Page 9 - 1962-12

PROLETARI DIN TOATE TARI LB. VN1ŢI-VA!

Anul XIV. Mr. 2471 Miercuri 5 decembrie 1962 4 pagini 20 bani

Pentru întărirea confinyi ŞTIRILE ZILEI

a gospodăriilor colective Cu planul anual îndeplinit

Din cele 38 de lr.ţ M ALBU vedere economico- La data de 28 noiembrie a.c., colectivul de muncitori, tehnicieni şl
ingineri din cadrul întreprinderii „Marmura“ Simeria, şi-a îndeplinit
gospodării agricole preşedintele Consiliului agricol organizatoric. Ast­
planul producţiei globale pe anul în curs.
colective existente raional Sebeş fel, s-a constatat In 11 luni productivitatea muncii a crescut faţă de plan cu 5 la

în raionul Sebeş, că cea mai mare sută, iar la preţul de cost s-a obţinut o economie, peste sarcina pla­
nificata, Ia producţia comparabilă, de 1.121.000 lei, iar la întreaga pro­
16 unităţi se află în primul an de nevoie de sprijin şi îndrumare o
ducţie o economie de 20.000 lei.
activitate. Podi u a asigura dezvolta­ aveau gospodăriile nou înfiinţate

rea lor continuă, încă de la constitui­ printre care amintim pe cele din Ştefan Raliotă este topitor şef la cuptorul nr. 1 de la oţe-
lăria electrică a C.S. Hunedoara. împreună cu echipa sa, pe
rea sa, Consiliul agricol raional, în­ Deal, Sîngâtin, Luduş, Tău, Cărpmiş In a doua jumătate a lunii noiembrie a.c., colectivul secţiei poli­ Ca ochi luna noiembrie şi-a depăşit sarcina de plan cu 6 la sută.
drumat îndeaproape de către Comi­ şi altele.
In fotografie: Tînărul ştefan Rahotă (mijloc), împreună
tetul raional de partid Sebeş, s-a o- In dezvoltarea lor, aceste gospo­ grafice' a I.I.L. „6 August“ din Petroşani şi-a îndeplinit sarcinile do de cumpărător cu doi din ortacii săi.
rientat spre găsirea şi folosirea celor dării au primit un sprijin preţios plan anuale. In această perioadă muncitorii de aici au realizat 81.000 Iei

mai potrivite forme şi metode do din partea unităţilor vecine, cu o economii Ia preţul de cost şi 100.000 Iei beneficii peste plan.

muncă care să contribuie la sporirea experienţă mai bogată în organiza­ C. IOAN Cu toate cu orele de lucru
corespondent din acea zi s-au terminat, nici
permanentă a producţiei vegetale ci rea muncii şi a producţiei. Aşa, spre una dintre cele şase membre
ale brigăzii nu se grăbeau să
animale precum şi la creşterea neîn­ exemplu, consiliile de conducere şi Sortimente B rigăzi ştiin ţifice p e teren plece. In secţia de marochinărie Brad —un oraş care renaşte
noi a fabricii „Simion Bărnuţiu“ din
cetată a puterii economico-organiza- specialiştii de la gospodăria colec­ Sebeş, nu mai era nimeni. In­
De curind în­ tr-un coif doar, membrele bri­
torice a qospodăriilor colective. tivă din Apoldul de Jos au ajutat treprinderea regio­ Zilele trecute, brigă­ etc., au dat răspun­ găzii condusă de Ana Crăciun
nală de industria­ zile ştiinţifice nr. 1 şi suri la întrebările puse 1 continuau să discute...
In acest scop, atenţia consiliului pe colectiviştii din Singătin în ve­ lizare a cărnii a nr. 2 ce-şi desfăşoară de cetăţeni ca, spre Străzi înguste, întorlochiate, eu laţii do încălzire centrală alimen­
primit noi reţete activitatea in cadrul exemplu: „Cum a a- — Aşa nu se poate. Am ho- case mici. Acesta era tabloul oraşu­ tate printr-o conductă lungă de cca.
auricol raional a fost îndreptată în­ derea organizării judicioase a mun­ omologate pentru Comitetului pentru cul­ părut viaţa pe pă- lărît ca toate produsele noastre lui Brad odinioară. Şi toate contras­ 8 km. de la uzina electrică din Gu-
fabricarea unor tură şi artă al raionu­ mint?“, „Ce influenţă să fie numai de calitatea I. tau puternic cu bogăţiile pe care rabarza, cît şi apă caldă şi rece. Pen­
deosebi spre acordarea unui sprijin cii şi a retribuirii ei, în dezvoltarea produse. Printre a- au asupra naturii ex­ spuse muncitoarea Caterina Su­ burghezia Ie storcea de aici. In acele tru alimentai ea cu apă potabilă (lu­
cestea sini salamul lui Brad, au făcut de­ ploziile nucleare?“, ,,Ce ciţi vremuri, Bradul se număra printre cru caic nu a existat înainte vreme
cit mai eficient conducerilor gospo­ ramurilor deproducţie cel^ mal „Argeş“ şi pasta plasări pe teren in este somnul şi ce sînt cele mai slab dezvoltate oraşe din în oraşul Brad), s-au construit dre-
„Bucureşti“, care localităţile Zdrapţi şi visele?“ şi allele. — Bine, dar chiar aşa şi fa­ tară din punct de vedere edilitar. nuri. un puţ şi rezervoare pe unul
dăriilor în vederea rentabile şi în se vor găsi de vin- Blăjeni. Membrii bri­ cem. Pentru că am recondiţio­ Aşa au stat lucrurile cu ani in urma. clin dealurile din apropiere.
zare în a doua ju­ găzilor, profesori, ju­ RODICA LEUCEAN nat citeva genţi de voiaj, asta
înfăptuirii obiecti­ introducerea expe­ mătate a lunii de­ rişti, ingineri, medici corespondentă nu cred că este o mare neno­ Astăzi, asemenea multor oraşe La parterul unuia dintre noile
cembrie la magazi­ rocire, răspunse Carolina Stă- din ţară şi Bradul trăieşte a doua blocuri au fost construite magazine
velor prevăzute în CUM MUNCEŞTE rienţei înaintate în nele din regiune. nuş. sa tinereţe spaţioase, dotate cu mobilier modern,
De asemenea se vor bine aprovizionate cu mărfuri. Aici
planurile de pro­ CONSILIUL AGRICOL toate sectoarele de produce sortimente — 'Tocmai ăsta c necazul, in­ ...Anul 1959. Pe planşetele unui locatarii blocurilor au un magazin
ducţie ale G.A.C. activitate. Aseme­ noi de conserve ca: terveni Lucrefia Popan. institut de proiectare din Bucureşti alimentai cu autoservire, unul de le­
pire de jumâri cu s-au tras primele linii care aveau gume şi fructe, un bufet expres, o
Ca urmare, multe RAIONAL SEBEŞ nea ajutoare au fasole, cîrnăciori Este adevărat cu cele 9 genii să contureze schiţa de sistematizare librărie şi altele.
gospodării colecti­ mai primit şi gos- cu pire de fasole şi pe care le-am recondiţionat, nu a oraşului muncitoresc din Brad.
cîrnăciori cu fasole reprezintă marc lucru. Dar tot Atunci s-a prevăzut ca în următorii Dar celui care vizitează în aceste
ve, printre care a- “ podăriile colective boabe, care se vor i atît de adevărat este faptul că trei ani să se construiască un nou zile noul oraş, îi este atrasă atentia
găsi în magazine j dacă această mică lipsă o tre- cartier de blocuri. de coloritul viu, tineresc, al blocu­
minţim pe cele din Apoldul de Sus, din Deal, Cărpiniş, Pianul de Sus şt REVELIONUL LA CABANA J cem cu vederea ne vom trezi rilor, frumos împletii cu mediul în­
in primul trimestru I cu altele moi mari. Dacă noi Primele lucrări au început în luna conjurător.
Cilnic, Miercurea, Girbova, Pianul de Ludoş de la colectiviştii din Cîlnic, al anului 1963, Sărbătoarea Anului nou are un farmec deosebit la J am reuşit să realizăm numai Iulie 1960. Po valea Luncoiului nu
cabană. An de an, sute de mineri, siderurgişti şi, alţi produse de calitatea I aşa cum poposit topografii. Au făcut măsu­ Constructorii nu s-au oprit aici.
Jo.s Apoldul de Jos, Răhău şi altele Girbova, Pianul de Jos şi respectiv muncitori ciocnesc paharul in ultimul minut al anu­ dc altfel ne-am şi angajat, asta rători şi au trasat blocurile din Din fondurile alocate de stat ei vor
prima clapă. Aici, unde valea Lunco­ construi allele. La sfirşitul celor trei
au reuşit să obţină rezultate inimoa­ Apoldul de Jos. Mergind mai des la lui sus, la munte. iului îsi vărsa apele, au venit con­ etape de construcţie oraşul va avea
Şi în acest an agenţia O.N.T. „Carpaţi“ şi filialele din structorii. Vechea albie a fost mu­ 69 de blocuri cu un total de 1.480
se în ceea ce priveşte creşterea pro­ gospodăria colectivă din satul Deal, tată intr-unu nouă. $i primele blocuri apartamente. Tot aici se va da în
Hunedoara şi Petroşani organizează sărbătorirea reve­ au început să se înalţe. La început folosinţă în cursul anului viitor un
ducţiei de cereale la ha., sporirea nu­ preşedintele gospodăriei colective lionului la cabanele „Rusu", „Parîngul“, „Pietrele“, „Ba- două, trei. apoi altele şi altele. Şi palat al poştelor la care acum se
leia“. „Cîmpul lui Neag“ precum şi la staţiunea bal- numărul lor a depăşit cifra de două­ lucrează, şi se prevede începerea
mărului de animale şi a productivi­ din Cîlnic şi brigadierul zootehnic neo-climalerică Geoagiu. zeci Sînt blocuri de diferite tipuri lucrărilor la o nouă şcoală medie.
cu trei etaje cu cile 16, 24, 32 şi
tăţii acestora, executarea construcţii­ au constatat că aici nu se foloseau Au fost luate toate măsurile ca oamenii muncii ce-şi 36 de apartamente. De lîngă podul Pe lingă linia arhitectonică mo­
vor sărbători revelionul la cabane să se bucure de con­ de peste Luncoi, noile construcţii se dernă a blocurilor este de reţinut
lor zootehnice planificate etc. De a- îndeajuns de bine posibilităţile pe diţiile cele mai bune de cazare, iar aprovizionarea ca­ întind pe o suprafaţă de zeci de hec­ concepţia nouă în amplasarea
banelor cît şi antrenul să fie la înălţime. tare. Acum, o bună parte din ele blocurilor Ele sint înconjurate de
semenea, aceste gospodării realizea­ care le aveau colectiviştii pentru a s-au terminat. In ele locuiesc deja largi spatii verzi. In plin centrul
noii locatari: mineri, preparatori si noului cartier va fi amenajat un fru­
ză venituri băneşti tot mai mari prin dezvolta sectorul zootehnic. Nu se alţi oameni ai muncii din bazinul mos parc, unde locatarii îşi vor pe­
minier Brad. In luna aprilie 1961, trece in mod recreativ orele de
valorificarea pe bază de contract a asigura o îngrijire şi hrănire raţio­ blocul C 6 a primit primele 12 fa­ odihnă.
milii ale noilor locatari. De atunci
unor însemnate cantităţi de produse nală a animalelor. Atunci, brigadie­ numărul lor a crescut. In prezenl, in ...La Brad, oraşul cunoaşte un nou
noul oraş muncitoresc din Brad s-au impuls. Obişnuitele plimbări de seară
agricole. rul zootehnic de la Deal a fost in­ mutat in cele 632 de apartamente, s-au mutat de pe vechiul centru in-
tot atllea familii ale oamenilor mun­ tortochiat, pe noul centru, mult mai
Datorită executării lucrărilor agri­ vitat să stea zece zile la Cilnic pen­ cii. Şi pînă la sfirşitul anului, numă­ larg, feeric luminat de becurile fluo­
rul lor va creşle la cca. 760 aparta. rescente. Şi printre cei care-şi fac
cole la un nivel agrotehnic corespun­ tru a vedea cum era organizată mun­ mente date în folosinţă. plimbarea de seară întilneşti adesea
constructorii Alături de brădeni, ei
zător, cu toate condiţiile neprielnice ca aici. Reîntors în gospodărie, bri­ presupune să nu admitem nici Noilor locatari, apartamentele Io sînt mindri de rodul muncii lor, de
oferă confort. Apartamentele, cu 2 oraşul nou care se-nalţă.
din acest an, gospodăria agricolă co­ gadierul a împărtăşit colectiviştilor o abatere de la angajament. şi 3 camere si dependinţe, au insta­
V. PURIR
lectivă din Miercurea a obţinut pes­ cunoştinţele acumulate Ia Cîlnic. Ascultind cu multă atenţie la

te 1.800 kg. grîu la ha., 20.515 kg. Conducerea gospodăriei, avînd spri­ discuţia tovarăşelor ci, utemis-

cartofi la ha. şi 8.200 kg. struguri iu jinul şi îndrumarea organizaţiei do t.a Ana Crăciun I. şefa brigăzii,

ha., cea din Apoldul de Sus a reali­ partid, a desemnat pentru a lucra se bucura felul cum munci­

zat 2.704 kg. porumb boabe la ha. ea îngrijitori de animale pe cei toareij din brigadă tratau acest

şi 19.467 kg. cartofi la ha., iar la mai harnici şi pricepuţi colectivişti Iapt, in aparentă neînsemnat.

Girbova s-au recoltat peste 3.550 kg. şi a luat măsuri pentru a asigura Era vorba de nouă genţi dc

orz la ha. Asemenea exemple se pot condiţii de hrănire şi edăpostire cît voiaj, produs la care lucrează bri­

da inulte din raionul nostru. O aten­ mai bune pentru animale. La con­ gada. Prin 16 ale lunii noiembrie,

ţie deosebită s-a acordat şi sporirii strucţia grajdului ei au primit spri­ controlul tehnic de calitate a

producţiei animaliere. Pînă la începu­ jin din partea colectiviştilor din respins aceste nouă genii pen­

tul acestei luni producţia medie de Reciu, care au trimis la gospodăria tru a fi recondiţionate. Faptul

lapte pe cap de vacă furajată în ca­ colectivă din Deal o echipă de con­ a constituit pentru brigadă un

drul gospodăriilor colective din raion structori. In felul acesta, grajdul a semnal de alarmă. Cu toate co

se ridică Ia aproape 2.000 1. Cele mai putut fi dat în folosinţă la timp. era o problemă uşor de rezol­

bune rezultate în această direcţie le- Pentru terminarea din timp a con­ vat, citeva retuşuri, operaţiune

au obţinut gospodăriile colective din strucţiilor zootehnice planificate au care nu reprezenta mare lucru,

Apoldul de Sus, Cîlnic, Răhău, Mier­ fost ajutaţi şi colectiviştii din Căr­ lotuşi pentru muncitoarele din

curea şi altele, care pînă la începu­ piniş de către cei din Girbova. Pînă brigadă constituia ceva neplă­

tul lunii noiembrie realizaseră 2.000 la începutul acestei lupi a fost ter­ cut. Titlul de brigadă fruntaşă 5SS317
— 2.500 1. lapte pe cap de vacă fu- pe carc-l deţineau de mai multe
raialS. minată construcţia a 33 grajduri, 17 luni, le obliga să fie exigente
saivane, 13 maternităţi pentru scroa­ fală dc munca lor. a întregii
Concomitent cu sporirea producţiei fe şi 11 coteţe pentru păsări, iar brigăzi.
ogriccie au crescut şi veniturile bă­ restul construcţiilor zootehnice pla­
neşti realizate de gospodării. Pînă la nificate se află la lucrările de înve» — Nu ştiu dacă situaţia de
15 noiembrie gospodăriile colective litoare sau li se execută finisajul, brigadă fruntaşă este o cauză
din Apoldul de Sus, Apoldul de Jos, urmînd ca în cel mai scurt timp să care nc-ar da dreptul să ne în­
Răhău şi altele obţinuseră fiecare fie date in folosinţă. Unele gospo­ fumurăm. a spus responsabila
venituri băneşti ce se ridicau Ia dării colective cum sînt cele din Ră­ brigăzii. Dimpotrivă, va trebui
peste 125.000 lei la suta de ha. A- hău, Pianul de Jos, Cut, Sebeş şi ca munca noastră să se desfă­
ceasta a influenţat direct creşterea altele, care şi-au sporit considerabil şoare cu şi mai multă grijă,
simţitoare a fondului de bază şi a efectivele de animale, au reuşit să pentru ca produsele noastre să
averii obşteşti la suta de ha. Pe în­ ridice anul acesta fiecare pe lingă satisfacă cele mai înalte exigen­
treg raionul fondul de bază al gos­ alte construcţii şi cîte 2 grajduri te. Pentru aceasta, nu este rău
podăriilor colective creşte anul a- dacă fiecare dintre noi ar privi
cesta cu peste 12.000.000 lei, iar va­ Cunoscînd faptul că ţinerea unei produsul pe carc-l realizează cu
loarea averii obşteşti cu 23.000.000 evidente corecte a veniturilor şi ochi dc cumpărător.
lei.
cheltuielilor realizate constituie un Cuvintele şefei de brigadă
Pe lîngă gospodăriile colective pu­ le-a făcut pe cele cinci munci­
ternic dezvoltate mai sînt însă în (Continuare în pag. 2-a) toare să reflecteze fiecare asu­
raion şi unele care nu obţin rezul­ pra muncii ei.
tate pe măsura posibilităţilor ce le cAeţiuni obtain veşti Frezorul Ilie Mitrana se
au Ridicarea acestora la nivelul uni­ numără printre fruntaşii N-au mai discutat. Ho-
tăţilor fruntaşe a constituit şl va Zilele acestea au avut loc pe 1.200 kg. carne de mistreţ, tărîrea se citea în ochii fiecă­
constitui şi pe viitor problema cea cuprinsul regiunii noastre nume­ Sebeş cu 1.035 kg. şi Petroşani secţiei mecanice de la reia. In munca brigăzii condusă
mai importantă spre rezolvarea că­ roase vînători colective organi­ cu 700 kg. U.R.U.M. Petroşani. El îşi de Ana Crăciun 1 nu se vor
reia stă îndreptată atenţia consiliu­ zate de filialele de vinătoare din depăşeşte zilnic norma cu mai manifesta slăbiciuni. Cali­
lui aoricol raional. centrele raionale pentru vina- La iepuri, cele mai bune re­ 25-30 Ia sută. tatea produselor va constitui pe
zultate le-a obţinut filiala din mai departe problema nr. 1.
Pentru a cunoaşte gospodăriile In fotografie: Ilie Mi­
trana la locul său de mun­ M. RUGINESCU
că.
care trebuiau ajutate, consiliul agri­ rea mistreţului, a iepurilor şi de Orăştie care numai într-o sin­

col, pe baza studierii amănunţite a combatere a lupilor. Astfel, din gură zi a recoltat 57 iepuri. De

indicilor care arată puterea de dez­ planul trimestrului IV de 5.000 asemenea, In acţiunea de com­ O n ou ă u nitate d e d eserv ire
voltare a fiecărei unităţi şi a posi­ batere a lupilor, s-au evidenţiat
bilităţilor pe care le are, a indicat kg. carne de mistreţ, a fost pre­ tovarăşii Lup Candin din Ilia Lărgindu-şi în permanenţă trecute o nouă unitate. Este vor­ La Şcoala profesională agricolă din Alba Iulia elevilor li
conducerilor gospodăriilor în ce di­ dată pînă acum cantitatea de şi Iosiî Bancu din Deva, care reţeaua de unităţi pentru deser­ ba de secţia de coafură, complet s-au creat condiţii bune pentru învăţătură.
recţie să-şi îndrepte eforturile, ce peste 4.200 kg. In fruntea aces­ au ucis fiecare cîte un lup. virea populaţiei, cooperativa renovată, dotată cu utilaj mo­
măsuri să aplice pentru a asigura tei acţiuni se află filialele de dern. Iată-i în fotografia de faţă pe tinerii Vasile Radu, Drago-
întărirea lor neîncetată din punct de vinătoare din Deva, care a pre­ CRISTINEL POPA meşteşugărească „Unirea“ din
dat în cursul acestui trimestru corespondent Sebeş, a dat in folosinţă zilele mir Dragomlr şi loan Roşu, elevi în anul II, studiind în labo­
ratorul de tractoare al şcolii.

NÂ\ C A ÎL » (J 0©

De la un capăt la altul al tării, apoi, pe întreg cuprinsul patriei a- gie numai pentru tipografii, pentru numai 600 Mw era disponibilă) şi comanda Dispecerului, intră în func­ tră în juncliune încă un grup ener­ prin mecanizarea şi automatizarea V
de-a lungul şi de-a latul ci se ra­ ceastă formă de energie greu de !'Beţiile cu trei schimburi ale marilor aceasta risipită în peste 600 uzine ţiune toate centralele cuprinse în sis­ getic. Simultan, din alt coif al tă­ proceselor de producţie, prin folosi­
mifică. se întretaie linii electrice de stăpînit ? Acest lucru îl fac doar uzine sau pentru iluminatul străzi­ electrice mici. Prin urmare, fiecare temul energetic naţional. Pornesc şi rii, de lîngă Reşiţa la Văliug, apele rea electrotehnologiei, a electrochi- }
înaltă tensiune. Prin ele aleargă ne­ 1-2 oameni pe schimb dintr-o came­ lor şi reclamelor luminoase acţio­ uzină electrică avea ceva mai mult hidrocentralele Sadu V, Dobreşti, Bi- Birzavei sar în ajutorul Bistriţei pu­ miei, clectrometalurgici etc. Luînd P
întrerupt kilowaţii care alungă în­ ră situată într-ana din clădirile noi nează din plin doar ttei mari termo­ de 1 Mw putere instalată! caz, înălţate în anii regimului popu­ nînd şi ele în funcţiune turbine. drept punct de reper nivelul produc­ (>
tunericul, punînd în funcţiune son­ ale Bucureştiidui. Aici este sediul centrale ale sistemului: Paroşeni, lar. Intră deci in acţiune cărbunele Nicăieri consumatorii n-au simţit mo­ ţiei dc energie electrică din 1948, 4
de. maşini şi instalaţii industriale, Dispecerului naţional energetic, uni­ Sîngiorgiu de Pădure şi Borzeşti şi, In zorii dimineţii, cînd se trezesc alb. Azi energia electrică se naşte mentul dramatic, efortul acesta ge­ putem măsura iuţeala cu care merge
la căldura lor topim azi metalul, tate modern utilată, care veghează cu sarcini mai reduse termocentralele sute de mii de muncitori şi în uzină şi din ape Bistriţa a devenit şi ea neros al marii artere vitale a fării.
coacem pîinea: şi tot prin puterea ca centralele electrice să producă Grozăveşti din Capitală şi Doiceşti afluent al marelui Fluviu de ener­ Un lucru este incontestabil dovedit: înainte această ramură industrială.
kilowaţilor sînt puse in mişcare tram­ nici mai multă, nici mai putină ener­ din regiunea Ploieşti. Nu e lipsit iepcrtajul zilei gie electrică. în unitatea sistemului energetic al Săgeata kilowaţilor a urcat de la
vaie şi troleibuze, funcţionează cele gie electrică decît e nevoie. Pe aici de importantă să amintim aici că ţării stă şi mai ea lui putere. mai pu/in de 1.5 miliarde kWh pro
mai felurite aparate electrotehnice, trece linia a două fronturi: al pro- numai puterea instalată în prezent intră primul schimb dc lucru, cînd Si şarja milioanelor de kilowaţi duşi în anul proclamării Republicii,
tiparul, radioul, televizorul, aparatul ducătonlo) de energie electrică (a- încep emisiunile posturilor noastre creşte mereu. Automatele aflate in Iar aparatele Dispecerului natio­ la 8,6 miliarde kWh în anul 1961.
de proiecţie cinematografică, lămpile proape toate uzinele electrice ale tă­ în aceste termocentrale (unele din dc radio, cînd in marile oraşe lu­ clădirea Dispecerului lucrează ca un nal veghează în continuare... Mereu In acest an creşterea fafă de anul
sălilor de operafii etc. Zeci de mi­ rii sînt legate la sistemul naţional) crează di.i plin transporturile dispe­ mai multe milioane dc kilowaţi sînt trecut este de 18,5 la sulă. Numai
lioane de kilowat-ore se scurg zil­ şi al consumatorilor de curent, în- ele ca Paroşeni şi Grozăveşti vor cerul veghează cu .atenţie mărită. Se adevărat organism viu. Dacă undeva trimise spre consumatori. Acest fapt acest spor depăşeşte întreaga produc­
nic, fără întrerupere prin reţeaua de cepînd cu marile cetă(i industriale, cere mai multă energie. Termocentra­ simplu în aparentă arc semnificaţii ţie de energie electrică din 1938.
linii a sistemului energetic national şi terminînd cu ultimul fier de căl­ continua să se dezvolte) este mai lele care au funcţionat numai cu o pe o linie electrică se întîmplă un adinei. El arată că pe trunchiul vi­ Iar perspectiva da dezvoltare a in­
la care sînt legate toate regiunile, cat, cu ultimul bec. parte din sarcină sînt solicitate să guros al industriei noastre socialiste dustriei energetice în anii următori
şi cea mai mare parte a raioanelor mare decît capacitatea întregii in­ dea maximum de putere. Apoi cînd scurt-circuit, reţeaua avariată se de­ ramura industriei energetice se dez­ va situa ţara noastră în rîndul ţă­
tării. Să urmărim, cu ajutorul dispe­ pornesc toate uzinele şi fabricile e voltă mai repede decît celelalte. Ea rilor avansate şi din acest punct dc
cerului nafional ce se petrece într-o dustrii energetice din anul 1948. Ce nevoie de tot mai mult curent. La conectează automat. Si dacă la Pa­ asigură astfel condiţii pentru inten­ vedere.
Cine dirijează uriaşul fluviu de zi oarecare în industria noastră ener­ sificarea introducerii tehnicii noi în
lumină, putere, căldură şi împarte getică. Noaptea, cînd se cere ener­ a preluat Republica Populară Romî- roşeni s-ar defecta o turbină, la Bi- toate ramurile economiei naţionale, M. CORUŢ şi GH. IEVA
redactori ai Agerpres
nă dc la fosta monarhie, în dome­ caz, se înregistrează imediat căderea

niul energiei electrice ? O putere bruscă a frecventei. Fără a fi ne­

totală instalată de 730 (din care voie de o intervenţie specială, in-