Page 89 - 1962-12

Nr. 24S1 DRUMUl SOCIALISMULUI pag. s

Un st jLeI t •A —V—«L«•-*. «¦< ~ v " t e -"$) PPppi

co tn ţi a iţii dezvoltarea refeîai cinematografelor Recom pense pentru
săteşti
i In to a m n a lu i 1959, V a slle vechim e
t Vasile Sim ionescu, este S im ion escu ia şi el dru m u l De la un an lâ altul, cinema­ lor În G.A.C.", „Pentru 5.000 kg.
în văţăturii. Se înscrie la fa ­ tograful pătrunde tot mai mult porumb boabe la ha.“, „Cultura O dată cu ultimele zile ale a-
t unul dintre cei m al buni stu- cultatea de m etalurgie a in satele noastre. Anul trecut pe cartofilor şi a zarzavaturilor“ şi nului, munci terii ar, inginerilor
Institutului politehnic din cuprinsul regiunii noastre exis­ altele. şi tehnicienilor de la Uzina de
<- ă e n ţ i a l F a c u l t ă ţ i i d e m e t a ~ Bucureşti. M ai m u lt de ju m ă­ tau 172 cinematografe săteşti. preparare a minereurilor din
% lurgie din Bucureşti. Biogra- Dacă în anul trecut numărul Gurabarza, li s-au plătit şi pri­
i f i a Lui e s t e s i m p l ă . A s e m ă n ă - In acest an numărul lor a cres­ spectatorilor de Ia sate a fost mele de vechime. Pentru munca
cut la 197. Filmul a pătruns chiar de peste 1.720.000, In acest depusă de-a-lunguî anilor, Lazăr
} toare cu cea a zecilor de mii şi în cele mai îndepărtate col­ Beîcu a primit suma de 3.700 lei,
ţuri ale regiunii noastre ca de an, pînă la data de 2 0 decem­ Ioan Sirbu 2.000 Iei, Sabin Ma­
t de m uncitori din Rom inia, tate din colegii săi de an exemplu în satele Inuri din ra­ brie, numărul lor depăşeşte ci­ tei 1.439 lei, ioan Almăşan 1.139
erau, ca şi el, m u n c ito ri v e ­ ionul Alba, Că,pîlna din raionul fra de 2.270.000. lei etc. Valoarea totală a prime­
L care studiază astăzi in insti- niţi din diferite uzine şt fa ­ Sebeş, Rînghet şi Dineu Mare lor de vechime achitate în acest
brici ale ţării. A vlnd asigura­ din raionul Orăştie ete. Printre cinematografele să­
tutele de învăţăm int superior te m inunate condiţii de via­ teşti care au obţinut cele mai an se ridică la suma de 500.000
La sate au rulat peste 150 de frumoase rezultate, se numără Ici.
\ sau lucrează ca ingineri şi filme pe teme agrozootehnice. cele din Gîrbova, raionul Sebeş,
Mihalţ, raionul Alba, Băiţa, ra­ M. SUSAN
ţ specialişti în în trep rin d eri şi Printre •cele care au trezit un ionul Brad, Pui, raionul Haţeg, maistru preparator
deosebit interes se numără fil­ Vinţul de Jos, raionul Alba.
i pe şantiere. mele „Creşterea păsărilor", OJELARISLOR CU
„Construcţii cu mijloace locale AR !TON BUCUR
Fiu de ţăran dln tr-o com u­ ţă şi de studiu, el s-a apu cat în G.A.C.“, „Creşterea animale­ MULT FIER VECHI
şeful serviciului reţea sătească
nă din regiunea Oltenia, V a­ să în veţe cu toată dragostea Muncitorii Depoului C.F.T&
a I.C.R.S. Deva Teiuş au trimis oţelăriilor pa­
slle Sim ionesou se sim ţea şi stăruinţa. Profesorii l-au triei în acest an însemnate can­
tităţi de fier vechi. Zilele aces­
. atras, ca şi p ă rin ţii săi, de în co n ju ra t şi p e el cu grijă, tea ei şi-au îndeplinit angaja­
mentul de a colecta şi expedia
l m unca cîm pului, li era dragă aju tln ău-l să înţeleagă dife­ pînă ia sîirşitul lunii decembrie
cantitatea de 1 0 .0 0 0 kg. fier
t gospodăria colectivă, care ritele discipline. La toate m a ­ vechi. Prin munca depusă in în­
făptuirea angajamentului înain­
adusese belşug teriile el a ob- te de termen, s-au evidenţiat

tn casa pă- O am en i ai zilelor ţin u t califica­ muncitorii Ioan Palko, Gheor-
tivul „foarte
i rinţilor săi şi ghe Hâzi, Ioan Nicula şi alţii.

^ a celorlalţi să- n o a s tre b i n e " . 'A î n c e ­ V. STREMŢAN
tehnician
î teni. In tr-o ei pu t să-l pasio­ Revelionul p r in O. N , T.

L insă a prim it neze şt cerce­

i o scrisoare de la fratele său tarea ştiinţifică, lucrînă, a lă ­ In laborator, cunoştinţele teoretice se îmbogăţesc. Pentru ca oamenii muncii de regiune şi din ţară. La cabanele
pe cuprinsul regiunii noastre Rusu, Voivodul, Gura Zlata, Ba­
4 mai m a r e , m u n c i t o r s i d e r u r - t u r i d e a l ţ i c o l e g i, In c e r c u r i l e m să-şi petreacă în acest an un re­ lei a şi Pietrele îşi vor petrece
velion cit mai plăcut, O.N.T.
jj g i s t l a H u n e d o a r a . II c h e m a ş t i i n ţ i f i c e s t u d e n ţ e ş t i . C a o Carpaţi va organiza diferite revelionul fin număr de 150 de
excursii în ţară şi străinătate. persoane, iar la staţiunile Ti­
$ să vină la el, să u rm eze o ră sp la tă a m eritelo r sale, in s ti­ miş şi Predeal vor pleca două
Numeroşi oameni ai muncii grupuri de muncitori formate
şcoală tehnică de siderurgie. tu tu l l-a trim is Intr-o călăto­ din regiune îşi vor petrece re­ din 30 de metalurgiştl din Cu-
velionul la Odesa, Leningrad, gir şi respectiv 50 de siderur-
P erspectiva de a lucra la rie de schim b de experienţă, Fraga, Sofia şi Budapesta. De a- gisti din Hunedoara.
acest m are com binat al ţării semenea se vor organiza ex­
t n R .P . P o l o n ă ., i a r î n v a r a GHEORGHE PETRAŞCU
cursii si la diferite cabane din
5 11 i s p i t e a . Ş i, n u d u p ă m u l t ă aceasta a făcut parte din d e­ corespondent
vrem e a in tra t In rtn ău rile legaţia tin eretu lu i rornîn la

oţelarilor hunedoreni. lu cra Festivalul M ondial al Tinere­

cu tragere de inim ă. tuluişi S tu den ţilor de la

După un tim p, a devenit Helsinki.

* m a istru la fabrica de aglom e- In curînd, Vasile Sim iones­ Răspundem cititorilor Pentru cuptoare!©
f rare din cadrul com binatului, hunedoarei
i Alături de alţi tineri, s-a tn- cu v a d e v e n i in g in e r. II v o m
t scris la şcoala m edie serală,
Intim i, poate tn rindul ingi­ o D. PETFuIŞOR — Petroşani. — Brad. Problema iluminatului
L pe care a term inat-o cu note Sesizarea dvs. cu privire la în- public pe străzile F. Sirbu şi
nerilor de Ic C om binatul H u­ eălzirea blocurilor de la Aero­ Oiituz, ne comunică Sfatul popu­ Acţiunea de colectare şi expe­
ţ foarte bune. port, a fost întemeiată. Pentru lar orăşenesc Brad, va fi rezol­ diere a fierului vechi, colectivul
Com binatul avea nevoie de nedoara, prin tre vechii lui to­ ultimele trei blocuri există o vată definitiv aşa cum este pla­
centrală termică provizorie care nificat în cursul anului 1963. reviziei de vagoane Simeria tri­
ingineri, de tot m ai m ulţi in ­ v a ră şi d e m u n că sa u In a ltă nu poate satisface şi necesarul aj a transformat-o înlr-o sarci­
gineri capabili să m tnuiască de apă caldă. După cum ne in­ o I. BLAGS — Mintia.
uzină. formează Sfatul popular al ora­ nă cu caracter permanent. In
, tehnica avansată. Num eroşi FI e s t e u n u l d i n z e c ile d e şului regional Petroşani, va fi U.R.C.C. Ilia ne face cunoscut acest an, ceferiştii de aici au tri­
dată în folosinţă o nouă centra­ că sesizarea dvs. a fost înte­
\ m uncitori luau drum ul facul­ m it de tineri din Rom inia lă termică. In acest fel vor avea meiată şi a luat măsuri pen­ mis spre Hunedoara peste 450
tăţilor, revenind ca ingineri. tru a se asigura o deservire co-
Şi fratele lui m ai m are, cel despre care auzim spunlndu- ană caldă nu numai locatarii respunzătoare la magazinul din tone fier vechi şi peste 65 tone
care-l chemase, ajunsese in­
se, astăzi, a tlt de d e s : „Ieri ultimelor trei blocuri ci şi cei satul dvs. de fontă veche. In primele rîn-
giner al com binatului.
— m uncitor, azi — student, care vor primi apartamente în o I. GABOR. — Cugir. Orgă- dtiri au fost totdeauna Ioan Ra-t
continuare. nole sesizate de noi ne-au răs­
m îi n e — in g in e r “. puns că dvs. aveţi dreptate. colţa, Tudor Alexandru, Gheor-
O UN GRUP DE CETĂŢENI. U.R.C.C. Orăştie a primit indi­
iU M, N. VAMVU caţii pentru ’ asigurarea unei ghe Seranficeanu şi alţii, {
bune aprovizionări şl serviri cu
redactor al Agerpres alimente a muncitorilor fores­ E. CREŢU
impiegat de mişcare
O masă bună creează bu­
nă dispoziţie.

Excursii în ţară şi străinătate tieri de la Arieş.

In cadrul excursiilor organi­ Cu această ocazie au fost vi­ ° A. ANDRICA'. — Gurasa'da.
zate de O.N.T. Carpaţi in cursul zitate unele dintre cele mai im­ Intr-adevăr, s-a primit din par­
anului 1962, mulţi oameni ai portante obiective industriale tea G.A.C. Gurasada o cerere,
muncii din regiunea noastră au ale ţării, puncte turistice şi lo­ cu trei luni în urrnă, pentru in­
avut ocazia de a vizita diferite calităţi de interes istoric prin­ stalarea unui telefon în noul
ţări prietene — U.R.S.S., R. P. local unde îşi are sediul. Co­
tre care Uzina de tractoare din loana de construcţii ce funcţio­
nează în cadrul Centrului de
Braşov, Hidrocentrala de la Bi- întreţinere a telecomunicaţiilor

Bulgară, R. P. Ungară, R. S. Ce­ caz, staţiunea Sinaia, Muzeul Deva a executat pînă acum lu­
hoslovacă, R. P. Polonă şi R. P. Doîtana, Capitala cu muzeele şi crări de o importanţă deosebi­
Chineză. Aceste ţări au fost vi­ noile sale construcţii şi altele. tă, în dauna celor sesizate de
zitate de un număr de peste dvs. In răspunsul trimis redac­
600 excursionişti. Peste 3.400 de oameni ai ţiei, Direcţia regională P.T.T.R.
muncii au plecat prin O.N.T. Deva arată că telefonul va fl in­
De asemenea, au fost organi­ pentru odihnă şi tratament In stalat pînă xla sfîrşitul acestei
zate 520 de excursii in ţară la diferite staţiuni ca: Govora, O- luni.
care au luat parte peste 29.000 lăneşti, Sovata, Herculane, Bu-

de excursionişti din diferite cen­ ziaş, Geoagiu, Techirghiol, E-

tre muncitoreşti ale regiunii ca forie, Mamaia, Predeal etc. M a ş in a d e © lisai
sa, i n t r a t L n p r o d u c ţ i e d e s e r i e
„XV anide la proclamarea Republicii Populare “ Hunedoara, Petroşani, Cugir, GH. PăTKAŞCU
Brad ş.a.
corespondent

Lucrarea, editată cu p rileju l aniver- tu it transform ări revoluţionare adinei C artea are urm ătorul cuprins : pro­ Mecanizarea lucrărilor în mine Noul tip de m aşină de cu­ din punct de vedere calitativ
ţă rii R epublicii, prezintă prin articole in organizarea politică, econom ică fi clam area R epublicii P opulare R o m î­ şi estetic. Anul acesta au
'docum entare, g ra fice fi fo to g ra fii, socială, în fe lu l de trai fi tra d iţii, in Pentru înzestrarea minelor din ţa­ pe 99 la sută, iar la transportul cărbu­ s u t a c ţ i o n a t ă e l e c t r i c „R ă d i ­ fost produse cu aproape
principalele succese obţinute d e ţara cultură fi ideologie. ne — m om ent istoric în desfăşurarea ra noastră cu noi utilaje numai în nelui in subteran la peste 96 la sută. 15.000 m a şin i d e c u s u t m.ai
noastră in cei 15 ani care au trecut primii trei ani ai planului şesenal au Paralel cu uşurarea eforturilor fizice, că“ p rezen ta tă la cel de-al
'd e la a b o lir e a m o n a r h ie i, u l t i m u l r e a - O cari© despre realizării© revoluţiei populare ; D em ocratism ul fost alocate aproape 600 milioane lei. munca minerilor a devenit mai spor­ IV-lea Pavilion de m ostre din m ulte declt în anul trecut.
xim po liiic a l claselor exploatatoare. din anii Republicii p ro fu n d al o rînduirii noastre de stat nică şi mai rentabilă. Productivitatea Capitală, a in trat in produc­
'A nii care au trecut de la instaurarea ţia de serie. A trecut cu suc­ M ăsurile aplicate pentru, fo ­
R epublicii P opulare R om îne sin t ani M aterialele publicate în lucrare şi sociale ; Industrializarea socialistă
rd e r e a liz ă r i f ă r ă e g a l in î n tr e a g a is ­ reflectă de asem enea fa p tu l eă astăzi, losirea raţională a utilajelor,
m ai puternic decît oricînd, se văd — tem elia progresului rapid al R e­
torie a R o m în iei — se arată în pre­ Aceste investiţii au permis extinde­ fizică a muncii obţinută in acest an ces probele de funcţionare sporirea productivităţii m u n ­
tr ă s ă tu r ile R o m în ie i s o c ia lis te —¦ ţa r ă p u b licii P opulare R o m în e ; Pe calea rea în continuare a mecanizării. lu­ în industria carboniferă depăşeşte cu şi m aşina de cusut industria­ cii au p e s te 5 la S2ită, fo lo ­
fa ţa lucrării. Su b conducerea P a rti­ crărilor în subteran care necesită un 23,4 la sută pe cea din anul 1959, lă destin a tă fabricilor de co n ­ sirea m ai judicioasă a m a te­
d u lu i M uncitoresc Rornîn, clasa m un­ cu o industrie in p lin ă dezvoltare, cu în flo ririi agriculturii socialiste ; în v ă ­ volum mare de muncă. In acest fel iar preţul de cost pe tona de cărbu­ fecţii şi atelierelor m ari de rialelor şi reducerea consu­
citoare, urm ată cu încredere, de aliata o agricultură socialistă m ecanizată, cu s-a ajuns ca in prezent gradul de ne extras este cu 3,2 la sută mai croitorie, om ologată In acest m urilor specifice au perm is
O cultură înfloritoare. ţăm ântul, ştiinţa, literatura, arta în mecanizare la înaintare să fie aproa- mic fată de anul precedent. an. colectivului fabricii să înde­
ei de nă d ejd e — ţărănim ea m uncitoa­
re — fi de Intelectualitate, a înfăp- p lin ă dezvoltare ; C reşte continuu n i­ Mecanizarea lucrărilor, mai buna

velu l de trai al m aselor ; R epublica organizare a lucrului şi dezvoltarea în f iin ţa tă In an ii re p u b li­ p lin ea scă cu 20 d e zile în a ­

Populară R om înă — fa cto r activ în — Prin grija sfatului popular întrecerii socialiste au dat posibili­ cii, fabrica de m a şin i d e c u ­ inte de term en planul anual
au fost create multe spaţii verzi tatea minerilor ca in perioada sut a înregistrat înlr-o p e­ de produ cţie şi să realizeze,
lupta pentru pace.
D e la p r o p u n e r i in oraşul Deva şi mai ales in 1960-1962 să extragă peste plan mai r i o a d ă r e l a t i v s c u r t ă u n b i l a n ţ tn 11 lu n i, e c o n o m ii p e s t e
(Agerpres)
Deputaţii fu Sfatul popular al hă a unul punct sanitar dotat cu noul centru, arăta deputatul Ni- mult de un milion tone de cărbune, bogat de realizări. De la pri­ plan echivalente cu costul a
braşului regional Deva au dez­ utilaj necesar şi felceri care lu­ 1 «axtVTstJ'rxv.-zigiTxa oolae Oargă. O parte din cetă­ m a m aşiîiă de cu su t „C asni­
bătut recent In sesiune o proble­ crează în trei schimburi. De ase­ ţeni însă nu le îngrijesc. Va tre­ ceea ce reprezintă peste o treime c a “, c o le c tiv u l f a b r ic ii a r e a ­ 900 m a ş in i d e c u su t ,J le a -
mă deosebit de importantă şi a- menea la sediul trustului minier raza oraşului regional Deva s-au bui să luăm atitudine faţă de a- lizat alte 4 tipuri, superioare n a “.
nume felul cum comitetul execu­ a luat fiinţă un punct sanitar realizat importante obiective. semenea cetăţeni. din producţia de cărbune a anului
tiv ă rezolvat propunerile oame­ unde funcţionează un cabinet de Numai la executarea unor lucrări 1938. (Agerpres)'
nilor muncii făcute la întâlnirile stomatologia de înfrumuseţare a oraşelor şi — De curînd am avut întâl­
cu deputaţii. Cu acest prilej de­ satelor, propuse de alegători, au (Agerpres)
putatul Abel Popovîcl a prezen­ ŞI alegătorii din Simeria au participat peste 140.000 cetă­
tat un raport privind munca de­ venit cu propuneri importante. ţeni care au prestat 450.000 ore nire cu alegătorii, spunea depu­
pusă In rezolvarea propunerilor Ei au propus modernizarea stră­ muncă patriotică. In fruntea ce­
alegătorilor. Din raportul pre­ zilor Flllmon Sirbu, Libertăţii, tăţenilor au stat întotdeauna tatul Paul Dubovski. Oamenii au
zentat ca şi din discuţiile purta­ Teilor şi altele, introducerea ilu­ deputaţii care, îndrumaţi de or­
te de către deputaţi a reieşit că minatului fluorescent în Piaţa U- ganele şi organizaţiile de partid, fost nemulţumiţi de faptul că pe OOCXXXX5 h i l /% C I N S T E ooooooco
de la ultimele alegeri şi pînă în niril, Piaţa gării, strada Victo­ au antrenat masele la traduce­ strada Crişan iluminatul este de­ 0
prezent cetăţenii au făcut o serie ria etc. Toate aceste propuneri rea în viaţă a propunerilor făcu­
de propuneri valoroase. La rîn- au fost traduse în viaţă. O altă te. Ei au plantat peste 10.000 fectuos. X Cină secretarul organizaţiei scurt. D e aceea, s-a gln ăit la ciat ca pe im u l din tre cei m ai b
'dul său comitetul executiv s-a propunere a fost aceea de a se pomi şi arbuşti pe străzile ora­ Toţi acel care au luat cuvin- î d e p a r t i d n r . 3 d e l a F a b r i c a c o n f e c ţ i o n a r e a u n u i d i s p o z i t i v d e s t o i n i c i f r e z o r i d i n s e c ţ i e . E i p.
străduit ,şi a reuşit în bună mă­ construi o fabrică de pîine. In şului şi peste 1 .0 0 0 trandafiri, au
sură să le rezolve. Cu sprijinul curînd noua fabrică va îi dată fost amenajate zone verzi pe o tul la sesiune au scos în eviden­ 1 chim ică Orăştie, Vasile Horea, cu ajutorul căruia să fie redus a u v o r b i t d e s p r e p r o p u n e r i l e <>
acordat de majoritatea deputa­ în exploatare. Succese au obţi­ suprafaţă de 1 0 .0 0 0 m.p. ţă aşadar pe lingă o serie de tim pu l de frezare a cerceilor. făcute de el in direcţia scurtă- o
ţilor, din cele 603 propuneri au nut şi comitetele executive ale realizări şi unele deficienţe care ' l-a anunţat ziua în care urm a D upă m ai m ulte încercări el rii duratei de execuţie a unor L
fost rezolvate pînă în prezent sfaturilor populare din comune­ — Sint realizări — spunea de­ o să se pu nă în discuţie cere-
537. Printre altele amintim con­ le Băcia, Sintandrei, Rapolt şl putata Ana Grişan, care ne um­
tractarea şi executarea proiec­ altele. Cetăţenii din Sintandrei plu inimile de bucurie. Cine tre­ s-au manifestat pe linia tradu­ % r e a l u i p e n t r u a f i p r i m i t î n a r e u ş i t . A c u m o p e r a ţ i a a m i n ­ p i e s e , ş i î m b u n ă t ă ţ i r e a c ă l i t ă - o
telor pentru canalizarea oraşu­ de pildă au propus amenajarea ce azi prin Deva rămîne surprins cerii în viaţă a propunerilor ce­ o r î n ă u r i l e p a r t i d u l u i , R o m o l u s t i t ă s e e x e c u t ă c u 15 m i n u t e i i i lo r , d e s p r e d r a g o s t e a ş i p a - L
lui Deva, introducerea încălzirii unui izvor pentru apă potabilă. de ceea ce s-a făcut. A apărut tăţenilor. O slabă activitate în 0 G r e e u a î n c u v i i n ţ a t d o a r c ă m a i r e p e d e .
centrale la Şcoala „Dr. Petru Propunerea a fost dusă la înde­ un oraş nou. Deputaţii şi-au adus siunea cu care R. G recu aju tă g
Groza“, extinderea iluminatului plinire. De asemenea a fost lun­ şi ei partea de contribuţie la în­
fluorescent pe majoritatea stră­ git traseul liniei de autobuze, s-a frumuseţarea oraşului. Trebuie această direcţie a manifestat şi a înţeles. E m oţia care l-a cu­ Hărnicia, dragostea lui p en ­ p e tovarăşii lui de m uncă m ai o
zilor din centru, darea în folo­ terminat electrificarea satului să recunoaştem totuşi că depu­ Comitetul executiv al Sfatului o p rin s nu l-a lăsat să vorbească. tru m eseria de frezor, l-au fă­ tineri, despre su ccesele ce le g
sinţă a 10 puţuri, a noi staţii de Bircea etc. taţii mai au Încă multe de fă­ popular comunal Cristur care nu cut să devină un m uncitor sti­ obţine în realizarea sarcinilor
pompare şi cele două rezervoare cut. In noul cvartal de locuinţe a rezolvat unele propuneri în b M erit eu oare cinstea de a fi m a t şi apreciat în secţia a de plan. Totodată, ei au ară- o
a cite 1 .0 0 0 m.c. fiecare, asigu- Alegătorii din comuna Băcia există în prezent şi unele aspec­ competenţa sa. Alte propuneri R p rim it in rindul com uniştilor? III-a. Nu este chem are, fie din ta i că pen tru a ţi un bun co- L
irlnd astfel o mai bună aprovi­ au propus Introducerea ilumina­ te neplăcute. Unii locatari nu X H trecu prin m inte m unca şi partea organizaţiei de partid m unist trebuie să citească m ai o
zionare cu apă. Minerii din De­ tului public în circumscripţia nr. păstrează curăţenia, responsabi­ care cad In competenţa Comite­ e activitatea sa obştească, p ri­ $
va au propus înfiinţarea unui 9, repararea punţii de peste rîul lii magazinelor aruncă ambala­
Strei din circumscripţia 13 Tlm- jele la voia Intimplărli. Aici, noi tului executiv al Sfatului popu­ m a lui si de lucru In fabrică. sau a conducerii secţiei la care m u l t , s ă s t u d i e z e t e m e i n i c d o - <>
dispensar medical. Analiatnd pa, electrificarea satului Patroni deputaţii, va trebui să Interve­ lar al oraşului regional Deva R. Grecu să nu răspundă.
şl altele care au fost realizate. nim cu mal multă hotărîre în aşa cum sint obţinerea avizelor ne­ A vă zu t d e atunci In com u ­ cum entele de partid, să lu pte p
propunerea, comitetul executiv a fel ca oraşul să albă un aspect cesare pentru construcţia unei -k pentru înfăptuirea politicii
'Asemenea exemple se mai pot da şcoli-internat în oraşul Deva, în­ niştii F erdinană Delm ando şi P rin tre cei 136 de co m u n işti partidului, să fie exem plu şi ^
luat măsuri de înfiinţare ia ftt&s §1 m ai E ilo y k tocmirea formelor pentru obţi­ ai secţiei a III-a întruniţi în îndem n în toate îm prejurările. o
inşii In fe&t® localităţile da m nerea aprobării construcţiei u- Aurel Jurca, exem plu dem n de adunarea generală a organiza­ L
nel policlinici în Deva şi altele ţiei de partid era prezen t şi Apreciind m unca depusă de o
n-au fost duse la îndeplinire. $ urm at. U rm înd pilda lor, pri- frezorul Rom olus Grecu. In
vederea prim irii lui în partid frezorul R om olus Greoii, dra- g
Sesiunea a adoptat o hotărî o mirul aju toru l a co rd a t de co- se pregătise tem einic. Totuşi, gostea şi devotam entul lui faţă o
re care cuprinde obiective con em oţia nu-l părăsise. Intr-un de partid, com uniştii au votat
crete. Puse în aplicare, noile o o m unistul F. D elm ando el a ăe- carnet cu scoarţe noi îşi nota in unanim itate prim irea lui di- g
biective vor contribui la conţi sfaturile, în dru m ările care i le rect în rînăurile m em brilor de $
mia înfrumuseţare şl buna gos ^ venit un frezor fruntaş pe sec- dădeau com uniştii, loan Bog­ partid fără stagiul de candidat g
o ţie. El se străduieşte ca fie- dan, Gheorghe Vesa, loan
pbdărire a localităţilor de pe ra Traşcă, Ferdinană Delmando, de partid. O cinste mare, pe o
% care piesă să fie executată la Petre Soinov şi alţii, l-au a p re­
za oraşului regional Deva. care R. Grecu se străduieşte g
c cel m ai înalt grad de precizie
E. iftlfflp * dar şi în tim p cît m ai scurt. să 'dovedească că o m erită pe o

De pildă, i se părea că freza- deplin. o

o rea cerceilor pentru robineţit S. CERBII
$ de fontă de la instalaţia de g
o apă a utilajelor chimice pot
^ fi prelucraţi in tr-un tim p mai

ôoô ôA C boeôooôooooôoooooooo