proiectul de lege pentru ratificarea decretelor normative organizaţiilor sindicale în lupta penlru obţinerea de produse de cablate a veniturilor bugetului pe anul 1963, maximum de eficientă a fondurilor a-
superioară, la nivelul celor mai bune produse de pe piaţa mondială, pen­ reflectă dezvoltarea puternică a e- cordote de stat pentru mecanizarea şi tinuare a unor măsuri care să con­
tru creşterea continuă a productivităţii muncii, pentru aplicarea măsu­ conomiei noastre — dovadă grăi­ automatizarea proceselor de produc­
emise de Consiliul de Stat al Republicii Populare Rcmine în pe­ rilor luate de partid şi do guvern în scopul îmbunătăţirii continue a toare a rodniciei eforturilor depuse ţie in vederea creşterii productivită­ tribuie la readucerea acestora în cir­
condiţiilor de muncă şi de viaţă ale poporului. de poporul nostru în construcţia so­ ţii muncii.
rioada de la 29 decembrie 1961 pînă la 27 decembrie 1982. cialistă. cuitul economic.
Ţinînd seama de ponderea pe care
6 . Şedinţa solemnă consacrată celei de-a 15-a aniversări a Traducerea in viaţă a prevederi­ o au cheltuielile de materiale in tota­ îndeplinirea şi depăşirea planului
proclamării Republicii Populare Romîne. lor Cong-esului al IIMea al P.M.R. lul cheltuielilor de producţie, o aten­
cu privire la dezvoltarea bazei teh- ţie deosebită trebuie acordată înde­ de reducere a preţului de cost în
r.ice-materiale a socialismului, face plinirii normelor de consum pentru
La primul punct al ordinel de zl, tovarăşul Aurel Vijoli, ministrul Fi­ necesară alocarea unor sume impor­ materii prime, materiale şi reducerii industrie şi însemnatele economii pes­
nanţelor, a prezentat din Însărcinarea Consiliului de Miniştri, raportul tante pentru finanţarea ramurilor acestora pe măsura îmbunătăţirii con­
cu privire la proiectul Bugetului de stat pe anul 1963. Deputatul Florian Dănălache a subliniat în cuvintul său realizările do- economiei naţionale. Astfel, in pro­ diţiilor de producţie. te plan obţinute tn acest an, au in­
binilite în ultimii ani în dezvoltarea industrială şi social-culturală a iectul bugetului de stal pe anul
Apoi lucrările şedinţei de dimineaţă s-au încheiat. Bucureştiului ocupîndu-se îndeosebi de problemele creşterii industriei 1963, este prevăzută penlru finanţa­ Creşterea economiilor din reduce­ fluenţat favorabil realizarea planului
Membrii comisiilor economico-financiare, juridică şi penlru agricultură constructoare de maşini. In continuare a vorbit despre problemele reali­ rea economiei naţionale suma de rea cheltuielilor de producţie trebuie
şi silvicultură ale Marii Adunări Naţionale s-au întrunit in şedinţe pen­ zării investiţiilor, îmbunătăţirii calităţii produselor, valorificării rezervelor 51,795 miliarde lei, sumă care este să se facă paralel cu îmbunătăţirea de acumulări băneşti ale statului.
tru a continua lucrările in legătură cu ordinea de zi a sesiunii. de care dispune industria oraşului. El a exprimat hotărîrea oamenilor de peste 5 ori mai mare decit cea calităţii produselor. Penlru aceasta,
muncii bucureşteni do a obţine noi succese în muncă. cheltuită in acest scop in anul 1950. flecare întreprindere trebuie să a- l rnele Întreprinderi însă nu au rea­
corde o atenţie deosebită pentru rea­
Cea mai mare parte a alocaţiilor lizarea de produse durabile, îngrijit lizat sarcinile de beneficii tn special
bugetare privind finanţarea econo­ finisate, la un înalt nivel calitativ.
miei este destinată finanţării inve­ din cauza cheltuielilor neproducti­
stiţiilor. Astfel, în proiectul de Analizind partea de cheltuieli a
* buget se prevede pentru investiţii proiectului de buget pe anul 1963, ve provenite din rebuturi, amenzi,
suma de 22,746 miliarde lei, ceea Comisia economică-financiară consi­
După-amiază a Început discuţia generală asupra proiectului buge­ Deputatul Ion Ţuică (regiunea Argeş) a vorbit despre activitatea ce reprezintă circa 44 la sută din deră necesar să sublinieze unele pro­ penalizări etc.
tului de stat. Au luat cuvlntul 15 deputaţi. uzinelor mecanice din Muscel, una din numeroasele întreprinderi indus­ totalul cheltuielilor pentru finan­ bleme legate de folosirea gospodă­
triale create în această parte a ţării în anii regimului de democraţie ţarea economiei naţionale. rească a mijloacelor financiare aloca­ Iste necesară lichidarea cauzelor
Raportul comisiei economico-financiare a Marii Adunări Naţionale populară. El a arătat că muncitorii, tehnicienii şi inginerii de aici an te de la buget.
asupra proiectului de buget pe anul 19C3 a fost prezentat de depu­ pus un accent deosebit pe Îmbunătăţirea calităţii produselor, pe obţine­ Resursele bugetului de stat stnt care duc la chelliiieli neproductive,
tatul Constantin Dumitrache. rea unor caracteristici tehnice superioare relevlnd că In acest domeniu Îndreptate cu precădere in industrie, In ultimii ani s-au Înregistrat re­
sint Încă mari rezerve. iar in cadrul acesteia în ramurile zultate bune în folosirea judicioasă astfel ca economiile obţinute in une­
Deputatul Petre Blajovici (regiunea Banat) a subliniat in cuvintul producătoare de mijloace de pro­ şi cu randament sporit a fondurilor
său dezvoltarea multilaterală a economiei regiunii, prezenlînd princi­ ducţie. Ronduri corespunzătoare sînt do investiţii. Ministerele, direcţiile ge­ le întreprinderi să nu fie diminua­
palele realizări din industrie şl agricultură, precum şi măsurile preco­ prevăzute şi pentru celelalte ramuri nerale şi întreprinderile au analizat
nizate penlru Îndeplinirea planului de stat pe anul viitor, pentru spo­ ale economiei naţionale: agricultu­ şi fundamentat mai temeinic oportu­ te datorită gospodăririi nesatisrăcă-
rirea producţiei agricole. nitatea investiţiilor şi au adoptat so-
ră, construcţii, transporturi, comerţ. tonre a fondurilor in alte Întreprinderi:
Relevird succesele metalurgiştii or din Cîmpia Turzii, deputatul Ro­ z\nul 1983 va marca ridicarea in
man Morar (regiunea Cluj) a subliniat că muncitorii, tehnicienii şi Ministerele, organele bancare tre­
inginerii de aici muncesc cu entuziasm pentru ca sarcinile sporite ce
Ie revin in anul viitor să iie îndeplinite cu succes. Dumitru Mosora, ministrul industriei construcţiilor, a voibit pe larg buie să ia măsuri in continuare pen­
despre dezvoltarea sectorului pe care il conduce. Subliniind succesele
In cuvintul său deputatul Gheorghe Unguraş (regiunea Bacău) a obţinute, el a insistat asupra măsurilor ce vor îi luate pentru sporirea tru întărirea disciplinei financiare şi
arătat că industria energetică, metalurgică, chimică şi a materialelor productivităţii muncii pe şantiere, Îndeosebi prin mai buna organizare
de construcţii, inexistente in trecui, au astăzi cea mai mare pondere a lucrărilor, prin ridicarea gradului de industrializare a construcţiilor şi mobilizarea rezervelor existente prin
în economia regiunii. El a lăcut unele observaţii critice cu privire la prin ridicarea continuă a calificării muncitorilor.
activitatea unor ministere în ceea ce priveşte aprovizionarea tehnico- desfăşurarea unui control activ şi e-
malerială a Întreprinderilor din regiune şi a prezentat propuneri da
remediere a acestora. ficient.

Comisia economică-financiară a Ma­

Deputatul Ion Spătărelu (regiunea Bucureşti) a vorbit despre aten­ rii Adunări Naţionale, constatînd că
ţia care se acordă în proiectul de buget dezvoltării agriculturii in anul
viitor. Apoi e) s-a ocupat de succesele pe care le-au obţinut in spori­ proiectul bugetului de stat supus dez­
rea producţiei şi ridicarea nivelului lor de trai colectiviştii din raionul Slo- {
bozia şi de G.A.C. „Gheorghe Doja" in care lucrează ca preşedinte. baterilor actualei sesiuni asigură a-

coperirea cu mijloace financiare a

tuturor acţiunilor înscrise in pla»

In cuvintul său, deputatul Alexandru Sencovici (regiunea Crlşana), de dezvoltare al economiei pe 1963,

după ce a amintit că in 1962 au fost realizate şi in industria uşoară suc­ propune aprobarea sa de către Ma­

A vorbit apoi deputata Marla Dogaru (regiunea Dobrogea) care, cese însemnate, a prezentat pe larg principalele obiective care slau în rea Adunare Naţională.
după ce a relevat importantele succese înregistrate de agricultura re­
giunii şi a Întregii ţări, a scos in evidenţă faptul că ele au coniirmat faţa acestui sector in 1963, subliniind, printre altele, crearea de sorti­ De asemenea, examinînd cifrele de­
Însemnătatea pe care o au pentru creşterea continuă a producţiei agri­
cole înzestrarea tehnică tot mal largă, folosirea agrotehnicii tot mai mente noi, ridicarea continuă a calităţii produselor, dotarea tehnică a finitive privind execuţia bugetului de

întreprinderilor cu utilaje moderne la nivelul tehnicii mondiale. stat pe anul 1961, Comisia econo-

Lucrările sesiunii continuă. (AGERPRES) mică-financiară a Marii Adunări

Naţionale, propune să se a-

probe contul general de execuţie a

RAPORTUL CU PRIVIRE LA PROIECTUL acestui buget la venituri in sumă de

BUGETULUI DE STAT PE ANUL 1963 66,142 miliarde lei, far la cheltuieli tn

sumă de 63,726 miliarde lei, închein-

du-sc cu un excedent de 2,416 miliar­

de lei.

TOVARĂŞI DEPUTAŢI,

Poporul nostru Intimpină cea de-a

prezentat de tovarăşul Aurel Vijoli, ministrul finanţelor 15-a aniversare a Republicii Popu­

lare Romîne cu remarcabile succese

in construcţia economică şi social-

TOVARĂŞI DEPUTAŢI, cial şi cultural, avînd o temelie tecmirea bugetului s-a ţinut seama tivitătti muncii şi reducerii preţului culturală. Rezultatele obţinute in în­
trainică de venituri, constituite în de proiectele planurilor financiare de cost. Prin noile preturi cu ri­
Din Însărcinarea guvernului, pre­ proporţie hotărîtoare din acumulări­ ale ministerelor şi celorlalte insti­ dicata se realizează o mai reală re- deplinirea şi depăşirea planului şi
zint Marii Adunări Naţionale, spre le băneşti ereseînde ale întreprin­ tuţii centrale, de proiectele de buget llectare a cheltuielilor de produc­
examinare şi aprobare, proiectul bu­ derilor şi organizaţiilor economice ale sfaturilor populare regionale şi ţie, precum şi o mai justă repar­ bugetului pe anul 1962 constituie o
getului de stat al Republicii Popu­ socialiste. In 1962 veniturile bugetu­ ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, tizare a acumulărilor băneşti pe
lare Romîne pe anul 1963. lui de stat sint de aproape 4 ori precum şi de proiectul planului de ramuri, Întreprinderi şi produse. bază sigură pentru noi succese în
mai mari decit în 1950. credite al Băncii de Stat.
Lucrările actualei sesiuni privind Totodată, se elimină cea mai mare realizarea Directivelor celui de-al
aprobarea bugetului se desfăşoară in Resursele mobilizate prin buget au Indicatorii Înscrişi în proiectul parte a dolaţiilor şi diferentelor de
cadrul sărbătoresc al întîmpinării fost folosite pentru nevoile construc­ de buget sint calculaţi pe baza noi­ Ill-Iea Congres al Partidului.
celei de-a 15-a aniversări a Repu­ ţiei socialiste şi pentru ridicarea lor preturi cu ridicata, recent apro­ preţ acordate tn trecut de la buget
blicii Populare Romîne. bunăstării oamenilor muncii. Intre a- bate de guvern. Noile preluri aduc şi se asigură o rentabilitate nor­ Şedsrsfa plenară a Consiliului Agricol regional
nii 1950-1962 pentru finanţarea eco­ unele modificări în volumul veni­ mală, ceea ce va contribui la folo­
In anii puterii populare oamenii nomiei s-au alocat de la buget peste Ieri dimineaţă, In sala festivă Desohiderca lucrărilor şedin­ giu a prezentat apoi un referat
muncii din patria noastră, conduşi de 340 miliarde lei, iar pentru acţiunile turilor bugetare provenite din sec­ sirea mai raţională a resurselor ţei a fost făcută de către tov. cu privire la activitatea desfă­
partid, au obţinut victorii de însem­ social-culturale aproape 120 miliarde torul socialist al economiei, com­ materiale şi la întărirea gospodă­ a Sfatului popular regional Aur Nistor, secretar al Comite­ şurată de către staţiunile expe­
nătate istorică — in R.P. Romină so­ lei. pensate pe total prin modificări co­ ririi socialiste. au început lucrările şedinţei ple­ tului regional al P.M.R. Hune­ rimentale pentru încercarea so­
cialismul a învins definitiv la oraşe nare a Consiliului agricol re­ doara, preşedintele Consiliului iurilor din Galda şi Gurasada,
şi sate. Bugetul de stat pe 1962 — al treilea respunzătoare la partea de cheltu­ Ca urmare a rezultatelor remar­ agricol regional. din Staţiunea experimentală’
«n al planului de şase ani — se va cabile obţinute în dezvoltarea eco­ gional. hortivitlcolă din Geoagiu şi
înfăptuirea consecventă a industria­ Îndeplini în condiţii favorabile, în- ieli a bugetului de slat. Recalcula­ nomică, aceasta măsură a putut ii La şedinţă participă membri Tov. ing. Nicolae Beta, vice­ sarcinile care stau în faţa aces­
lizării ţării, transformarea socialistă cheindu-se, ca şi bugetele anilor an­ aplicată fără a alecla cu nimic pre­ preşedinte al Consiliului agri­ tora in viitorul an.
a agriculturii — încununată de în­ teriori, cu excedent. După datele pre­ rea preţurilor cu ridicaln s-a turile de vfnzare cu amănuntul ale ai Consiliului agrico! regional, col regional a prezentat un re­
cheierea colectivizării — au asigurat liminate, volumul veniturilor se va mărfurilor vîndute populaţiei, al că­ activişti de partid şi de stat cu ferat cu privire la realizarea In cursul după-amiezii au
creşterea necontenită a forţelor de ridica la 76,9 miliarde lei, inregis- impus ca urmare a dezvoltării ra­ ror nivel — potrivit politicii parti­ munci de răspundere in agri­ planului itl agricultură pe anul continuat lucrările şedinţei pe
producţie. Economia noastră naţio­ trlnd o creştere de 16,2 la sută faţă dului — scade in mod sistematic. cultura regiunii şi alţi lucrători 1962 şi sarcinile de plan pe
nală se dezvoltă armonios, multila­ de realizările anului precedent. Chel­ pide a economiei, accelerării pro­ anul 1963. secţii.
teral. pe o linie mereu ascendentă şl tuielile vor însuma 73,8 miliarde iei, din agricultură.
in ritm susţinut. cu 15,7 la sută mai mult decit In anul gresului tehnic, creşterii produc- La şedinţa de deschidere au Tov. ing. Emanoil Manughe- Şedinţa plenară a Consiliului
1961. Excedentul bugetar va fi de 3,1
Rezultatele dobîndite tn prima ju­ miliarde lei, faţă de un miliard lei Veniturile bugetului de stat participat tovarăşii Gheorghe vici, directorul Staţiunii experi­ agricol regional îşi continuă lu­
mătate a planului de şase ani ilus­ excedent planificat. Vuşdea şi Aur Nistor, secretari crările.
trează că îndeplinirea măreţului pro­ mentale hortiviticole din Geoa-
gram de desăvirşire a construcţiei Succesele obţinute an de an in în­ ai Comitetului regional al
socialismului, adoptat de Congresul deplinirea planurilor de stat şi a bu­ P.M.R. Hunedoara.
a! ITl tea a! Partidului Muncitoresc getelor de stat confirmă in mod stră­
Romîn. a devenit o cauză scumpă a lucit justeţea sarcinilor stabilite de Proleclul de buget pe anul 1363 tehnicieni — acumulările băneşti
întregului nostru popor. partid, linia fermă de dezvoltare a se caracterizează printr-o însem­ planificate se realizează de majori­
economiei noastre naţionale şi mari­ nată sporii e a veniturilor, ceea re tatea covîrşitoare a întreprinderilor.
Profundele transformări care nu le ei posibilităţi de a utiliza in mod asigură resursele financiare nece­ Importante acumulări băneşti peste
avut loc tn toate domeniile de acti­ constructiv, spre binele omului, re­ sare înfăptuirii ritmurilor planificate plan nu obţinut numeroase între­
vitate au dat bugetului un conţinut surse materiale şi financiare tot mai de dezvoltare a economiei şi de prinderi din cadrul Direcţiei Gene­
nou. socialist. Fiecare buget a) s'a- mari. lărgire a fondului de consum social. rale Autocamioane, Tractoare şi
tului nostru democrat-popular este un Maşini Agricole din Ministerul Me­
buget al progresului economic, so- In anul 1963, veniturile bugetului talurgiei şi Construcţiilor de Ma­
de stat din economia socialistă, cal­ şini, Departamentul Energiei Elec­
Proiectul bugetului de sta t pe anul 1963 culate pentru asigurarea comparabi- trice din Ministerul Minelor şi E-
litSţii in vechile preturi cu rirli- nergiei Electrice, Direcţiei Generale
In proiectul de buget pe anul Proiectul bugetului de stat a fost eata, vor fi cu 8,2 miliarde lei n Prelucrării Ţiţeiului din Ministe­ Aspect din timpul şedinţei.
li 63 veniturile sint prevăzute în elaborat in strinsă concordantă cu mai mari decit realizările prelimi­ rul Industriei Petrolului şi Chimiei,
sumă de 82,463 miliarde lei, iar chel- indicatorii planului de dezvoltare a nate pe anul în curs. Ele constituie Direcţiei Generale a Produselor Fi­ In fotogratla din *t!nga, tov. ing. Nicolae Boia, prezentînd rctera«
1„ - 1'o r|e 81,463 miliarde lei. Ex­ economiei nationale pe anul 1963, sursa hotărîtoare a veniturilor bu­ nite din Lemn din Ministerul Eco­ Iul Consiliului agricol regional*
aprobat de plenara CC. al P.M.R. getului de stat. nomiei Forestiere, Direcţiei Generale
cedentul bugetar planificat este de din 21—23 noiembrie 1962. La ln- a Industriei Pielăriei, încălţămintei
un miliard iei. In întreaga activitate economică si Cauciucului din Ministerul Indu­
se manifestă tot mai mult iniţiativa striei Uşoare, Direcţiei Generale a
creatoare n oamenilor muncii, care Industriei Zahărului şi Uleiului din
contribuie Ia obţinerea unor rezul­ Ministerul Industriei Alimentare ele.
tate economice şi financiare supe­
rioare celor din anii anteriori. Ca [C ontinuare in pag, A-p)
urmare a eforturilor depuse de co­
lectivele de muncitori, ingineri şl