Page 88 - 1962-12

r,\G. 2 BRUMül SOCIALlSMÜim Nr. 7491

ü 1 é O IE N P /%— BBBBBBB
((? a d ia mul I), 12,00; 14,00; 16,00;
18,00; 21,00; 23,00 (progra­

fC^^Î"S>0 -«'-Jλ< > • < > ¦ < & • O <&*<»•_¦<*>[¦ - < 9 ! - » 0 0 0 < > -< S > «L¦- & < r <*>¦-<9>--»•<?>-O •f»-O- *C><>'*>.-<<>.;0 1 mul II).

r 29 DECEMBRIE 1962

- » f— '/ — ¦/— ¦/— ' r . ¦*/— ' Í— ' G o sp o d ăria PROGRAMUL I: 5,07 Mu­ & in e m a
zică interpretată de fanfa­

* STifuI U n g u r ei e s t e c a m d e p a r t e d e ş o s e a u a a s f a l t a t ă . Ca} colectivă e puternică ră ; 5,40 Melodii populare 29 DECEMBRIE 1962
| să a j u n g i a ic i t r e b u i e s ă s t r ă b a ţ i , d e la ş o s e a , a l t e t r e i s a t e : )
yC u n ţa, B raşov şi Şpring. în a in te de a coborî In Ungurei, u r c ij romîneşti; 6,07 Muzică uşoa­ D E V A : L a 30 de ani — cinem a­
ră ; 6,20 Emisiunea pentru
[u n deal pe o serpentină p itorească. Chiar şi acum iarna, p ei- ) Colectiviştii din Ungurei vor­ nului 1962, fon­ sate ; 6,30 Jocuri populare ro­ to g ra fu l „Patria"; H U N E D O A R A :
besc cu mlndrie mai ai seamă mîneşti ; 6,45 Cîntece sovieti­
despre realizările din gospodă­ dul de bază are O m ul de lingă tine — cinem ato­
ria colectivă. Iată ce ne-au po­ o valoare de a- ce; 7,45 Salut voios de pio­
tr s a j u l p ă d u r i i î n c ă r c a t ă c u z ă p a d ă , f a r m e c ă p r i v i r i l e o r i c u i . D e 1 vestit tovarăşii Samoilă Tileagă proape 2 .000.000 nier ; 8,08 Muzică uşoară; 9,00 g ra fu l „ V icto ria “; P E T R O Ş A N I )
şi Gheorghe Popescu (Gh. Po- lei. Roza vinturilor; 9,25 Cîntece
pescu este inginerul colectivei). L a noa p te v a m u ri oraşul — cir
Un om tinăr, scund, dar iute ca pentru cei mici; 12,00 Viaţă
^ după fiecare cotitu ră a dru m u lu i, apar p rivelişti noi. ^ piperul. Mereu are cîte ceva de nouă, cîntec nou. 12,20 Album nem atograful „A l. Sahia"; D rum m i
făcut. Este pasionat de munca sportiv; 14,00 Muzică uşoară
ţ D rum ul coboară in Ungurei to t in serpentină. D e-odată,) în gospodăria colectivă şi pen­ Gospodăria cerută de ascultători; 14,30 d e sp ă rp te — cin em a to g ra fu l „7 N o ­
tru aceasta e stimat de toţi co­ noastră e pu­ Din folclorul popoarelor; 16,00
[ d u p ă cotitură, apare satul. P r iv it de aici, pare o în g ră m ă d ire) lectiviştii : ternică prin pu­ Muzică uşoară romînească: ie m b r ie “; O R Ă Ş T l E : T i n t i n şi m is ­
terea ei econo­ 16.15 Vorbeşte Moscova; 17,30
( de case, unele vechi, m ai pitice, altele noi, m ari, altele n ete n -j — La inaugurare, gospodăria Muzică din opere: 18.00 Muzi­ terul linei de aur — cinem atogra­
noastră colectivă era slăbuţă. mică dar şi prin că de estradă: 18.20 Program
-j Intraseră în ea doar o parte din oamenii noştri. muzical pentru fruntaşi în f u l „V . R o a ită “; B ă ie ţii n o ş tr i —
ţăranii muncitori. Dar cu tim­ Avem colecti­ producţie din industrie şi agri­
^culte încă. A cestea din u rm ă d o m in ă peisajul. S in t m ulte. pul, oamenii, ajutaţi de comu­ cultură; 19.00 Scrisori din ţa­ c in e m a to g r a fu l „ F la că ra “; A L B A
nişti, s-a.u convins că locul lor vişti harnici, ră; 19.10 Muzică de dans:
( In tr ă m In sat. De la p rim a bifurcaţie, d u p ă c lte v a su te d e ) este in gospodărie. Astăzi, cînd oricînd gata să 20.15 Cîntece din folclorul nou IU L IA : Start că tre, necunoscut —
tot satul este colectivizat, gos­ muncească atit şi jocuri populare: 20,30 Mu­
t m etri ajungem la sfatul popu lar. 1 podăria a devenit puternică şi cit e nevoie pen­ zică de dans; 21.30 Concert c in e m a t o g r a f u l „ V i c t o r i a “; B ă tă lie
continuă să se întărească me­ tru ca gospodă­ de estradă; 22,25 Muzică de
reu. In acest scop am primit ria să fie şi mai dans: in m arş scria I şi II — cinem a­
un ajutor preţios din partea înfloritoare. Cu
<—f<—f<— A J U iJ U U iJ iJ, . statului. Creditele acordate ne- alte c uv i nt e , PROGRAMUL II : 12,35 Din to g r a f u l „23 A u g u s t “; S E B E Ş : Ş o ­
au înlesnit lărgirea sectorului vrem să spunem succesele operetei romîneşti :
zootehnic, a construcţiilor de 13;15 Cîntece şi jocuri popu­ ferii iadului — cinem atograful
adăposturi. că oamenii noş­ lare romîneşti şi ale minori­
Cunoştinţe vechi şi noi tri au crescut tăţilor naţionale: 13,40 Muzi­ „ P ro g re su l“; P o rto -F ra n c o — ci­
Avem acum 272 bovine din o dată cu colec­ că uşoară; 14,30 Concert de
care 96 vaci, 107 viţele, 46 viţei, tiva, o iubesc şi prînz; 15,30 Muzică populară n em a to g ra fu l „M . S a d o vea n u “; T E -
avem aproape 1.200 de oi, 200 vor s-o ştie în romînească; 17,00 Din cele
de porci din care 29 scroafe. continuă întă­ mai cunoscute melodii de es­ IU Ş: E xpresul de seară — cinem a-
Pentru aceste animale am con­ rire. A crescut tradă; 18,35 Bucuria vieţii noi
Nu-i pri.ma dată. cînd poposim banii. Ultimul este şeful brigăzii struit patru grajduri cu o ca­ — program de eintece din fol- tografid „V. R oaită“ ; Z L A L jJş-'f)
In Ungurei. rÂvem aici cunoş­ die tractoare. Un tlnăr zdra­ pacitate totală de 240 capete, un conştiinţa oa­ ciorul nou şi jocuri populare
tinţe vechi. Samoilă Tileagă este văn şi voibăreţ. Mihai Roppelt saivan pentru 1.500 oi, o mater­ menilor. Aceasta romîneşti: 19,00 Compozitorii T o m degeţelul — cin em a to g ra f}
una dintre ele. Ti,leagă e pre­ este cumpătat la vorbă. Are trei nitate pentru scroafe'. Am mai este realizarea noştri cîntă patria socialistă:
şedintele gospodăriei agricole meserii : maistru constructor, 19.30 Pe teme internaţionale: „ M uncitorul“ ; S IM E R IA : 9 zile
colective. Şi cum sediul colec­ rotar şi... operator de film. Ul­ noastră cea mai 19.40 Muzică uşoară romlneas-
tivei e Împreună cu al sfatului tima meserie şi-a însuşit-o de mare... c8 : 20,00 Muzică de dans: 'd in tr-u n an — c in e m a to g ra fu l „I.
popular, intrăm la el. Preşedin­ ourînd. Ilie Vinersar e în virstă. 20.30 Noapte bună, copii: „Lo­ P in t i li e “ ; L O N E A : I n to a r c e - te —•
tele nu-i la sediu. S-a dus Are peste 60 de ani. Faţa lui comotivele" de Victor Popa;
pînă la moară cu treburi. 11 aş­ prelungă este brăzdată de ri­ 20.40 Solişti de frunte al mu­ c in e m a to g r a fu l „ M in e r u l“; H A Ţ E G :
teptăm. Iată- 1 că intră pe uşă. duri. Părul i-a încărunţit. Vor- zicii populare romîneşti: 21,15
Ne salutăm prieteneşte. baTi domoală te trage la sfat. C elebrul 702 — cinem atograful
Samoilă Bera este brigadier de Muzică de dans; 21,45 Muzică
Saimoilă Tiileagă e un bărbat, cimp. Privire pătrunzătoare, „P opular“ ; IL IA : Post restant —
cum s-ar spune, în putere, vorbeşte repede, dar destul de
înalt, voinic, cu faţa puţin ne­ clar, de curgător. Ioan Kir este cinem atograful „Gh. D o ja "; B R A D :
gricioasă, privirea sinceră, faţa cel mai tinăr dintre cei de faţă.
veselă. Poartă o scurtă groasă, El Îngrijeşte de caii gospodăriei L a crim i tirzii — cinem atograful
căciulă pe cap, pantaloni virîţi colective. A fost nu de mult de­
în cizme. corat cu Medalia Muncii. Gheor- „ S te a u a R o ş ie “; A P O L D U L D E
ghe Lutsch este cel mai tăcut
Stăm de vorbă. Ne Întrebăm dintre toţi. Trebuie să-l întrebi S U S : V ara rom antică — cinem ato­
'de sănătate, de vreme, ca prie­ mereu. Cînd vorbeşte, priveşte
tenii. In timp ce vorbim apare g r a f u l „23 A u g u s t “t
o altă cunoştinţă veche, Traian
(B u le tin

Cei de faţă m eteorologie
ne-au povestit
multe fapte

ale colectivişti­ PENTRU 24 ORE

lor din Ungurei, Vreme nestabilă cu cerul mal
mult noros. Vor cădea precipi­
fapte care ara­ taţii locale sub formă de nin­
soare şl lapovită. Temperatura
tă c r e ş t e r e a variabilă, ziua va fi cuprinsă în­
tre —4 şi 1 grad, iar noaptea
conştiinţei lor. v A ’X v .lv .V x ú jl'liv lv j/! intre —2 şi —S grade. Vîntul
Am d e s p r i n s
va sufla moderat cu intensifi­ X.
dintre acestea Un moment Impresionant în viaţa satului : se

cîteva. montează pe stradă primele becuri elt irice.

Tomuţa, instructor al Comite­ undeva deasupra capului tău. construit apoi două pătule pen­ populară romînească. cări locale din sectorul vestic.

tului raional de partid Sebeş. V-am prezentat pe scurt tru porumb, o magazie de cerea­ BULETINE DE ŞTIRI ŞI PENTRU URMĂTOARELE

Un om puţin mai in virstă, de aceşti cîţiva oameni, cunoştinţe le pentru 30 vagoane, o remiză RADIOJURNALE : 5,00 ; 6,00 : 3 ZILE
7,00; 11,00; 1TO0 ; 17,00 \
TW|f c o le c t iv iş t ii II a p r e c i a z ăstatură potrivită, plin la trup, vechi şi noi, pentru că împreu­ pentru 40 de atelaje, de iă chi­ Vreme schimbătoare şl favo­

cu faţa deschisă, vorba do­ nă am discutat multe în ziua tare bascule, o lăptărie cu 3 în­ Gh. Lutsch, aşa cum vi l-am rea urma să fete. Lui Lutsch. 20,00; 22,00; 23,50 (pregra- rabilă precipitaţiilor.
rnoală. aceea. Si despre fiecare dintre căperi, am cumpărat un auto­ prezentat la început, este un om care a urmărit-o în toată L i­
ei, şi despre alţii, pe care vi-i camion. tăcut. Nu însă şi la treabă. Fi­ rica da de gestaţie, i s-a părut o oO O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C X X X rO O O O O O O exX X X X X iQ O o c o o o o
Apar apoi alţi oameni, colec­ vom prezenta la timp, va mai rea sa de om modest nu-1 lasă ceva deosebit. Seara s-a dus a-
tivişti din sat. Facem cunoş­ fi vorba in reportajul de faţă. Anul acesta, veniturile noastre să vorbească despre ce face el. casă, a rnincat şi a dat să ple­ IE I
tinţă : Mihai Roppelt, Ilie Vi­ Şi acum iată ce ne-au povestit se ridică la suma de 761.960 lei De aceea fapta pe care o po­ ce la grajduri. Nevastă-sa l-a
nersar, Samoilă Bera, Gheorghe colectiviştii din Ungurei. pînă la sfirşitul lunii noiem­ vestim ne-a relatat-o Samoilă întrebat:
Lutsch, Ioan Kirr, Vasile Cio­ brie. Numai din sectorul zooteh­ Bera, brigadierul de cîmp.
— Unde mergi Gheorghe?

nic valoarea venitului atinge Lutsch este brigadier zooteh­ ¦—M ă duc la grajduri. Vin re­ YA cîştigat un participant din corn. Lăpugiu,^
aproape 500.000 lei. nic. Pricepe bine această mese­ pede înapoi. Nu te îngrijora...

Lutsch ştia că nu va veni a-
casă aşa repede cum "5, promis.
In noaptea aceea făta Zarea şi
el voia să fie acolo.

împreună cu îngrijitorul-mul-
gător, Lutsch nu s-a mişcat din
grajd toată noaptea. Şi nici n-a
aţipit. Către dimineaţă Zarea
a fătat un viţel, dar nu s-a li­
S a te l ie r i şi a z i i s P U C iUIMI

Şl dvs» puteai 1101a s e m e n e a !"l!i(íi!
Ca să vă daţi şi mai bine sea­ rie şi îi place să îngrijească vi­ raionu lia, în ziua de 24 XII 1962, lac
ma de creşterea puterii economi­ tele colectivei. In loturile de
Ilie Vinersar este unul dintre Şi din spusele lui Ilie Viner­ ce a colectivei noastre, compa­ . ...t .... r::v?»r~ I- . .X6 .
veteranii satului. Faţa lui păs­ sar, şi-ale lui Samoilă Tileagă, vaci sint exemplare care, dato­
trează ca un răboj urmele vie­ şi-ale lui Traian Tomuţa, şi-ale raţi fondul de bază din 1950, la rită îndrumărilor sale date în­
altora, apare tabloul noului Un­ înfiinţare, şi cel de acum. In grijitorilor mulgători, dau pes­
ţii aspre pe care a dus-o în tim­ gurei. 1950 aveam un fond de bază de te 3.000 litri lapte.
numai 55.000 lei. La sfirşitul a-
purile cînd moşierii şi chiabu­ Prin luna august, vaca Za~

rii stăpîneau păminturile şi înfiinţarea în 1950 a gospodă­
riei colective a dat muncii oa­
uneltele de muncă, iar ţăranul menilor un sens nou. Gospodă­ ©e ceti plac ful Iile Yinersar niştit. Bănuiala Iui Lutsch se a- p rem in cu re g u la rita te Ia|
eia umilit şi jefuit după bunul ria colectivă a fost începutul deverea. îngrijitorul nu înţele­
lor plac. Ilie Vinersar şi-adu­ unor prefaceri radicale atit în tinerii de azi gea ce se lntimplă. Dar Lutsch 1 0 ^ ÎI PUC |
ce aminte cu obidă de acele viaţa satului cit şl in a oameni­ l-a lămurit:
vremuri întunecate: lor. in sat, pe lingă vechiul lo­ o <x>0000000<x>00000<x>000<c>0000'c0<x>000000000000<xxx><x6
cal de şcoală s-a construit al­ — Zarea noastră mai fată un
— Ce era Ungurenii acum 20 tul nou, cu multe încăperi, unde Iile Vinersar are o stimă deo­ gazie. Prin preajmă nu se mal viţel. Adică doi gemeni. Autoturismele şi excursiile în U.R.S.sJ
de ani ? Un sat prăpădit. Mun­ au loc toţi copiii. Astăzi, în Un­ sebită pentru tinerii de azi. El afla nimeni. A dus el vreo trei în număr nelimitat, constituie punctul de
ceam de ne speteam ca să ne spune adesea: saci, dar la virstă lui nu-1 ţin Şi intr-adevăr Zarea a mal
ţinem zilele. Opinca era încăl­ puterile aşa ca atunci cînd era fătat o viţea. Le-au pus nume
ţămintea de bază. Dar nici pe — Tinerii colectivişti mi-s
pe loc: viţelul Zăhărel iar vl-

ţeaua tot Zarea ca şi pe mamă-

sa.
aceasta n-o aveai întotdeauna. gurei, nici un copil nu rămîne dragi. De ce ? Pentru că au fost tinăr. Nu s-a lăsat însă şi-a În­ Dimineaţa Lutsch s-a dus pe a-
Mulţi dintre copiii noştri răniî- în afara şcolii. ’Analfabetismul crescuţi aşa ca să respecte pe cercat şi al patrulea sac. Atunci casă doar ca să ia o gustare. Apoi atrac|ie al tragerii speciale a revelionului

neau analfabeţi şi aşa o duceau a rămas doar o tristă amintire. cei vîrstnici, să fie harnici, să­ a auzit o vorbă tinerească a anunţat pe preşedintele gos­ Loto Central.
toată viaţa. Un învăţător aveam S-a construit apoi un nou lo­ ritori, să iubească mult colecti­ — Lasă „bătrînule“ că-1 duc podăriei că Zarea a fătat doi
în sat... Dar ce să mai vorbim? cal pentru magazin universal. va şi s-o facă mereu mai boga­ eu I Se extrag 62 de numere faţă de 51 \
gemeni. N-a pomenit însă ni­
tă. Partidul l-a învăţat şi îi în­ Era Kirr. A venit, a luat sacul ţde numere.
Aia nu era viaţă omenească. In sat funcţionează o bibliote­ vaţă mereu cum să trăiască, •in spate şl l-a dus In magazie. mic despre faptul că el a stat Şi cu un bilet sfert puteţi obţine un
Viaţa adevărată am cunoscut-o că bine înzestrată cu cărţi de cum să muncească şl cum să se Apoi a descărcat toată căruţa. lîngă ea toată noaptea. S-a a-
abia în anii puterii noastre, tot felul. La căminul cultural, poarte în societate. Să-l luăm E un fapt mărunt In aparen­ flat Insă şl, colectiviştii, au a- autoturism.
anii puterii muncitorilor şi ţă­ oamenii se duc mai ales acum pe Ioan Kirr. Are doar 27 de ţă. Dar Ilie Vinersar a văzut în preciat încă o dată conştiinţa
ranilor. în serile de iarnă, pentru că aici ani dar a şi fost decorat cu Me­ el ceva mai mult. A văzut res­ lui Lutsch, omul care nu pre­
activează mai multe formaţii ar­ dalia Muncii. Medalia se dă oa­ pectul tinerilor de azi faţă de cupeţeşte nici zi şi nici noapte
Ilie Vinersar se lasă greu an­ tistice. menilor cu merite deosebite. Şl vîrstnici şi grija faţă de trebu­ ca să aibă grijă de avutul, co­
trenat în discuţii despre trecu­ Kirr are meritele astea. El este rile colectivei. Şi, aşa cum este lectiv.
tul său şi al satului. Dar vor­ O mare realizare au sărbăto­ îngrijitor de animale In adevă­ Ioan Kirr, sint toţi tinerii co­
beşte cu multă plăcere, fără rit colectiviştii din Ungurei nu ratul Înţeles al cuvîntului. Orl- lectivişti din Ungurei. De aceea Fapte ca acestea a lui Lutschi
să-l tragi de limbă, despre via­ de mult. Satul a fost electrifi­ cind 11 găseşti pe el gata să fa­ ii plac lui Iile Vinersar tine­ sînt multe în Ungurei... Orga­
ţa nouă pe care o trăieşte acum. cat. Lumina electrică a pătruns că ceea ce Ii cere gospodăria rii de azi, crescuţi şi educaţi de nizaţia de partid, gospodăria
in casele oamenilor, pe străzi. colectivă. Şi-apoi, este respec­ partid. colectivă, au crescut oameni de
— Ei da, despre cum muncim Aparatul de radio a devenit un tuos cu oamenii mai în virstă... nădejde. Despre el vom avea în­
şi trăim noi astăzi, îmi place obiect necesar familiilor colec­ să prilejul să vorbim altă dată.
să vorbesc. îmi place pentru că tiviştilor. El îşi cumpără acum Ilie Vinersar îl iubeşte pe
vorbeso numai despre lucruri aragaze, maşini de spălat rufe,
frumoase, lucruri care s-au fă­ mobilă nouă. Kirr ca pe copilul său. S-a In- rivire îsi
cut şi se fac in folosul nostru,
a.l oamenilor obidiţi in trecut. In Ungurei s-au construit tlmplat o dată că Vinersar tre­ Mare parte din consfătuirea mlnţată acolo unde va fl cazul,
Iată... multe case noi: peste 50. buia să descarce nişte saci din- noastră ad hoc cu colectiviştii păşunea.
tr-o căruţă şi să-i ducă In ma­

din Ungurei s-a referit la ce şi- Un alt sector care va fl dez­
au propus să înfăptuiască în voltat mult în viitor este cel
anii următori pentru ca gospo­ poml-viticol. Livada, unde se

dăria să se dezvolte şi mai vor planta îndeosebi meri şl

mult, să fie mal puternică. Re­ peri, va ajunge la peste 30 ha.

capitulăm aceste discuţii prin- Via colectivei, pînă în 1965, se

tr-o scurtă privire în viitor. va dubla ca suprafaţă. Va ajun

Colectiviştii din Ungurei şi-au ge la aproape 40 ha. Jumătate

propus să dezvolte şi mai mult din vie va fl ocupată cu stru­

în anii următori sectorul zoo­ guri de masă iar cealaltă jumă­

tehnic. In 1965 ei vor ajunge să tate cu struguri pentru vlnifl-
aibă 540 capete bovine din ca­ cat.
re 250 vaci cu lapte iar restul,
în majoritate, viţele şi viţei. Se vor construi apoi noi adă­
Numărul oilor va creşte de ase­ posturi pentru animale, se vor
menea la 1.500 capete, al porci­ cumpăra alte unelte de muncă.
lor la 350 din care aproape o Electrificarea satului a făcut
sută vor fi scroafe, al stupilor posibil ca noile construcţii zoo­
de albine la 1 0 0 , al păsărilor la tehnice să se construiască într-
peste 6 .0 0 0 . un stil modern, cu aparatură
modernă şi cu iluminat electric.

Ca să se asigure hrana aces­ Faţa satului sei va schimba
tor animale, o dezvoltare lar­ mereu. Noi construcţii sociale
gă va cunoaşte baza furajeră. şi culturale vor înfrumuseţa
In 1965, peste 200 ha. vor fi Ungureiul. Bunăstarea şi traiul
cultivate cu trifoi, 60 ha» cu fericit al colectiviştilor vor fl
borceag, 70 ha. cu porumb al- mal pregnant?.
îoa şi 2 0 fia. ou alte plante fu-«

NOUA OL ADlRfl 'A SCOLII »IN UNCU HEI pajero, Va fi îngrijită |J tns& !, ? AY M